2,366 matches
-
dereglare patologică a comportamentului. Psihanaliza freudiană este completată de B. Malinowski cu o alta în care este invocată maleabilitatea culturală a instinctelor (a), care a formulat o finalitate culturală a instinctului, ca substitut al refulării (b). Ruth Benedict a subliniat pluralismul, respectiv variabilitatea culturilor prin raportare la formele diferite ale conduitelor sexuale. Sunt considerate prin comparație societățile primitive și cele cu o cultură bogată, civilizată. În acest sens, ea a făcut distincție între societățile cu o "cultură apolinică", care accentuează pe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pe publicuri variate, vizând un compromis negociat între alegători și aleși. Cu toate acestea, J. B. Thompson (2000) întrevede într-un studiu devenit celebru câteva soluții pentru reînnoirea vieții publice ("reinventarea spațiului public"), spre exemplu, reglementarea instituțiilor mediatice conform principiului pluralismului; evitarea formării de monopoluri mediatice atotputernice; facilitarea dezvoltării unor centre de "putere simbolică" independente, în afara marilor rețele și trust-uri. El propune ca noțiune cheie pentru democratizarea noului spațiu public ideea "democrației deliberative", văzută nu ca o alternativă la instituțiile
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cadrajelor din perspectiva elitelor politice și a mass-media. Modelul permite măsurarea cadrajelor dominante, de la un singur cadraj, predominant în știri, până la o situație de paritate a cadrajelor, în care mai multe interpretări au roluri egale, așa cum stipulează regula jurnalistică a pluralismului punctelor de vedere. Nivelul de control al elitelor politice asupra cadrajelor se intensifică atunci când este vorba de situații de importanță națională, ca de exemplu pe timp de război. De pildă, Todd Gitlin (1980) a demonstrat că, pe timp de război
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de așa-numita agora mediatică, evocând cazurile în care cetățenii sunt invitați să-și susțină opiniile (micro-trotuar, sondaj, chat etc.) sau să fie prezenți în platou în cadrul diverselor emisiuni. În a doua situație (organ de partid), media abdică de la regula pluralismului politic. Linia editorială a unei anumite publicații susține o anumită cauză, ceea ce influențează modul de a acoperi actualitatea și orientează comentariile jurnalistice către susținerea aliaților sau atacul adversarilor. Acest rol poate fi liber afișat sau exprimat într-o manieră ascunsă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
uneori cu exces, se instalează cîteva mari personaje ale istoriei noastre, descoperirea colonizării, capitalismul, Statul, știința și rațiunea, în care în înfruntare și durere, de la Reformă la școala republicii trecînd prin epoca Luminilor, iau loc, încă prea fragile, toleranța și pluralismul în țara noastră. Și, tot ca un fir roșu în acestă istorie de lungă durată, aspirația spre dreptate, pace, libertate, egalitate. Îmi place de asemenea felul în care autorii acestei cărți au reușit reconcilierea necesară între structuri și eveniment. Societățile
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
intelighenției laice au ajuns să înțeleagă Biserica drept un azil pentru întrebările despre valorile absolute și adevărurile supreme, despre fundamentul moralității, care își exprimă dezacordul cu privire la statutul individului captiv. Pentru importanți oameni ai Bisericii, întîlnirea a condus la adeziune față de pluralism și libertate de conștiință, la refuzul conservatorismului (Adam Michnik, Prețul rostirii adevărului, în O filozofie a intervalului. In honorem Andrei Pleșu, volum colectiv coordonat de Mihail Neamțu și Bogdan Tătaru-Cazaban, Humanitas, București, 2009, pp. 61-79). dar le folosește în genere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
model binar disjunctiv e mereu la lucru în felul cum clasificăm realul, cum îl gîndim și îl comunicăm, într-o formă care tinde să devină electronică. Ideologia postmodernă nu a criticat acest model decît pentru a celebra asurzitor explozia multiplicității, pluralismul nesistematizabil. Un cercetător german, Bernard Schlink, afirma că, în ciuda uriașei lor brutalități, totalitarismele erau menite să eșueze tocmai fiindcă ele pretindeau să abolească diversitatea, să nege însuși principiul diferențierii pe care se constituie omul modern, societățile moderne După modelul alegerii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
obiectivată, care, ce-i drept, le rezervă doar lor dreptatea, puterea, cunoașterea a ceea ce este bine și ce este rău. însă, de obicei, oamenii credincioși nu se prezintă ca voci ale Atotputernicului. Iar dacă aderă la democrație și la disciplina pluralismului, ei se străduiesc să acționeze potrivit unor convingeri religioase pe care le recunosc a nu fi neapărat unanime. în Occident, pînă și fundamentaliștii își susțin revendicările prin mijloacele legale ale democrației, chiar dacă discursul lor cuprinde atacuri violente la adresa culturii și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
la președinția țării propunea astfel românilor un model de societate în care comunismului recent dispărut i se opunea ortodoxia folosită drept categorie înglobantă. Dar a fost doar o manevră retorică de circumstanță, căci, după victorie, președintele a respectat cuminte regulile pluralismului. în campania din 2009, dl Mircea Geoană a răsturnat (pentru foarte scurt timp) avantajul retoric în favoarea social democraților, declarîndu-l pe Patriarhul Daniel modelul de om pentru societatea noastră. Ba a mai și citit, de pe bilețelul furnizat la moment de consilierul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ca adevărata tradiție pentru a-și justifica mijloacele violente și obiectivele, care sînt în mod evident mai curînd politice decît spirituale. Pînă la urmă, fundamentalismele se lovesc, chiar în mediile tradiționale, unde religia are un rol înglobant și normativ, de pluralismul inerent unei societăți viabile. Dar în primul rînd ele contrazic violent modelul religios al omului, care face din el o ființă liberă, un interlocutor liber al divinului. în volumul The Desecularization of the World, coordonat de Peter Berger, Abdullahi A
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
convergențele ei, dar și cu logica ireductibilă a fiecărei tradiții , putem presimți diferența de nivel dintre formele sub care transcendentul se comunică și natura lui de neîngrădit, incomprehensibilă. Putem aproxima astfel distanța verticală care, despărțindu-ne de el, ne interpelează. Pluralismul și condiția perspectivală încrederea în diversitate în modernitatea tîrzie, unitatea pare să-și fi pierdut prestigiul, puterea de atracție, caracterul de normă spre care aspirăm. Suverană de cînd lumea, în mentalitățile vechi și chiar pînă la mijlocul secolului XX, i se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se legitimeze prin contextualizare. Cultural vorbind, triumfă cel puțin în discurs și în ideologie diversitatea, specificul, policromia comunităților și a subculturilor. Social vorbind, democrațiile occidentale (iată, nu-mi vine să spun democrația!) au trecut de la polul unității către cel al pluralismului. Condiția de cetățean care, în democrația clasică, omogeniza indivizii, dîndu-le demnitatea egală a politicului, a devenit acum soclul pe care se sprijină individul pentru a-și pune în operă singularitatea. De la polul transcendenței politice care domina varietatea socială, acul democrației
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
credință și de angajament religios. Nu numai că recunoaștem diversitatea de facto culturală, etnică, religioasă a lumilor noastre, dar o și respectăm, o susținem, o Poate și mai semnificativ este faptul că însăși conștiința religioasă se raportează din ce în ce mai atent la pluralism. Ecumenismul a devenit o temă curentă pentru Bisericile creștine, chiar dacă elanul lui de la mijlocul secolului XX s-a birocratizat, chiar dacă Bisericile Ortodoxe îl promovează mai mult în discurs decît îl tematizează creator, chiar dacă, față de Conciliul Vatican II, oficialii Bisericii Catolice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și ne obligă să ne constatăm parțialitatea, mărginirea, coexistența și concurența cu alte centre parțiale. în mod paradoxal, democrația pluralistă susține și totodată pune în chestiune statutul de centru al individului. Iată ceea ce constituie, cred, potențialul ei spiritual de căpetenie. Pluralismul ne face să admitem o mulțime de centre care procesează același material, dîndu i diferite variante, individuale ori comunitare, de ordine și unitate. Iar aceste variante intră cu necesitate în dialog, colaborare, concurență, tensiune, conflict sau entropie. Sînt puse neîncetat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
perspectivele personale oglindesc ceva din demnitatea înglobantă a Unității. Această capacitate poate rămîne simplu reflex pe nivelul individual al persoanei ; poate rămîne drept al fiecăruia de a-și gospodări imaginea despre real, poate fi gîndită într-un model plan de pluralism. Dar aceeași capacitate poate fi orientată către Unitatea transcendentă, manifestă în neîncheierea lumii noastre sociale ; poate deveni perspectivă nu asupra realului, ci către sursa lui ; poate fi gîndită într-un model de geometrie perspectivală dominată de un Pol atotcuprinzător. în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și, deocamdată, mai ambiguă. După căderea comunismului, catolicismul polonez, ortodoxia rusă sau românească par să lucreze pe două fronturi divergente. Sigure de autoritatea lor spirituală, ca tradiții bine implantate în cultura popoarelor respective, ele acceptă, în principiu, valorile democrației și pluralismul religios, apără libertatea de conștiință, critică ceea ce în ochii lor sînt derapaje ale modernității. Dar, sigure de autoritatea lor spirituală, încearcă mereu să o asocieze cu puterea statului, să asigure prin lege normele etice ale religiei, să pună semnul echivalenței
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
face trecerea spre mitanaliză și constă în omologiile structurale cu un mit fundamental; mitanaliza se deschide spre o sociologie a cunoașterii și presupune studiul, într-o succesiune dată, a miturilor esențiale, de la Prometeu la Hermes, pe fondul afirmării deconstructiviste a pluralismului. Iconoclasmul religios, ca interdicție de reprezentare a imaginii divine, ca substitut al eidolon.-ului, este dublat de modalitatea de a căuta adevărul cu ajutorul unei logici binare, moștenire a Antichității grecești, pe linie aristotelică. Acest moment este urmat de un altul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
impune receptivitatea (responsiveness)10 din partea aleșilor în fața alegătorilor" (Sartori, 1993: 108). Această definiție, mai complexă, nu vorbește doar de participare și opoziție, deja analizate de Dahl, dar pune accentul și pe valori liberale și democratice de genul competiției și al pluralismului specific construcțiilor poliarhice 11, referindu-se, de asemenea, la mecanismele electorale, ca și la relația dintre aleși și alegători care presupune receptivitatea primilor ca efect colateral al competiției. Între cele două definiții se distinge o diferență notabilă în spatele căreia există
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ordine politico-instituțională, probabil intermediară, caracterizată de incertitudine și ambiguitate, manifestate în maniere diferite. Nu în cele din urmă, este util să subliniem felul în care definiția minimalistă trebuie să se focalizeze asupra instituțiilor care caracterizează democrația: alegeri, partide în competiție, pluralism informațional. Vom stabili în acest mod o relație cu definițiile amintite, apaținând lui Dahl și Schumpeter, deplasând nivelul de interes al celor două definiții către un nivel empiric, privitor la instituțiile indispensabile unui regim democratic. Definiția minimalistă implică, în mod
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
legislativă) și dominația guvernului; unicameralism sau bicameralism asimetric (o cameră deține puteri mai mari și o bază de reprezentare distinctă de cealaltă); sistem bipartid cu o singură dimensiune conflictuală relevantă, cea care divide dreapta de stânga; sistem electoral majoritar (plurality); pluralismul grupurilor de interese; guvern centralizat și unitar; constituție flexibilă și dominanță parlamentară; existența unor forme exclusive de democrație reprezentativă (absența mecanismului de consultări directe). Cele mai relevante atribute ale celui de-al doilea model, modelul consensual, sunt: guverne formate din
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Africa și anumite zone din Asia. Astfel, regimurile de tranziție sunt toate acele regimuri precedate de o experiență a autoritarismului (sau "tradițională")24, care se confruntă cu o deschidere incipientă, cu liberalizare și cu o ruptură (parțială) de limitare a pluralismului. În altă ordine de idei, vechii actori ai precedentului regim autoritar, aparținând unei coaliții care nu mai este dominantă, și nici coerentă, au devenit, în mod clar, opoziții, datorită apariției unui respect (parțial și relativ) pentru drepturile civile. Aceste forme
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
vor fi analizate pe parcursul acestui capitol, dar o mai mare atenție va fi acordată regimurilor mai relevante pentru domeniile la care ne referim. În acest scop se poate pleca de la definiția lui Linz a regimului autoritar: "[...] un sistem politic cu pluralism politic limitat și iresponsabil (fără o ideologie-ghid elaborată, dar cu mentalitate caracteristică), fără o mobilizare politică amplă sau intensă (cu excepția câtorva momente ale dezvoltării sale), și cu un lider, sau, uneori, cu un mic grup care exercită puterea în limite
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
dezvoltării sale), și cu un lider, sau, uneori, cu un mic grup care exercită puterea în limite în mod formal greșit definite, dar, în realitate, destul de previzibile". [Linz, 1964, 255] Asemenea definiție permite individualizarea unor dimensiuni relevante: prima, gradul de pluralism politic, privește societatea și sectoarele sale active politic și determinante pentru regimul și politica ei; a doua este ideologia, sau, mai bine spus, justificarea ideologică a regimului; a treia, gradul de participare și mobilizarea politică, care se referă la societatea
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
cum ar fi partidul unic sau instituțiile statale similare, adică structurile capabile să declanșeze și să controleze, simultan, participarea. Mai este și un alt aspect (implicit) care nu trebuie uitat: absența garanției reale în ce privește diferite drepturi politice și civile. 2. Pluralismul. Central este gradul de pluralism (limitat) care poate evolua de la monism la un anumit număr de actori relevanți și activi în regim. Astfel, înainte de toate, pentru fiecare regim nedemocratic va fi oportun să se vadă actorii relavanți care se pot
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
sau instituțiile statale similare, adică structurile capabile să declanșeze și să controleze, simultan, participarea. Mai este și un alt aspect (implicit) care nu trebuie uitat: absența garanției reale în ce privește diferite drepturi politice și civile. 2. Pluralismul. Central este gradul de pluralism (limitat) care poate evolua de la monism la un anumit număr de actori relevanți și activi în regim. Astfel, înainte de toate, pentru fiecare regim nedemocratic va fi oportun să se vadă actorii relavanți care se pot împărți în actori instituționali și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]