2,516 matches
-
fi obținut foloase materiale. Ingratitudinea față de criticul junimist și-o manifestă C. și în conferința Prostie și inteligență, prezentată, în mai 1893, la Clubul muncitorilor. În același an, i se naște cel de-al doilea fiu, Luca Ion Caragiale, viitorul poet. În toamnă, pentru a-și redresa situația materială, dar poate și cu plăcerea de a scandaliza, C. deschide, în combinație cu un anume Mihalcea, o berărie. Va mai conduce „Berăria Academică Bene Bibenti” și, împreună cu cumnatul lui, scriitorul Teodor Duțescu-Duțu
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
, Val[eriu] (2.VIII.1950, Iași), critic literar și poet. Este fiul Nataliei și al lui Gheorghe Condurache, profesori. A absolvit Facultatea de Filologie, secția română-franceză a Universității din Iași în 1973, după care a fost profesor de franceză, secretar literar (1974-1990) și director general (1992-1994) al Teatrului Național „V.
CONDURACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286360_a_287689]
-
însoțite de articole programatice. Legătura indisolubilă dintre constructivism și arta abstractă nu exclude însă ponderea mare acordată literaturii, îndeobște poemului, definit de Ion Vinea ca „rezultantă a tuturor artelor”: „muzica, plastica, literatura, sunetul, materia, verbul se rezolvă în poezie”, scrie poetul mentor al mișcării (Principii pentru timpul nou, 1925). Principalele repere ale curentului constructivist în lirică, intelectualismul, citadinismul, geometrismul, concentrarea expresiei, elemente comune, de altfel, și altor orientări de avangardă, sunt ilustrate de versurile semnate de Ion Vinea, Ilarie Voronca, Tristan
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
suflat vântul în pânze la începuturile literare în cea natală, aflate sub semnul fast al generației ’60. Nu era puțin lucru, pentru un student la primul său volum, să fie recomandat printr-o prefață semnată de Al. A. Philippide. Bătrânul poet vedea în C. un contemplativ, dar și un căutător de sensuri, înzestrat cu simțul echilibrului și înclinat spre expresia concisă. În cartea de debut stăruie unele ecouri din Lucian Blaga (Homer, Trei motive homerice), dar ciclul Corăbii noi... corăbii noi
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
, Daniel (pseudonim al lui Ion Tanasă; 7.IV.1953, Târgu Neamț), poet și critic literar. Este fiul Casandrei și al lui Ioan Tanasă, țărani. A absolvit Liceul din Roznov (1976) și cursurile fără frecvență (secția română-franceză) ale Facultății de Filologie din cadrul Universității din București (1983). Între timp a practicat, pe rând, meseriile
CORBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
COȘOVEI, Traian T. (28.XI.1954, București), poet și critic literar. Este fiul Mariei (n. Urdăreanu) și al lui Traian Coșovei, scriitor. După studiile liceale făcute la București, urmează Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, absolvind-o în 1978. Debutează în „România literară” (1978
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
Poemele siameze”, LCF, 1983, 44; Poantă, Radiografii, II, 123-124; Mircea Mihăieș, „Poemele siameze”, O, 1984, 5; Tartler, Melopoetica, 178-181; Felea, Aspecte, III, 161-165; Grigurcu, Existența, 509-515; Munteanu, Jurnal, IV, 250-252; Micu, Limbaje, 117-120; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 174-179; Alex. Ștefănescu, Poetul specialist în poezie, RL, 1991, 10; Ulici, Prima verba, III, 74-76; Emil Mladin, Bad boy, RL, 1994, 43; Cornel Regman, Traian T.Coșovei, „Bătrânețile unui băiat cuminte”, JL, 1994, 43-48; Cristina Necula, Tăcerea transcendentală și singurătatea, CC, 1994, 12; Negoițescu
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
poet și prozator. Este fiul medicului militar Mihail Enăchescu și al Mariei (n. Pasad), soră medicală. Probabil din dorința tatălui, a fost înscris mai întâi la Liceul Militar din Iași, dar și-a continuat studiile, în mod salutar pentru viitorul poet, la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila, pe care l-a absolvit în 1941. A urmat Facultatea de Drept a Universității din București, luându-și licența în 1945. A îmbrățișat cariera juridică, desfășurându-și activitatea la Brăila și București. În timpul celui
CRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
și caligrafie la Școala Normală de Băieți din Bacău, bibliotecar la Ministerul Minelor ș.a.), perioade de internare în diverse clinici de boli nervoase, lungi convalescențe și, bineînțeles, literatură. În iunie 1928 se căsătorește cu Agatha Grigorescu, profesoară și, ea însăși, poetă. În noiembrie 1931 se naște unicul fiu al poetului, Gabriel (decedat, la Bacău, la 24 ianuarie 1999). În 1933, familia B. se mută la București, în 1934, B. primește, alături de Tudor Arghezi, Premiul Național de Poezie. B. debutează, la 20
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
Festival”, „Naționalul nou”, unde a fost și secretar de redacție, „Năzuința”, „Flamura” ș.a. Cu înfățișarea lui de star de cinema și cu argumentul unei înzestrări susținute de lecturi serioase, B. devine, de prin 1934, un fel de idol al tinerilor poeți grupați în jurul revistelor „Festival” și „Rod nou”. Deși foarte tânăr, e înconjurat de admiratori și emuli, încât unii încep chiar să vorbească de o „școală batoviană”. Ambiția vădită a lui B. era aceea de a stăpâni un limbaj filosofic. Se
BATOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
liric. B. este un tradiționalist care a știut să asimileze sugestiile celor mai importante direcții poetice contemporane. Deși marcate de ecouri din ermetismul și cromatismul barbian sau de topica și cadențele blagiene, primele culegeri de versuri arată în „cel dintâi poet moț” (Emil Giurgiuca) un peisagist elegiac, discret caligraf de reverii alpine, de nostalgii „brumate” și de feerii glaciale. Pasteluri, cântece sau balade, poemele sale sunt proiecții ale sensibilității în peisaje spiritualizate sau incantații melancolice. Stilizate în sensul abstractizării, geografia natală
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
, Patrel (19.IV.1951, Băilești, j. Dolj), poet și critic dramatic. Este fiul Mariei (n. Becea) și al lui Nicolae Berceanu, muncitor. B. urmează, după liceu, o școală tehnică și începe, fără a-l termina, Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București, secția teatrologie-filmologie. Lucrează
BERCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285704_a_287033]
-
autorul unor volume în care reportajul literar se îmbină cu studiul etnografic și cu cercetarea sociologică. Scriitorul a coordonat, de asemenea, o valoroasă antologie (Poezia nouă bănățeană, 1944), prin care a încercat să impună atenției cititorilor un grup de tineri poeți, dintre care unii au confirmat previziunile editorului. SCRIERI: Oameni și locuri din Căraș, Timișoara, 1940; ed. îngr. și pref. Nicolae Țirioi, Timișoara, 1982; Crucile de piatră de pe Valea Cărașului, Timișoara, 1941; Năzuințe și realizări. Etape din viața culturală bănățeană, Timișoara
BIROU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285744_a_287073]
-
, Valeria (12.06.1919, Andrieșeni, j. Iași - 6.12.1984, București), poetă și traducătoare. Este fiica Elisabetei și a lui Constantin Matcaboji, învățător. După absolvirea Școlii Normale din Iași și a Școlii de Literatură „M. Eminescu” din București (1952), este educatoare, apoi redactor la Editura Tineretului, precum și la revistele „Luminița” și „Arici
BOICULESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285794_a_287123]
-
-mi amarul labirint: Eu voi cânta de fală ca leul ce-a învis Iar tu lucește pală al deșteptărei vis!! SILFII DE LUMINĂ (pe când se lasă negura roză) În marea Somniei ce-n unda-i combină Tristeță cu ris Cufundă, poete, gîndirea-ți senină Seninul tău vis! (pe când se lasă negura neagră) Adormi când lumina se stinge cu jale Prin vânturi răcori, Când visu-ți își moaie aripele sale În noaptea cu nori! Muzica urmează misterioso. Negura lăsată cu desăvârșire - O pauză - Când
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
avut fantazii croitorești mai cutezătoare decât mine, eu îl urmăresc cu foarfecele și cu acul pe bietul poet cu mare fidelitate, încît nu-mi scapă neci o idee de panglică sau materie; nu-i așa, ce-ar mai fi bieții poeți daca le-ar lipsi fluturii, aur, catifea, mătase și celelalte și celelalte. (ea deschide carta și arată lui Histrio) HISTR[IO] (necăjit) Vă rog domnișoară... ROSAM[UNDA] Vă rog nu-mi mai spuneți nimica, știu eu că vreți să-ncepeți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu va mai putea produce așadar neci în artea noastră efectele ce le producea într-un timp când starea lumei nu se înstrăinase încă așa cu desăvârșire de acest stadiu. Neci Werther, neci Briganzii nu mai răpesc în lumea cea poetă a Germaniei pe cititori și auditori în vârtejul acestor pasiuni, pentru că întreagă starea lumei s-a schimbat și a lăsat în urmă-i aceste puteri conjurate (acolo) în ele. De aceea tocmai așa cum gustarea acelor creațiuni mari în felul lor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vorbirei or a versului. Și cu toate acestea o lege mai naltă ordonă în multe cazuri de-a respira chiar în contradicțiune cu sensul logic, pentru de-a lasă să vină la deplina ei valoare intuițiunea aleasă anume de cătră poet și care-ar cere deplina greutate a tonului. Din aceste observațiuni [se] reflectă însemnătatea respirațiunei ca membru în tehnica elementului retoric a artei noastre. Într-adevăr sunt puțini acei actori cari au o idee măcar despre asta, ci se lasă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se] dezvolte la aceea ce el promite prin apariția sa exterioară. Această dezvoltare o împlinește esecutarea caracterului. Noi prin aceasta înțelegem cu totul în genere dezvoltarea unei individualități întregi, în toate direcțiunile și manifestațiunile de viață date ei de cătră poet; astfel încît prin asta să vie o viață deplină în arătarea sensibilă, care să influințeze asupră-ne cu puterea adevărului natural, împlinindu-ne însă totodată și pretențiunile naturei noastre ideale. În partea cea generală am dezvoltat deja din noțiune relațiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
energia neînfrîntă a simțirei celei mai fericite, căreia universul i s-a personificat în bărbatul ei. Aicea actrița are de-a ne descoperi pe Iulia beată de poezia amorului, însă liberă de orce sentimentalitate puerilă, pe Iulia ce se trezește poetă prin această plinătate a vieții ei. E un moment a esistenței pline, sătule - esistența care nici cugetă cât de aproape e fulgerul ce are s-o lovească. Aceste epoce ale vieții interne pe cari le-am indicat reprezentațiunea dramatică are de-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ar fi așternut în scris, după ce a făcut unele mici îndreptări” (Aristid, Orationes, 41 ; cf. 64, p. 67). Despre Musaios - „discipol al lui Orfeu, deși mult mai în vârstă” (cf. Suidas), tot trac (cf. Strabon și mulți alții) și tot poet cântăreț și taumaturg - se spune că ar fi fost înzestrat cu darul de a zbura de către Boreas (135). Boreas este o perso- nificare draconomorfă (cu aripi și coadă de șarpe) a vântului de nord, care-și avea lăcașul într-o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
autohtonismul. Este o adevărată operă de revigorare socială sprijinită pe literatură pentru că "...greșala (n literatură sau (n politică stinge națiuni (ntregi". Prin Curierul, Heliade a construit treptat un fond aperceptiv (n r(ndul populației. Elis Reignault (1855: 401) nota: "Scrierile poetului jurnalist făcură să străbată (n toate clasele g(ndirea politică; studenții școlilor, negustorii orașelor, cultivatorii c(mpiilor se deșteptară la accentele unei voci neobosite" (apud. Sorohan, 1982: 157). (n aceste condiții, este de (nțeles revolta sa (mpotriva a tot ceeea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
vorbă cu opera lui și să vadă cât de sus se poate înălța un om și cât de jos se poate coborî." Scriitorii sunt într-un fel doctorii sufletelor, după cum orice medic are datoria de a fi într-un fel poet. Altfel n-ar putea pătrunde în intimitatea altor organisme. Cunoaște-te pe tine însuți 1. Introducere 2. Atena în vremea lui Socrate 3. Socrate omul. Cei doi Socrate 4. Procesul și moartea 5. Gnóthi seautón 6. Același drum, alte jaloane
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
și cum să le învețe, care afirmă necesitatea de a-ți trăi întreaga viață potrivit acestui poet, trebuie să-i iubești și să-i admiri, socotindu-i buni cât se poate și trebuie încuviințat lui Homer că este cel mai poet dintre poeți și întâiul dintre făcătorii de tragedii. Dar trebuie știut că în cetate trebuie primite, din poezia sa, doar imnurile către zei și elogiile adresate celor buni. Căci dacă ai primi în cetate - sub forma tragică sau epică - Muza
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
-l mișcă armonia suavă a tonurilor, e copt pentru trădare, furt și perfidie: inteligența lui e mohorîtă ca noaptea, năzuințele lui sumbre ca Erebul. Nu te Încrede În asemenea om!”. „Nu cunosc nimic mai greșit decît a traduce pe un poet cuvînt cu cuvînt.” (Voltaire) Tot Voltaire dă și explicația: „Poezia e muzica sufletului... trebuie s-o auzi ca s-o judeci”. Cu certitudine, unicitatea emoției interioare nu poate fi tradusă: „Nu-i de ajuns să cureți arborele de crengi uscate
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]