1,543 matches
-
selectiv): Eugen Barbu, O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în prezent, 1975; Marin Mincu, Poezie și generație, 1975; Daniel Dimitriu, Ares și Eros, 1978; Gh. Grigurcu, Poeți români de azi, 1979; Virgil Cuțitaru, Spații, 1981; Petru Poantă, Radiografii 2, 1983; Eugen Simion, Scriitori români de azi, 1984; Al. Călinescu, în "Cronica", nr. 15, 1985; Constantin Pricop, în "Convorbiri literare", nr. 12, decembrie 1985; Valentin Tașcu, Poezia poeziei de azi, 1985; Eugen Negrici, Sistematica poeziei, 1988; Dumitru Micu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
220-225, 287-293; Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București, 1983, 89-109; Paleologu, Alchimia, 96-103; Vasile Popovici, Marin Preda - timpul dialogului, București, 1983; Steinhardt, Critică, 129-132; Țeposu, Viața, 118-132; Laurențiu Ulici, Confort Procust, București, 1983, 16-40; Vlad, Lectura rom., 65-79; Petru Poantă, Marin Preda al începuturilor, TR, 1984, 18; Constantin Sorescu, Cristian Popescu, Marin Preda, SLAST, 1984, 22; Lucian Raicu, Scene din viața literară, TMS, 1984, 10; Traian Podgoreanu, Marin Preda și romanul filosofic, RITL, 1984, 3, 4; Victor Atanasiu, Viața lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
În lumina severă a unei dimineți, LCF, 1988, 15; Calistrat Costin, „Mi-e dor tot timpul de tine, lumină”, ATN, 1989, 8; Mircea Mihăieș, Ochiul hipnotic, O, 1989, 10; Alex. Ștefănescu, O plută improvizată, RL, 1991, 19; Steinhardt, Monologul, 244-247; Poantă, Scriitori, 121-122; Rachieru, Poeți Bucovina, 482-489; Popa, Ist. lit., II, 576. G. O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
102-106; Ciobanu, Incursiuni, 139-144; Negoițescu, Engrame, 140-153; Iorgulescu, Al doilea rond, 214-222; Balotă, Universul, 193-211; Tudor-Anton, Ipostaze, 56-61; Vlad, Lectura, 273-288; Ungureanu, Proză, 124-146; Dimisianu, Nouă prozatori, 118-135; Ștefănescu, Preludiu, 201-208; Ardeleanu, Mențiuni, 51-62; Simion, Scriitori, I, 616-625, IV, 202-226; Poantă, Radiografii, I, 41-46, II, 27-30, 135-140; Călinescu, Perspective, 48-52, 59-63; Mirela Roznoveanu, Lecturi moderne, București, 1978, 163-197; Mioara Apolzan, Casa ficțiunii, Cluj-Napoca, 1979, 117-153; Braga, Destinul, 101-105; Mancaș, Teatrul, 213-215; Cubleșan, Teatrul, 161-165; Ștefănescu, Jurnal, 190-194; Sângeorzan, Conversații, 194-208; Băileșteanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
Popescu - 60, ST, 1995, 7-8; Valentin Silvestru, Omul de teatru, L, 1995, 35-36; Eugen Simion, D. R. ’60, L, 1995, 40; D.R. Popescu, DRI, IV, 160-210; Petrescu, Studii transilvane, 133-158; Cosma, Romanul, II, 78-84; Glodeanu, Dimensiuni, 57-66; Perian, Pagini, 177-180; Poantă, Dicț. poeți, 168-170; Dicț. analitic, II, 37-39, III, 339-341; Dicț. esențial, 680-683; Ghițulescu, Istoria, 291-306; Maria-Luiza Cristescu, Politici ale romanului românesc contemporan, București, 2001, 80-87; Manolescu, Lista, II, 217-229; Popa, Ist. lit., II, 707-720; Răzvan Voncu, Secvențe literare contemporane, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
Rusu, Utopica, 203-207; Nicolae Manolescu, Poezia sentimentală și ironică, CNT, 1970, 26; Ion Pop, „Orologiul”, ST, 1970, 8; Constantin, Despre poeți, 116-119; Felea, Poezie, 138-144; Sorianu, Contrapunct, 100-102; Caraion, Duelul, 155-159; Ciobanu, Panoramic, 52-59; Grigurcu, Teritoriu, 219-225; Călinescu, Fragmentarium, 121-123; Poantă, Modalități, 232-235; Raicu, Structuri, 358-361; Ciobanu, Critica, 73-78; Cristea, Un an, 124-127; Felea, Secțiuni, 7-11, 217-222, 412-414; Petroveanu, Traiectorii, 244-253; Tomuș, Istorie, 231-236; Barbu, O ist., 230-238; Piru, Poezia, II, 103-107; Cristea, Domeniul, 113-117; Laurențiu, Eseuri, 209-215; Raicu, Critica, 294-296
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
7-11, 217-222, 412-414; Petroveanu, Traiectorii, 244-253; Tomuș, Istorie, 231-236; Barbu, O ist., 230-238; Piru, Poezia, II, 103-107; Cristea, Domeniul, 113-117; Laurențiu, Eseuri, 209-215; Raicu, Critica, 294-296; Alexiu, Ideografii, 155-157; Felea, Aspecte, I, 127-130, II, 75-84, III, 60-66; Dorcescu, Embleme, 144-148; Poantă, Radiografii, I, 131-137, II, 52-55; Raicu, Practica scrisului, 322-325; Alboiu, Un poet, 102-103; Grigurcu, Poeți, 464-468; Al. Cistelecan, „Copleșit de glorie”, F, 1980, 9; 1; Cristea, Faptul, 96-99; Lit. rom. cont., I, 647-650; Negoițescu, Alte însemnări, 134-138; Raicu, Contemporani, 111-114
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
involuntar, din incapacitatea individului de a manevra sistemul limbii; într-o atare situație (cînd individul este manipulat de sistem sau clișeu) o afirmație serioasă a locutorului provoacă rîsul interlocutorilor, efect sancționat de altfel prin comentarii ca: "asta-i bună !", "ce poantă"' etc. Exemplul va fi "o perlă" didactică: după controlul caietelor, profesorul cere unui elev: Și acum lectura textului", la care elevul exclamă candid: "N-am știut că trebuie să aduc și lectura, o aduc data viitoare". În cele ce urmează
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semnificației explicite: A1[a1(...)a2)]A2 Deși reprezentată în majoritatea covîrșitoare a cazurilor de microdialoguri, putem afirma că la nivelul macrostructural patternul este un model "polițist" care operează anumite selecții (omisiuni) în prezentarea factuală, pentru a produce efectul-surpriză reprezentat de "poantă". Freud (1905) relaționa această structură semantică omisivă cu o serie de constrîngeri semiotice: astfel ilaritatea, negată persoanei care prezintă gluma (un bun actor nu va rîde niciodată de propriul său banc) este obligatorie la interlocutor, care sancționînd prin rîs textul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
strategii de comunicare (gestuală, pro-xemică, paraverbală, intonațională etc.). 7.2. Convenție și deconstrucție Considerînd gluma un act discursiv, puternic determinat de context, de cunoașterea comună (shared knowledge, enciclopedie) și de abilități inferențiale (vor exista întotdeauna receptori insideri capabili să recunoască poanta și receptori outsideri cărora "nu le pică fisa"), vom încerca să analizăm parcursul interpretativ al glumei, jocurile și scenariile pe care ea le expune și/sau impune. Înțelegem prin convenție o constrîngere deontică sau regularitate de comportament (social, lingvistic) în
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
normă lingvistică putem vorbi de glume extralingvistice (preponderent factuale, de-construirea vizînd o normă comportamentală) și glume lingvistice (bazate pe demontarea convențiilor lingvistice). Față de prima categorie, mai ușor traductibilă (și receptabilă), glumele lingvistice sînt strict circumscrise unui anumit univers lingvistic (poanta fiind efectul unor demontări-remontări idiomatice). Glumele lingvistice acționează fie la nivelul de suprafață, manifest (jocuri de cuvinte, ambiguități sintactice infra i, ii, iii), fie la nivelul infrastructurii pragmatice (în acest caz avem de-a face cu o tranziție de fază
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
i-am citit nici una din lucrări" (apud U.Eco, 1985:271). Deci în cazul glumei, maximele calității, cantității, relației etc. nu funcționează la unison, ci intră în conflict unele cu celelalte; de regulă principiul cantității este transgresat pentru a asigura poanta glumei (efectul surpriză modelat după schema romanului polițist) și succesul postulatului pertinenței (infra iii, iv): iii) Clientul adresîndu-se proprietarului unui bistrou: "Apa este într-adevăr o mare sursă de bogăție". Proprietarul: Sînteți cumva armator, domnule ?" Clentul: Nu, patron de restaurant
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
caracterul fictiv al „lumii de cuvinte“, referentul imaginar etc. Tipuri moderne de finaluri sunt: închiderea pragmatică (final metadiscursiv cu referire la sfârșitul povestirii sau la un nou început: Cel mai iubit dintre pământeni de M. Preda), încheierea dezvăluire (final în poantă care „deturnează“ semnificațiile consolidate dea lungul textului, ca în nuvela fantastică O fotografie veche de 14 ani de M. Eliade) și, mai ales, finalul deschis, care poate suspenda rezolvarea conflictelor, poate ambiguiza situația finală sau o poate proiecta ipotetic, într
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cu... " este un clișeu utilizat de cei care nu au talentul de-a spune bancuri. El reclamă tot un răspuns-clișeu - " Nu", și îl somează pe interlocutor să nu arate că ar cunoaște bancul și să se pregătească să râdă la poantă. Bancurile spuse fără acest prolog uzat sunt mult mai apreciate. Comicii profesioniști, ca Dave Allen ori Johnny Garson, nu utilizează niciodată asemenea prologuri. Mulți oratori publici folosesc expresia: "Asta-mi aduce aminte de povestea cu", care are aceeași soartă. "Și
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Repere bibliografice: Martin, Poeți, I, 239-244; Mincu, Critice, I, 170-173; Martin, Generație, 62-71; Constantin, Despre poeți, 195-201; Felea, Poezie, 94-99; Munteanu, Opera, 232-236; Popa, Dicț. lit. (1977), 437; Caraion, Duelul, 115-117; Grigurcu, Teritoriu, 204-209; Stănescu, Poeți, 37-39; Raicu, Structuri, 362-367; Poantă, Modalități, 115-119; Petrescu, Scriitori, 152-154; Cândroveanu, Alfabet, 174-178; Ungheanu, Arhipelag, 251-253; Mincu, Poezie, 113-122; Negoițescu, Engrame, 108-111; Piru, Poezia, II, 253-256; Barbu, O ist., 137-140; Laurențiu, Eseuri, 185-191; Raicu, Critica, 345-347; Alexiu, Ideografii, 49-53; Iorgulescu, Scriitori, 126-129; Simion, Scriitori, I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
115-119; Petrescu, Scriitori, 152-154; Cândroveanu, Alfabet, 174-178; Ungheanu, Arhipelag, 251-253; Mincu, Poezie, 113-122; Negoițescu, Engrame, 108-111; Piru, Poezia, II, 253-256; Barbu, O ist., 137-140; Laurențiu, Eseuri, 185-191; Raicu, Critica, 345-347; Alexiu, Ideografii, 49-53; Iorgulescu, Scriitori, 126-129; Simion, Scriitori, I, 234-239; Poantă, Radiografii, I, 239-241; Baltag, Polemos, 227-229; Ruja, Valori, 146-152; Grigurcu, Poeți, 198-205; Alboiu, Un poet, 138-140; Dimitriu, Singurătatea, 198-202; Doinaș, Lectura, 224-229; Sângeorzan, Conversații, 97-99; Lit. rom. cont., I, 603-605; Martin, Paranteze, 96-98; Ciobanu, Opera, 178-181; Moraru, Textul, 103-106; Grigurcu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
Vlad, Convergențe, 287-291; Ciobanu, Panoramic, 194-198; Petrescu, Scriitori, 125-128, 142-144; Dimisianu, Valori, 105-108; Ungheanu, Arhipelag, 87-101; Cristea, Domeniul, 202-217; Regman, Colocvial, 27-33; Iorgulescu, Al doilea rond, 222-228;Nicolae Manolescu, „Bunavestire”, RL, 1977, 24; Ștefănescu, Preludiu, 191-200; Simion, Scriitori, I, 466-484; Poantă, Radiografii, I, 51-54; Ardeleanu, Mențiuni, 80-95; Dimisianu, Opinii, 112-115; Stănescu, Jurnal, I, 95-98; Ioan Buduca, Cei doi Grobei, ECH, 1980, 1-2; Ungureanu, Imediata, I, 249-268; Moraru, Semnele, 185-190, 190-203; Tomuș, Mișcarea, 254-257, 262-265; Piru, Ist. lit., 523-524; Crohmălniceanu, Pâinea noastră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
Leonte, Participarea la istorie, RL, 1989, 17; Simion, Scriitori, IV, 129-143; Ov. S. Crohmălniceanu, Câți nu l-au omorât pe Ceaușescu, CC, 1991, 4-5; Val Condurache, Povestiri din cartierul de Est, RL, 1991, 34; Lovinescu, Unde scurte, II, 96-99, 228-231; Poantă, Scriitori, 17-19; Dorin Iancu, Exegi monumentum, ST, 1994, 12; Alex. Ștefănescu, Titus Popovici, RL, 1994, 48; Petraș, Lit. rom., 19-21; Mănucă, Analogii, 210-215; Petrescu, Studii transilvane, 58-63; Gabriel Dimisianu, Un Procopius român, RL, 1998, 28; Dan Croitoru, Cronica unei „iepoci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
2000. Repere bibliografice: Cristea, Interpretări, 187-190; Grigurcu, Teritoriu, 76-87; Nițescu, Scylla, 175-193; Andriescu, Relief, 94-100; Iorgulescu, Rondul, 75-79; Petroveanu, Traiectorii, 235-243; Tomuș, Istorie, 237-241; Cristea, Domeniul, 110-113; Mincu, Poezie, 177-183; Piru, Poezia, II, 294-302; Ungheanu, Arhipeleag, 241-245; Alexiu, Ideografii, 157-160; Poantă, Radiografii, I, 175-178; Raicu, Practica scrisului, 334-338; Grigurcu, Poeți, 226-231; Alex. Ștefănescu, Între da și nu, București, 1982, 67-72; Raicu, Fragmente, 221-226; Braga, Sensul, 134-139; Flămând, Intimitatea, 114-140; Negrici, Introducere, 98-115; Pop, Jocul, 364-382; Grigurcu, Existența, 43-46; Micu, Limbaje, 167-181
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
conștientul colectiv al românilor gestul lui Ceaușescu din august ’68. În urma vizitei la Moscova a liderilor din țările socialiste „frățești”, aceștia primesc câte un palton de comandă drept cadou. Bulgarul, ungurul, polonezul, neamțul au niște paltoane mini, Ceaușescu - până-n călcâie. Poanta : fiindcă nea Nicu n-a stat în genunchi. Asta în Est. Dar Mihai Titus trebuie să ne arate cât de tare și neatârnat este el și față de Vest. Înfrânt la Mirăslău, Mihai se duce, în disperare, la curtea lui Rudolf
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Cesereanu, „Permanențe ale criticii”, LCF, 1969, 4; Ov. S. Crohmălniceanu, „Permanențe ale criticii”, RL, 1969, 9; Alexandru George, Marele Alpha, București, 1970, 45-53; Nicolae Manolescu, Domițian Cesereanu, „Ipostaze”, CNT, 1970, 50; Adrian Marino, Opinii. Aspecte critice, TR, 1970, 53; Petru Poantă, Lecturi, „Făclia”, 1970, 74-79; Florin Mihăilescu, „Ipostaze”, VR, 1971, 5; Mircea Vaida, Prezențe poetice clujene. „Extaz” geometric, TR, 1983, 20; Cristian Moraru, Domițian Cesereanu, „Celălalt”, RL, 1983, 29; Constantin Cubleșan, „Celălalt”, ST, 1983, 8; Dicț. scriit. rom., I, 540-541; Poantă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
Poantă, Lecturi, „Făclia”, 1970, 74-79; Florin Mihăilescu, „Ipostaze”, VR, 1971, 5; Mircea Vaida, Prezențe poetice clujene. „Extaz” geometric, TR, 1983, 20; Cristian Moraru, Domițian Cesereanu, „Celălalt”, RL, 1983, 29; Constantin Cubleșan, „Celălalt”, ST, 1983, 8; Dicț. scriit. rom., I, 540-541; Poantă, Dicț. poeți, 54-55; Popa, Ist. lit., II, 1157. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
și psihologic. În parodii T. adoptă rolul de critic literar care ironizează clișeele, pozele meditative, ticurile stilistice, ca în textele care pleacă de la Grigore Vieru, Leonida Lari, Dumitru Matcovschi, Aureliu Busuioc ș.a. Epigramele și miniaturile lui valorizează paradoxul, surpriza comică, poanta și caricarea absurdă a viciilor, în spiritul unei tradiții bine însușite: „La izvoarele cu ape/ Vii, ca limba strămoșească,/ Cerbii vin să se adape,/ Porcii... să se bălăcească” (La izvoare); „Despre călăi, mă prind/ Că te întreb, Partid:/ De ce i-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
Marea europeană în monografie, RL, 1985, 36; Marian Papahagi, Implacabila analiză, TR, 1985, 37; Radu G. Țeposu, Criticul I. Holban, TBR, 1987, 343; Mircea Iorgulescu, Analiza și sinteza, RL, 1987, 43; Gheorghe Grigurcu, „Profiluri epice contemporane”, F, 1988, 1; Petru Poantă, Argumente pentru o sinteză, ST, 1988, 2; Dan C. Mihăilescu, Profilurile lui Holban, TR, 1988, 21; Paul Georgescu, Un sfert de veac de proză, VR, 1988, 8; Florin Faifer, Textul ca o pradă, CRC, 1990, 4; Mircea Mihăieș, Literatura la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
1965, 65-74; Ardeleanu, Însemnări, 177-181; Oarcăsu, Oglinzi, 224-230; Oprea, Mișcarea, 101-109; Cubleșan, Miniaturi, 214-231; Tomuș, Carnet, 122-127; Dimisianu, Prozatori, 139-143; Andriescu, Disocieri, 229-234; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 366-372; Popa, Dicț. lit. (1977), 471-472; Poantă, Radiografii, I, 47-50, II, 148-151; Vaida, Mitologii, 149-151; Raicu, Practica scrisului, 264-267; Cubleșan, Teatrul, 213-217; Popescu, Cărți, 116-119, 159-161; Sângeorzan, Conversații, 239-243; Tomuș, Mișcarea, 258-261; Mihai Ungheanu, Interviuri neconvenționale, București, 1982, 34-49; Marcea, Concordanțe, 294-296; Diaconescu, Dramaturgi, 274-277; Virgil Nistor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]