3,799 matches
-
în cruciș pe pîntece. Femeii împovărate să nu-i treacă nimeni pe dinainte tot timpul cît se află în această stare, că ci acela în cealaltă lume o poartă în spinare. Femeia îngreunată să nu cîrpească ciurul. Femeia îngreunată dacă poftește ceva și cineva nu i dă, acela face un păcat. Femeia îngreunată să nu cumva să doarmă pe pragul casei, căci i se lasă copilul în prag, și-i greu de ea. Femeia împovărată nu joară*. Se zice că la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
patul copilului și pe așternutul mamei, că i se umflă țîțele. Femeile care alăptează copii și li se umflă vreo țîță, din care cauză simt dureri, să se ducă la latrină și să stoarcă în ea, zicînd: „La ce ai poftit, aici găsești!“, căci le va trece; sau să caute prin sare pisată nouă peri și să le pună în apă și să-i bea. Omul care omoară un orbete* cu mînile dindărăt are leac să vindece femeile ce sufăr de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bilaterală, subiectul ales ori perspectiva de abordare nu mai au nici o importanță. În consecință, se poate scrie foarte bine - nu e deloc interzis - o istorie doar a românilor, sau doar a sașilor, sau doar a ungurilor sâmbătași din Transilvania, după cum poftește istoricul, editorul, publicul sau mai știu eu care parte interesată de o anumită temă. Evident, este la fel de legitim să ne dorim istorii comune ardelene, În care „neamurile” să intre deopotrivă În atenția istoricului. Sau - de ce nu? - În care ele să
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
manifestat încă. Într-o zi, aceste forțe vor zdrobi inamicul. Trebuie ca Franța, în ziua aceea, să fie de față la victorie. Atunci își va regăsi libertatea și măreția. Acesta este țelul meu, singurul meu țel! [§ 3] Iată de ce îi poftesc pe toți francezii, oriunde s-ar afla, să se unească cu mine întru acțiune, întru jertfă și întru nădejde. Patria noastră este în primejdie de moarte. Să luptăm cu toții pentru a o salva! TRĂIASCĂ FRANȚA! [semnătură manuscrisă] GENERALUL DE GAULLE
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
întărită de această explicație, face posibilă îndeplinirea actului directiv e10, care acoperă ansamblul lui § 3 și face din acest afiș un "apel", varianta scrisă a "apelului din 18 iunie". Verbul "a invita", folosit în iunie 1940, este, ca și "a pofti" din afiș, un act directiv particular pe care Vanderveken îl rezumă în termenii următori: [...] Înseamnă a ruga pe cineva să meargă undeva sau să asiste la ceva [...]; mai mult, prin invitație, se presupune în general [...] că lucrul la care-l
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
din afiș, un act directiv particular pe care Vanderveken îl rezumă în termenii următori: [...] Înseamnă a ruga pe cineva să meargă undeva sau să asiste la ceva [...]; mai mult, prin invitație, se presupune în general [...] că lucrul la care-l poftești pe alocutar este benefic pentru el. (1988: 183) Așadar acest act directiv se deschide spre acțiunea de deliberare a destinatarului: lui îi revine decizia de a accepta sau nu să dea curs "invitației". Oratorul se mulțumește să-i propună să
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
act foarte puternic: apelul semnatarului, generalul de Gaulle, este un apel la disidență, la dezertare, la nesupunere. Emanînd de la un militar, această alegere apare ca deosebit de puternică. Directiva mai are o caracteristică: ea adoptă structura foarte formală a performativului: "[eu] poftesc". Fie o structură argumentativă globală alcătuită din trei macro-acte printre care explicația (II) joacă un rol fundamental: întărind argumentativ I, ea justifică și face posibil III: I. Refutație <<<<<<< II. Explicație >>>>>>> III. Appel (directiv). Introducerea verbelor la persoana I din e10
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
manifestat încă. Într-o zi, aceste forțe vor zdrobi inamicul. Trebuie ca Franța, în ziua aceea, să fie de față la victorie. Atunci își va regăsi libertatea și măreția. Acesta este țelul meu, singurul meu țel! (63b) IATĂ DE CE îi poftesc pe toți francezii, oriunde s-ar afla, să se unească cu mine întru acțiune, întru jertfă și întru nădejde. În (63a), mișcarea este internă frazei care vine să reia și să justifice aserțiunea problematică precedentă, introdusă prin conectorul concesiv TOTUȘI
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
concesiv TOTUȘI care semnalează elementul problematic [p] ce trebuie explicat: "Nimic nu-i pierdut [p], DEOARECE > incidență la dreapta > acest război este un război mondial [q]". În schimb, în (63b), incidența la stînga a conectorului IATĂ DE CE introduce enunțul îi poftesc pe toți francezii... ca pe un fapt cauzat/justificat de cotextul anterior: mișcarea explicativă (63a) este inserată în mișcarea explicativă (63b) a cărei incidență la stînga înglobează întregul cotext anterior. Avem aici ilustrarea dublei mișcări textuale explicative de bază: mișcare
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
A fost ordine și respect!"34. De mijloacele cu care obțineau această ordine și acest respect își amintește domnul B.B. din satul Cârța (Csíkkarcfalva): "Jandarmeria s-a instalat un-doi. A însemnat o mare schimbare, pentru că cu jandarmii români făceai ce pofteai, de la încăierare începând. Nu prea se băgau, ba și dispăreau. Mare lucru că alde ăștia, cu penele lor de cocoș! Aveau postul de jandarmi în Cârța (Karcfalva) și patrulau în tot Ciucul de sus (Felcsík - la nord de Miercurea Ciuc, regiune
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
fiind motivat să acționeze și pentru îmbunătățirea stării lor generale. De altfel, în primul său discurs, Kisseleff sublinia: „ Voiesc să fiu și sunt într-adevăr cu totul altfel decât predecesorul meu, ale cărui obiceiuri nu mi-au plăcut niciodată. Vă poftesc să schimbați tonul și să renunțați la arbitrar”. Noul reprezentant al Rusiei părea instalat pentru multă vreme, în condițiile în care, la 14 aprilie 1830, Rusia consimțea să reducă datoria de război a Turciei, dar avertiza Poarta că Principatele vor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
omăt 5) Găsește cuvinte cu înțeles opus pentru: harnice plânge a strica instruiți inamici a opri 6) Imaginează-ți (și scrie) un dialog pe care îl poate avea Andrada cu o furnicuță. Mâțișor - Miau! Miau! Miau! - Poți să miauni cât poftești. Astăzi ești pedepsit. Stai afară pentru că ai fost rău! Trebuie să înveți cum să te porți cu prietenii mei. - Ce-ai pățit, Alice?Vorbești singură? - Nu, mamă. Îl cert pe Mâțișor. L-a zgâriat rău de tot pe Vlăduț
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
n-avem dragoste, nu tronează în inima noastră nici smerenia, etc. Deci, dacă nu avem asceză, nu avem putere duhovnicească. Apoi să evităm pricinile și să fugim de locurile unde am mai păcătuit, căci „nefiind fructul de față, nu l poftim des”<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., cuv. 3, cap. 10, p. 69. footnote>. Iar pricinile păcatelor sunt: vinul, femeile, bogăția și bunăstarea trupului, acestea nefiind prin fire păcate, ci firea noastră ușor înclină din pricina lor spre patimile păcatelor. De aceea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
Franța, Italia, Elveția. Fericit muritor! Dragă D-le Dimitriu, m-am gândit că tot ce mai posed din cariera mea, să vă aparțină D stră; așa că, dacă e necesar și aveți nevoie de material, când treci mata prin București, să poftești și pe la subsemnatul, pentru ca împreună să ne consultăm, ce mai pot dona din materialul original. Căci, decât să fie consumate de vechimea anilor, mai bine să rămână amintire satului în care m am născut. Vă doresc, cu ocazia nașterii Mântuitorului
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
copiei primite, este certitudine asupra anului 1872, care urmează să fie definitiv și oficial, în toate împrejurările și în orice document. Prin Matale am ajuns ușor la această clarificare. Când vii prin București, așteptăm cu toată plăcerea vizita Matale. Poți pofti în orice zi și la orice oră îți îngăduie multiplele Matale ocupațiuni, pe care le ai în timpul cât stai pe aici. Pentru înlesnire redau și telefonul 147845. Încă o dată mulțumiri pentru copie, care mi-a fost de un real folos
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și dacă echipa ieșea învingătoare, un butoi de bere era pus la bătaie ... Ca să adune echipa pe teren era altă dandana. Un birjar, și încă unul de lux, era angajat cu ziua ca să treacă pe la fiecare echipier și să-l poftească pe teren.”. Lazăr Breyer, un alt „pionier” al fotbalului nostru, întors în țară după studiile făcute la Viena, notează în jurnalul său că în 1908 a văzut pentru prima dată în București un joc de fotbal, practicat de tineri străini
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
în lună. Călătoria noastră nu fuse decât o sărutare lungă (Umbra mea Eminescu: 2011, II, 263). (h7c) În vremea cârmuirii lui Chjou Mu-wang, a venit un mag vrăjitor dintr-o țară depărtată de la apus. După oarecare vreme, vrăjitorul l-a poftit pe prinț să facă o plimbare împreună cu dânsul. Prințul l-a apucat pe mag de mânecă și amândoi s-au înălțat până în miezul cerului, iar acolo s-au oprit. După aceea au pornit spre palatul magului. El se înălța peste
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de mii de ani treceau În tot atâtea clipe (Luceafărul Eminescu : 2011, I, 206). (h2c) În vremea de demult, un pescar numit Urasima Taro locuia în satul Mitsunowe din provincia Tanko. Ieșea zilnic la pescuit, iar seara se întorcea. [...] te poftesc în palatul Dragonului, care e zeu al mării. [...] Urasima Taro uitase totul de pe lume, privind acestea. Timpul curgea aici nebăgat în seamă, ca într-un vis fermecat. [...] Urasima privi în jur : parcă toate erau ca mai înainte, numai oameni cunoscuți
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Πάρις, cunoscut și sub numele de Alexandru c.f. . Alaksandus din Wilusa) este personaj mitologic, cel mai mic dintre fiii regelui troian Priam și al Hecubei. La nunta lui Thetis cu Peleus (care au devenit părinții lui Ahile) au fost poftiți toți zeii Olimpului, cu excepția unei singure ființe, Eris zeița discordiei. Aceasta, ca să se răzbune pe zei a aruncat un măr de aur pe care inscripționase un singur cuvânt Kallistei Celei mai frumoase. Muritorul Paris a fost ales de zei să
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
liniște. Cartea, care face satira vieții de la oraș, ridică satului un imn curat sămănătorist (...). La țară, dacă-ți vine gustul să mergi cu mîinile la brîu sau la spate, numai în cămașă ori cu un băț în mînă, mergi cum poftești. Acolo-i libertatea. La oraș, pîinea e rea, tare, nesărată, neagră, nedospită, acrită sau prea proaspătă, crudă, fără gust. La țară ea e din grîu bun, măcinat la moară bună, din făină trecută prin trei site, coaptă în cuptor mare
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
se mai găsea aproape nimic, inclusiv imprimate tipizate sau simple și banale coli albe de scris, comuniștii beneficiau de o adevărată abundență pentru promovarea deșănțatei lor propagande pro-sovietice și anti-românești. Practic, puteau cere materiale deficitare în orice cantitate sau număr pofteau, ca să nu mai vorbim despre rapida și suspecta dotare cu mașini de scris, multiplicatoare, și multe altele. Iată ce scria Bighiu, tot la capitolul „presă și propagandă”: „... avem în total 4 ziare de perete bilunare („celebrele” gazete de perete de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
primul raport de activitate și am găsit un total de 18 și jumătate - privind latura economică - și 276 privind latura politică, de unde tragem concluzia că pe „progresiști” nu-i interesa foamea altora odată ce ei se ghiftuiau cu tot ce le poftea inima de pe la nou-înființatele „economate” sau pe la cantina „partidului oamenilor muncii de la orașe și sate”. a. „Județul nostru este lipsit complect de alimentele necesare populației” Propoziția citată din document, ce fusese scrisă la ordinul tov-ului Vasile Bălteanu (noul secretar al „tineretului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
despre ce „rezoluție” era vorba la acea dată? Ei bine, era vorba de „Rezoluția Partidului Muncitoresc Român privind unificarea tuturor mișcărilor de tineret din România în una unică”, și anume Uniunea Tineretului Muncitoresc (uneori, muncitor). Iată cum, pofta ce-au poftit-o comuniștii s-a îndeplinit în anul de grație 1948, după patru ani de „lupte” grele cu „reacțiunea” dar și cu „încăpățânații” de stânga din Tineretul Socialist care, cel puțin la Vaslui, nu s-au lăsat seduși de virulenta și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cu un alt text : „Icoana de aici ajută pe cei în șomaj, pe cei cu copii și rude plecate în străinătate. Pachetul costă trei lei și conține o iconiță, Maica Domnului Siriaca, o bucată de veșmânt, mir sfințit. Poftiți creștinilor, poftiți !”. Nu vindea mare lucru, fără nicio îndoială, l-am văzut dând ocol de mai multe ori rândului, uneori hărțuit de jandarmi și de paznicii locali. Mai târziu, l-am surprins mâncând sarmale, mai multe porții deodată, în timpul distribuției de sarmale
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
zis de ordine, de fapt de represiune, au sosit foarte repede (nici nu era greu, deoarece Securitatea se află chiar în vecini, iar băncile de pe aceeași stradă sunt bine păzite). Omul de pe schelă a refuzat să coboare și i a poftit pe curajoșii înarmați să urce până la el. Ceea ce s-a și întâmplat. A fost dus, și dus a fost. Afișele lui, strânse în grabă. Puțini avuseseră timp să le ridice și să dispară cu ele. într-o altă dimineață, pe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]