2,904 matches
-
informații și asupra vegetației și faunei din zona Șipote, aici fiind caracteristică vegetația de silvostepă. Regionarea făcută în tratatul de, ,Geografie a României” (vol.I, 1983) plasează zona studiată în regiunea fitogeografică central-europeană, provincia est-carpatică, subprovincia podolico- moldavă și districtul Podișul Moldovei. Cercetările asupra solurilor Asupra solurilor din regiunea Șipote există o lucrare care se referă în mod special la această regiune. Intitulată,,Cercetări preliminare asupra solurilor din regiunea Belceștișipote (Depresiunea Jijia-Bahlui)”, lucrarea a fost elaborata de V. Butnaru în1959 și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
activitatea factorilor modelatori interni (rocă,structură tectonică) și externi (climatici,hidrografici,biogeografici, antropici). Cercetările de până acum au dovedit că în timpul mărilor sarmațiene a avut loc o sedimentare diferențiată, care a dus la alcătuirea petrografică diferită a teritoriilor din nord-estul Podișului Moldovei. Odată cu retragerea apelor mării,denudația a început să acționeze intens, găsind aici un teren favorabil în formațiunile argilo-nisipoase mai friabile. Ca urmare,suprafața acestora a coborât treptat, schițându-se diverse forme de relief în funcție de rezistența la eroziune a diferitelor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
variate,în general între 0 și 5 m; - terenuri semistabile cuprinzând versanții slab înclinați, în general uscați,afectați predominant de spălări areolare,cu eroziune liniară incipientă. II.3. Condițiile climatice Având în vedere poziția geografică, în partea de est a Podișului Moldovei, teritoriul comunei Șipote are o climă temperat-continentală de nuanță excesivă destul de pronunțată,încadrându-se în ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei (I. Gugiuman și colab., 1960). Clima acestei regiuni este determinată de caracteristicile principalilor factori climatogeni din partea de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
spălări areolare,cu eroziune liniară incipientă. II.3. Condițiile climatice Având în vedere poziția geografică, în partea de est a Podișului Moldovei, teritoriul comunei Șipote are o climă temperat-continentală de nuanță excesivă destul de pronunțată,încadrându-se în ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei (I. Gugiuman și colab., 1960). Clima acestei regiuni este determinată de caracteristicile principalilor factori climatogeni din partea de est a țării: radiația solară globală,dinamica zonală și regională a atmosferei,caracteristicile reliefului și structura suprafeței subiacente. Având în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în mare măsură, de dinamica generală a atmosferei din sud-estul Europei. În cursul anului,această regiune se află sub influența următorilor centri barici principali: anticiclonul Azorelor,anticiclonul siberian,ciclonul islandez și ciclonii mediteraneeni. Datorită poziției în partea de est a Podișului Moldovei,regiunea în care se află și comuna Șipote resimte cel mai mult efectele maselor de aer generate de maximul baric al Azorelor, vara și de cel euroasiatic,iarna. În timpul iernii, această parte a țării este supusă atât invaziei maselor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
țărănimea de această legătură. Aceste curente de migrație temporară s-au declanșat din zonele periferice ale orașelor Botoșani,Huși și din târgurile Lespezi și Tg. Frumos, de unde proveneau treierătorii. Curente de migrație sezonieră de mai mică intensitate se semnalează din Podișul Central Moldovenesc (țigani, lăeși), din zona de contact cu Dealul Mare - Hârlău, din Colinele Tutovei, de pe Valea Siretului. O importanță deosebită o aveau și migrațiile dintre diferitele părți ale Câmpiei Jijiei. Migrațiile sezoniere, prin caracterul lor, n-au dus la
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
o densitate de valoare mijlocie (70-90 loc/ Km²), specifică localităților din zonele defrișate, ce se întinde sub forma a două fâșii, cu direcția SE- NV. Comuna Șipote face parte din fâșia ce se întinde de la Țibana, Șcheia și Grajduri, din Podișul Central Moldovenesc, cuprinzând Coasta Iașilor între Mogoșești și Bârnova și avansând spre nord prin Dumești, Ierbiceni, Focuri, până la Andrieșeni. I.Șandru și P.Poghirc apreciau în 1987 că zona comunei Șipote face parte din ariile cu densități generale medii, cu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
densitatea medie pe care o are comuna Șipote (cca.58 loc/Km ² în 2002), aceasta se încadrează în categoria densităților cuprinse între 50-75 loc./ Km² (V.Nimigeanu, 2001), ce caracterizează spații rurale întinse din Câmpia colinară a Jijiei, Câmpia Română,Podișul Dobrogei, Podișul Getic,puternic afectate de migrația exodinamică până în 1989 și greu de echilibrat în prezent, datorită bilanțului natural redus sau chiar negativ. III.4. Structura populației III.4.1. Structura populației pe grupe de vârstă Analiza structurii pe grupe
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
pe care o are comuna Șipote (cca.58 loc/Km ² în 2002), aceasta se încadrează în categoria densităților cuprinse între 50-75 loc./ Km² (V.Nimigeanu, 2001), ce caracterizează spații rurale întinse din Câmpia colinară a Jijiei, Câmpia Română,Podișul Dobrogei, Podișul Getic,puternic afectate de migrația exodinamică până în 1989 și greu de echilibrat în prezent, datorită bilanțului natural redus sau chiar negativ. III.4. Structura populației III.4.1. Structura populației pe grupe de vârstă Analiza structurii pe grupe de vârstă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Încă din timpuri foarte vechi, cea mai mare parte a locuitorilor comunei au fost autohtoni, lor adăugându-li-se în Evul Mediu și, îndeosebi, în sec. XIX-XX, o proporție mică de populație imigrată din ariile de maximum demografic ( Subcarpați și Podișul Central Moldovenesc). Tot din rândul populației imigrate fac parte și lipovenii și ceangăii, ultimii stabiliți în unele sate din apropierea comunei Șipote (Fântânele, Gropnița, Focuri) și în satul Iazu-Vechi. Recensământul din 1992 certifică majoritatea absolută a etniei române, precum și a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
pe locul numit Pleșa, paralele 46 grade 55 minute latitudine nordică, se intersectează cu meridianul 27 grade 15 minute longitudine estică. Dealul Pleșa are 449 m. Din punctul de vedere fizico-geografic, teritoriul comunei Tansa face parte din sectorul vestic al Podișului Central Moldovenesc. Din “Monografia localității Tansa de învățătorul Manolache Olaru”, fragment găsit. Din textul uricului descoperim că satul Brudurești era al neamului Brudur, unde își aveau și casa lor. Se poate ca acești frați să se fi născut în acest
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
398 km prin Buhăiești, de 81 km până la Iași, de 61 km până la Vaslui, de 34 km până la Roman și 27 km până la Negrești - de la gara Dagâța. De la gară până în centrul satului 3-3,5 km. Tansa este așezată pe un podiș și pe dealuri. Împreună cu satul Suhuleț formează comuna Tansa. Satul are o vechime necunoscută. Se bănuiește a exista încă din neolitic, după cele câteva seceri de bronz descoperite în pământul lui. Se știe că numele anterior acestuia, unul din numele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și eu drăguliță, doamne, a mă ridica fetișcană la casa părinților mei în satul Tansa, din dealul Tansei, peste apa Gârla Tansei, sat mare și vesel, împărțit în șapte părți ce se țin una de alta: Subdeal, Chetrărie, Boatcă, Toacă, Podiș, Odăi și Văleoane. Ș-apoi tănsănii și pe vremea aceea nu erau numai șa oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pe locul numit Pleșa, paralele 46 grade 55 minute latitudine nordică, se intersectează cu meridianul 27 grade 15 minute longitudine estică. Dealul Pleșa are 449 m. Din punctul de vedere fizico-geografic, teritoriul comunei Tansa face parte din sectorul vestic al Podișului Central Moldovenesc. Din “Monografia localității Tansa de învățătorul Manolache Olaru”, fragment găsit. Din textul uricului descoperim că satul Brudurești era al neamului Brudur, unde își aveau și casa lor. Se poate ca acești frați să se fi născut în acest
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
398 km prin Buhăiești, de 81 km până la Iași, de 61 km până la Vaslui, de 34 km până la Roman și 27 km până la Negrești - de la gara Dagâța. De la gară până în centrul satului 3-3,5 km. Tansa este așezată pe un podiș și pe dealuri. Împreună cu satul Suhuleț formează comuna Tansa. Satul are o vechime necunoscută. Se bănuiește a exista încă din neolitic, după cele câteva seceri de bronz descoperite în pământul lui. Se știe că numele anterior acestuia, unul din numele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și eu drăguliță, doamne, a mă ridica fetișcană la casa părinților mei în satul Tansa, din dealul Tansei, peste apa Gârla Tansei, sat mare și vesel, împărțit în șapte părți ce se țin una de alta: Subdeal, Chetrărie, Boatcă, Toacă, Podiș, Odăi și Văleoane. Ș-apoi tănsănii și pe vremea aceea nu erau numai șa oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
retragerii și înaintării mărilor de pe acest teritoriu, depozitele de cuvertură ale etajului superior a dobândit în componența lor, ca predominante, argilele și marnele, cu unele intercalări de nisipuri și de orizonturi subțiri de gresii, slab cimentate. Apariția zonelor înalte de podiș a fost dată tocmai de aceste orizonturi subțiri de gresii, mai rezistente. în cadrul Fermei Ezăreni-Iași sunt prezente următoarele tipuri de relief: 45 1. Relief structural, 2. Relief de acumulare de-a lungul văilor. Relieful structural este reprezentat de suprafețe interfluviale
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
al doilea, pe violenții în contra propriei persoane și-i aflăm aici pe sinucigași și risipitorii averilor personale; în ultimul sînt violenții împotriva lui Dumnezeu (nelegiuiții), în contra naturii (sodomiții) și a nevoilor umane (cămătarii). A opta bolgie, Malebolge, desfășurată pe un podiș cu înclinare descendentă, cu zece văi ce se opresc într-un enorm puț străjuit de giganți. Aici sînt supuși chinurilor iadului toți cei care au comis păcate profitînd de credulitatea omului: seducătorii, simoniacii, ghicitorii, delapidatorii, ipocriții, hoții, sfătuitorii întru păcat
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
regiunii apare rar lostrița ( (Hucho hucho). 4.2. Peștera Liliecilor din Culmea Hăghimișului Aflată la altitudinea de 1500 m și situată la aproximativ 1 km Nord de rezervația Pietrele Doamnei, Peșterea Liliecilor din Culmea Hăghimașului se află pe un mic podiș calcaros c care prezintă abrupturi. Geneza: peștera este descendentă, cu trepte sccesive, care ajung până aproape de baza c calcarului. Peștera nu prezintă nici o formă de dizolvare sau s scurgere a apei, fiind de fapt un labirint între blocuri gigantice de
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Spania, iar la vest Golful Biscaya. Experții care au analizat relieful Franței au concluzionat: există o varietate a formelor de relief, cele mai înalte forme fiind munții (Alpi, Pirinei, Jura, Vosgi, Cevenni, Masivul Central), secondate de dealuri (Masivul Armorican) și podișuri (Ardeni, Lorena). Cele mai joase sunt câmpiile (Bazinul Parizian, Bazinul Aquitaniei, Câmpia Camargue, Câmpia Alsaciei). Referitor la climă, experții au stabilit trei tipuri de climă: temperat-oceanică în nord și vest, temperat-continentală în est și mediteraneană în sud și insula Corsica
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Nicolae IRIMIA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93143]
-
familia Chrysomelidae Sin: Chrysomela decemlineata Say.; Doryphora decemlineata Rog. Răspândire. Gândacul din Colorado este originar din America de Nord, unde până în anul 1850 se întâlnea sporadic pe diferite specii de cartof sălbatic (Solanum demissum; S. rostrum, S. caroliense etc.), mai ales în podișurile înalte din Colorado, de unde și denumirea de gândac din Colorado. În a doua jumătate a secolului al XIXlea, când s-a introdus cartoful cultivat (Solanum tuberosum) în regiunile nord-americane, gândacul a trecut de pe plantele spontane pe noua specie de cartof
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Păduchele verde al morcovului - Semiaphis dauci F., ordinul Homoptera, familia Aphididae Sin: Semiaphis carotae Koch., Aphis dauci F., Doralis dauci F Răspândire. Este frecvent în zonele centraleuropene. În țara noastră este semnalat în toate regiunile, mai frecvent în Muntenia și Podișul Transilvaniei. Descriere. Prezintă două forme: a) Femela apteră care are 1,5 - 1,6 mm lungime; corpul este de culoare verde, acoperit de o pubescență ceroasă cenușie. Capul este brun, antene scurte, cornicule de culoare verde-închis și de dimensiuni reduse
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
marioni Cornu. Răspândire. Este răspândit pe toate continentele. În țara noastră nematodul rădăcinilor a fost semnalat pentru prima dată în anul 1954, la culturile de morcov și pătrunjel, în jurul municipiului Cluj-Napoca. În prezent este mai frecvent în Câmpia Română și Podișul Transilvaniei. Descriere. Nematodul prezintă un pronunțat dimorfism sexual. Femela are corpul piriform, de 0,5 - 1,0 mm lungime și 0,4 - 0,5 mm lățime, de culoare albă, transparentă. Masculul este piriform, de 1,0 - 1,4 mm lungime
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Marea Neagră, Dunăre, Siret și Milcov. Istoria a despărțit însă stepa din sud - Basarabia - și colțul din nord-vest - Bucovina. Singura "diviziune" firească a Moldovei ar fi în Țara de Sus - în susul apelor, până la Trotuș și la nordul masivelor înalte din mijlocul podișului moldovenesc, și Țara de Jos. 5 Animpodist Dașchevici, Ceva din trecutul orașului Suceava, Suceava, 1899; G. D. Scraba, Suceava. Schiță istorică, București, 1899; Gh. Ghibănescu, Dorohoiul. Studiu și documente, Editura Lumina Moldovei, Iași, 1924; Simeon Reli, Orașul Siret în vremuri
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
poate dura câteva săptămâni sau chiar luni, timp În care solul poate continua să se deplaseze și este aproape imposibil de oprit. 1.2.2.2 Hazardele climatice Deșertificarea Pe teritoriul României acest fenomen se Întâlnește În Dobrogea, În sud-estul Podișului Moldovei și mai ales În Câmpia Olteniei, unde secetele prelungite se Îmbină cu fenomene complexe de degradare a solului. Acestă degradare este datorată factorilor naturali precum Încălzirea globală, dar și cauzelor antropice precum despăduririle neraționale și pășunatul excesiv. Deșertificarea și
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]