1,637 matches
-
iată câteva tipuri. Merită onorurile antologiei Un drum la Cahul, tablou hazliu al șicanelor procedurale ("cacon Manalaș", "duduca Pipița", "pròcura", "nu vom putè" etc.), și Christachi Văicărescu, tragicomedia unui ipohondru suferind de toate boalele din cauza unei fripturi de curcan. V. POGOR, MIRON POMPILIU V. Pogor (1833-1906) a fost mefistofelul "Junimii", spiritul voltairian, râzând până ce-i crăpa "cămeșa" și-i săreau "dinții cei noi din gură". Citea tot ce-i cădea în mână, ziua, noaptea, sănătos, bolnav." Într-adevăr, el era mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
onorurile antologiei Un drum la Cahul, tablou hazliu al șicanelor procedurale ("cacon Manalaș", "duduca Pipița", "pròcura", "nu vom putè" etc.), și Christachi Văicărescu, tragicomedia unui ipohondru suferind de toate boalele din cauza unei fripturi de curcan. V. POGOR, MIRON POMPILIU V. Pogor (1833-1906) a fost mefistofelul "Junimii", spiritul voltairian, râzând până ce-i crăpa "cămeșa" și-i săreau "dinții cei noi din gură". Citea tot ce-i cădea în mână, ziua, noaptea, sănătos, bolnav." Într-adevăr, el era mai informat decât Maiorescu în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în Amintirile sale de la "Junimea": la înființarea societății ieșene, care a fost "Junimea", fondatorii se opriseră mai întîi asupra numelui de "Ulpia Trajana"... Dar pentru o școală anti-latinistă, numele nu era potrivit... Dl Teodor Rosetti a propus numele "Junimea"... dl Pogor, mulțumit, începu să cânte pe nas ca un preot și întrebă de trei ori, ca la botez: S-a lepădat copilul de Satana pedantismului?" ("Săptămîna"), anul 1903, nr. 43; vezi și Amintiri din "Junimea" de Iacob Negruzzi. că "Junimea" nu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
caută efect cu orice preț" este procedura lui Alecsandri din unele comedii! Este procedura lui Caragiale din unele schițe! Este una din "procedurile" prin care "Junimea" se desfăta! În Amintirile sale, dl Panu ne istorisește ce efecte comice scotea V. Pogor din această "procedură"... În această a doua fază însă, când Eminescu e sub influența "Junimii", atitudinea sa în privința sistemelor lingvistice, dacă nu e disprețuitoare ori pătimaș dușmană, e totuși deosebită de atitudinea din faza întîi. În faza întîi, cum am
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cît încape. Să continui cu zicerea lui Samuel. ,,13,19 În toată țara lui Israel nu se găsea nici un fierar, căci filistenii ziseră: să împiedică pe ivriți să-și facă săbii sau sulițe. 13,20 Și fiecare dintre ivriți se pogora la filisteni ca să-și ascută fierul plugului, coasa, furca cu trei coarne și securea și ca să facă vîrf țepușei cu care mîna boii... 13,22 Și așa s-a întîmplat că în ziua luptei, nu era nici sabie nici suliță
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
citează zece, Sf. Dionisie - șase, Sf. I. Damaschin - două. Alte texte, doar trei: hirotonia monahală, slujba morților și agheasma cea mare. Dincolo de numărul tainelor acceptate, trebuie menționat faptul că există o diferență esențială între Sfintele taine și sacramente. Harul se pogoară și asupra unor lucrări sfinte (sacramentalia), care nu sunt însă taine: sfințirea bisericii, a crucilor și a icoanelor, a apei și a roadelor pământului, slujba înmormântării, voturile monahale, binecuvântarea liturgică și preo țească, semnul crucii și rugăciunea. cele șapte taine
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cu pui“. În adevăr Epureanu nu mai era tânăr căci prezidase Constituanta de la 1866, dar ceilalți miniștri erau toți începători și anume: Petre Carp la Externe, Constantin Grădișteanu la Finanțe, colonelul Gheorghe Manu la Rezbel, Gr. Triandafil la Justiție, Vasile Pogor la Culte, George Gr. Cantacuzino la Lucrări Publice. Când a izbucnit revoluția din Ploiești, Pogor și Triandafil ieșise din guvern, iar la Justiție se afla Alexandru Lahovary.18 Revoluția din Ploiești a fost - dacă o examinăm acum - o simplă copilărie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ceilalți miniștri erau toți începători și anume: Petre Carp la Externe, Constantin Grădișteanu la Finanțe, colonelul Gheorghe Manu la Rezbel, Gr. Triandafil la Justiție, Vasile Pogor la Culte, George Gr. Cantacuzino la Lucrări Publice. Când a izbucnit revoluția din Ploiești, Pogor și Triandafil ieșise din guvern, iar la Justiție se afla Alexandru Lahovary.18 Revoluția din Ploiești a fost - dacă o examinăm acum - o simplă copilărie ca execuție; dar răsturnarea dinastiei și proclamarea republicii arătau că în țară este un curent
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
centru „Juna dreaptă“, constituită în 1867, Manolache Costache Epureanu fiind într-adevăr cel mai în vârstă ministru (avea 46 de ani). Componența guvernului înregistrată de Bacalbașa e corectă, cu următoarele precizări: Manolache Costache Epureanu era și ministru de Interne; Vasile Pogor fusese înlocuit la Departamentul Instrucțiunii Publice, la 23 mai/4 iunie 1870, cu P.P. Carp (ca interim); Gr. Triandafil nu a făcut parte din guvern, ministru de Justiție fiind, de la constituirea cabinetului, Al. Lahovary (cf. Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
erau priviți ca niște reacționari primejdioși. petiția de la iași În ziua de 2 mai 1871 un grup de oameni politici conservatori, în cap cu prințul Grigore Sturdza și cu toți fruntașii „Junimii“ literare: Petre Carp, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, N. Pogor 32, D. Cornea etc. se constituie la Iași în partid și elaborează un program, numit „petiție-program“. Iată această Petiție-manifest, adresată corpurilor legiuitoare: „Domnilor senatori, Domnilor deputați, Noi subscrișii, alegătorii domniilor-voastre, aflăm de a noastră datorie să vă propunem câteva măsuri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pierde în fine răbdarea văzând reaua întrebuințare făcută de drepturile ce ni le-au consacrat, și nu vor hotărî ocuparea țării cu armate străine, la cea dintâi turburare care ar mai urma la noi? 74 bucureștii de altădată 32. Vasile Pogor. Oare o asemenea stare de lucruri nu pune în pericol chiar existența noastră națională? Ar trebui cineva să fie orbit de patimi sau trădător țării, ca să o tăgăduiască. Noi, cari nu aveam altă ambițiune decât de a trăi liberi ca
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
N. Sutzo, V. Brănișteanu, D. Gherghel, I. Albinețu, E. Filipescu, V. Gheorghiu, Ștefăniu, M. Hagiu, Samuil Popa, I. Pandelea, Sc. Tăutu, T.A. Vrabie. Subscrișii deputați, unindu-ne cu tendința acestei petițiuni, o vom prezenta adunării legislative. C.D. Stourdza, V. Pogor, M. Costachi, general N. Mavrocordat, Iacob C. Negruzzi, G. Stourdza, Gh. Racoviță, T. Maiorescu, Dimitrie Corne.“ 39 Acest program, care a purtat numele de „Petiția de la Iași“, a stârnit o mare agitație și a fost aprig combătut de către liberali. De câte ori
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
politică a țării, au precizat clar că sunt de acord numai cu „tendința acestei petițiuni“, și nu cu toate propunerile ei concrete (mențiunea aceasta era urmată, așa cum se poate constata în textul reprodus de Bacalbașa, de semnăturile unor junimiști: V. Pogor, Iacob Negru zzi, Gh. Racoviță, Titu Maiorescu; Petre Carp, care se afla la Viena, nu a iscălit-o; mai târziu, biograful acestuia din urmă, C. Gane, referindu-se la afirmațiile imprecise ale „defunctului Bacalbașa“ va exclama iritat: „Și iată cum
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ferekide, Mihail Pica (Pupăza) (patroană): 133 Pițurcă (poreclă): v. Racoviceanu (dr.) Plagino, Al.: 349 Platon (filozof ): 85 Pleșoianu, Nic. Vas.: 266 Pleșoianu, Ștefan: 289 Plitos, C.: 273 Poenaru (sublocotenent, 1871): 110 Poenaru, Petrache: 296 Poenaru-Bordea, M.: 257 Poenărescu (familia): 258 Pogor, Vasile: 66, 74, 83 Politimos, C.G.: 257 Polizu (maior, 1870): 67 Polizu, Gh. A.: 149 Polizu, Mary: 284 Polyso, Cathèrine: 106 Popa, Samuil: 83 Popa Tache: v. Tache (Popa) Popescu, Eufrosina (Frosa): 232, 233, 389 Popescu, Mihai: 55 Popescu, N.D.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
august sper să vin la Suceava pentru câteva ore. 200 Mihai Niculăiasa, Învățător, publicist, temeinic cunoscător al culturii din zona Fălticenilor. 201 E vorba de Ion Arhip, directorul Complexului muzeistic de la Palatul Administrativ Iași, de muzeograful Constantin-Liviu Rusu de la Casa Pogor, pe care i-am Însoțit timp de câteva zile, pe urmele lui Creangă, În vederea realizării unui album „Ion Creangă”. Acesta a și apărut la Editura „Junimea” din Iași, În 1983, coautor fiind și scriitorul Constantin Parascan, tot de la Casa Pogor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Pogor, pe care i-am Însoțit timp de câteva zile, pe urmele lui Creangă, În vederea realizării unui album „Ion Creangă”. Acesta a și apărut la Editura „Junimea” din Iași, În 1983, coautor fiind și scriitorul Constantin Parascan, tot de la Casa Pogor. Ajunși, În periplul nostru la Rădășeni, l-am prelungit până În Lămășeni, unde ne-a mai Împărtășit unele date Învățătorul Mihai Niculăiasa. În casa acestuia, deosebit de primitoare, ieșenii „s-au documentat” (eu a trebuit să le țin de urât...), până au
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ne putem descărca sufletele unul În fața altuia, În prag de toamnă ce va să vie. Încă o dată iertare și multă sănătate. Cu stimă și respect, Fostul Țarevici (o jumătate de noapte)346 Liviu Rusu 344 Liviu Rusu, muzeograf la Casa Pogor din Iași. E și un foarte bun fotograf. 345 Elena șutac, muzeografă la Muzeul Județean Suceava, azi directoare adjunctă. 346 Aluzie la o șuetă de-o seară, În restaurantul din fosta casă Ghițescu la Fălticeni, după ce umblasem toată ziua pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
câte o expoziție Tatos. Aveam În vedere și mobilier de epocă, ce ar fi putut ajunge la Casa memorială „Mihail Sadoveanu”, care după părerea mea are și piese mai slabe... Muzeu la Copou, Muzeu la Vânători-Neamț, colț impozant la Casa Pogor, altul la Muzeul Literaturii Române În București, e firesc să nu mai ajungă piese originale. Mobilierul existent la d-na Tatos, era de epocă, curbat, și ar fi completat foarte bine Casa „din deal” de la Fălticeni. 887 cum mi-ați
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
iunie), așa că puteți trata și cu Doamna până atunci. Eu vă propun următoarea acțiune: să veniți Întâi la Iași să ridicați tot fondul de manuscrise și corespondență și apoi să mergeți la Piatra 720 Dumitru Văcariu, scriitor, muzeograf la Casa Pogor, Iași. 1054 Neamț pentru a trata direct cu ofertantul. Acolo veți face oferta, veți stabili exact prețul, veți mai lua și alte piese care vă interesează etc. Este, cred, cea mai bună soluție. Fondul care a fost adus la Iași
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Văcariu 721 721 Din păcate, intrând din plin În regim de economii, manuscrisele lui Simion Kirileanu n-au putut fi achiziționate, deși interesau direct zona Fălticenilor. Nu ne rămânea decât să apreciem bunăvoința colegului și scriitorului D. Văcariu de la Casa Pogor și să regretăm pierderea ocaziei de a Îmbogăți fondurile documentare ale „Galeriei”. Bine Înțeles, am făcut un drum la Piatra-Neamț, dar fără folos. Suma era cerută urgent, iar la „achiziții” nu aveam fonduri. 1055 VICOVEANU, Agurița 722 1 Iași, 23
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
treburi și preocupări, și să ne faci o listuță cu tot ceea ce este edificiu În picioare, stradă (care acum s-o fi chemând... „I.C. Frimu”, c-așa avem noi obiceiul!!!), dumbravă, legate de numele lui Creangă. 722 Muzeografă la Casa Pogor din Iași. Am urmat Împreună cursurile de reciclare (1974 1975) și am susținut În aceeași sesiune examenul de atestare. Deși iscălește Agurița, pe plicul de la Iași figura Paraschiva Vicoveanu. Azi În S.U.A. 1056 Mai apoi Îndrăznim Încă o rugăminte, vorba
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
iertați, că vă răpim timpul. Poate găsim o formulă să reîntoarcem serviciul ce ni-l faceți 723. Cu deosebită considerație, Agurița Vicoveanu 723 După această scrisoare, prin primăvară, au apărut ieșenii: directorul Ion Arhip și muzeograful Liviu Rusu de la Casa Pogor („Țareviciul”...). Cu IMS-ul lor, am cutreierat zona Fălticenilor și Împrejurimile, În căutarea urmelor lui Creangă și a unor locuri rustice, cu garduri de nuiele, fără stâlpi de Înaltă tensiune. Liviu Rusu a fotografiat tot ce i-am indicat. Așa
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și profesiunea de credință, realistă, a autorului, portretist al societății. Revista a adăpostit articolul lui C. Negruzzi, Studii asupra limbei române, versurile lui Hasdeu, încercările romantice ale lui Șt. G. Vârgolici, o baladă de V. Alecsandri și traducerile lui V. Pogor din Horațiu și Th. Gautier. S.C.
DIN MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286784_a_288113]
-
tentație a căderii, a răsfrângerii inverse, regresive. În Zona vie (1993) atmosfera crepusculară, impregnată de vestiri demonice, este aceea a unei evanghelii negre ( Liniște de argint), unde Mântuitorul își vede sinele nemântuit prin revelație și sacrificiu (Demențe XXIX), iar tatăl pogoară din cer lângă o mamă „cu tâmple roșii”, ca într-o alegorie alchimică tenebroasă. Numeroase sunt elementele de „iconografie” alchimic-apocaliptică („Luna-și înfige ghearele în soare”, „soarele de noapte” - soarele negru al lui Maldoror). Poezia din volumul Grădina deliciilor (1993
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
G. Kiriac. De la doisprezece ani scria versuri. Debutează în 1906 în revista „Dumineca”, semnând aici Celarianu-Celari; publică poezie și proză poematică în „Biblioteca modernă”, „Rampa”, „Ilustrația”, „Lumea”, „Revista antică”, „Noi pagini literare”. Deși era o persoană timidă și retrasă („seraful pogorât printre oameni”, îl va numi E. Lovinescu, în 1936), a frecventat mediile boemei literare: la Terasa Oteteleșanu a putut cunoaște pe Tudor Arghezi, N. Davidescu, Tudor Vianu, Mihail Sorbul, Mircea Demetriade. În 1913, când îi apare volumul Poeme și proză
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]