3,259 matches
-
Gazetei literare”, cu povestirea, Tampon și trambulină (1967). În același an va publica în „Ateneu” un eseu amplu pe tema etnopsihologiei. Ulterior colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Ateneu”, „Contemporanul”, „Hyperion” ș.a., cu proză scurtă, fragmente de roman, parodii, note polemice, recenzii. Prima carte este Idolii peșterii (1969), roman în care sunt urmărite cu umor și compasiune deambulările unei promoții de absolvenți în complicatul proces de integrare socială și profesională. Romanele semnate de L. sunt relativ omogene și ca tehnică, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287845_a_289174]
-
Pentru atitudinea sa de dreapta, în 1945 este exclus din presă. A fost arestat în 1954 și a făcut zece ani de temniță la Craiova, Jilava și Aiud. Eseist susținut de bogate lecturi în domeniul filosofiei și caracterizat prin agresivitate polemică, D. analizează în Decăderea dogmelor, din care a apărut doar primul volum, Cum au dizolvat evreii cultura europeană (1941), distrugerea armăturii spiritualității europene, a idealurilor, certitudinilor, adevărurilor moștenite și sintetizate din tradiția culturală greco-romană, prin valorile de ev crepuscular impuse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286802_a_288131]
-
bun început, atunci când își caracterizează demersul ca unul „descriptiv, vizând mai întâi codurile poetice normative pe care teoreticienii simbolismului românesc le-au făcut cunoscute în numeroase intervenții de natură fragmentară, nesistematică, într-un limbaj nu atât conceptual, cât predominant eseistic, polemic și chiar liric”. Etapei descriptive, densă și riguros administrată, și care se oprește nu numai la contribuțiile teoretice consistente ale lui Ovid Densusianu, N. Davidescu, Pompiliu Păltănea, Ion Minulescu, Ștefan Petică, ci și la acelea oarecum întâmplătoare, i se adaugă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
scrie o carte despre instaurarea comunismului la douăzeci de ani după acest moment de răscruce, urmărind o perioadă tulbure: anii ’50-’70. Roman al absenței și al întoarcerii fiului risipitor (de altfel, motivul predilect al lui U.), stând sub un polemic motto deconstructivist la adresa normelor - „Se spune că în paradis curg râuri de miere” -, povestea lui Goreac este cea a unui idealist care suferă de pe urma unui grup de „acuzatori” într-un pseudoproces și vrea să își ia revanșa trezindu-i la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
de cea mai pură speță, care absoarbe elemente de filosofie, de retorică, de dialectică, de teologie, de etică și profită de un imens repertoriu de reprezentări zoomorfe simbolice, cu forță normativă, cu care nu ezită să intre într-un dialog polemic, ludic. Totul de dragul tezei pe care trebuie să o confirme, de dragul unei viziuni asupra lumii care abia începând cu această carte câștigă maturitate. III. DIMITRIE CANTEMIR ȘI CULTURA ROMÂNĂ. PROBLEME DE APARTENENȚĂ Indiferent cât de obiective și de bine documentate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Neculce, de exemplu.) Din acest punct de vedere, Cantemir vine cumva în răspăr cu tendințele culturii autohtone. Atât în Divanul..., cât mai ales în Istoria ieroglifică, el dă satisfacție formației sale erudite, elaborează fraze stufoase, situându-se, chiar și involuntar, polemic față de structura prioritar orală a culturii noastre. Acest lucru nu atestă, avertizează un specialist care a studiat cu acribie exemplară problema, "lipsa culturii scrise la români, ci vehicularea ei după legile interne ale celei orale"11. Ceea ce înseamnă, printre altele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Antichității. Enciclopedismul său îi pune însă la dispoziție și alte surse, antice, medievale, contemporane, occidentale sau orientale. Atunci când are de ales, el optează cel mai adesea pentru acestea din urmă, ignorând sau, și mai îndrăzneț încă, parodiind, intrând în dialog polemic cu reprezentările de sorginte medievală, sedimentate prin filtrul hermeneuticii Bisericii. Atitudinea sa este una modernă, a celui care contemplă cu detașare un arsenal de posibilități de "lectură" a lumii, fără a mai avea prejudecata că una dintre ele este singura
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în Istoria ieroglifică. Inorogul refuză cu cinism rugămintea de a fertiliza fecioara, născută din laptele virginal, evitând astfel tragedia sacrificiului ființei sale, dedicată altei cauze, năzuind spre absolut"53. Acest comentariu merită continuat. Cred că este vorba de o situare polemică premeditată a lui Cantemir în raport cu tradiția medievală, căci el refuză să respecte exact elementul esențial al poveștii care făcea posibil sacrificiul și transforma unicornul într-o imagine hristică. Nedând satisfacție atracției tradiționale față de fecioară, Inorogul lui Cantemir curmă un scenariu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
86. Mai mult decât atât, consideră cercetătorul, "în această atmosferă "magică", intens marcată de activitățile uniformizante ale unei "țesătorii" colective, Inorogul, investit cu toate atributele eroului "separator", nu se distinge, surprinzător, prin nimic. Atunci când acționează, când părăsește atitudinea defensivă (violent polemică) și se angajează în luptă, eroul lui Cantemir se pierde în anonimatul urzelilor de intrigi și în "mediocritatea" medierilor fără de sfârșit"87. Adevărul este că victoria finală a Inorogului nu este una categorică, covârșitoare. În plus, ea este obținută în urma
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Blaga și fenomenologia secolului XX. După A Discourse Analyst’s Charles Dickens (1999), o lectură critică incitantă, T. va relua explorările și abordarea comparatistă a literaturii române. Alcătuiește o culegere de studii intitulată Discursul modernist (2000), unde demonstrează, cu accente polemice, între altele, că Al. Macedonski nu a fost inițiatorul modernismului în literatura română. Discursul modernist este urmărit în opera Hortensiei Papadat-Bengescu, în scrierile lui Lucian Blaga, Ion Barbu, Tudor Arghezi, Mircea Eliade, Camil Petrescu. Într-o nouă carte, Discursul postmodern
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290303_a_291632]
-
Mulți studenți spun: „E foarte greu pentru noi să înțelegem cum au fost bătuți acei oameni, cum trebuiau să se umilească pentru un vârf de țigară, cum erau batjocoriți etc.”. În discuțiile pe marginea cărților menționate anterior am avut adeseori polemici - mi-aduc aminte de o generație de prin 2003, când am polemizat acut pe mărturia discutabilă a lui Constantin Noica - Rugați-vă pentru fratele Alexandru; seminarul se terminase de mult, era târziu, dar studenții nu voiau să plece - stăteau acolo
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
făuri acest ideal”, „gustul cititului trebuie să pătrundă mai mult ca oricând în toată pătura socială”. Nu lipsește obișnuita provocare lansată centrului de mișcarea revuistică locală, cu critica prezumțiilor capitalei și ale vechii generații. Un text cu accente programatice și polemice, Provincia. O linie strategică pe frontul vieții naționale, aparținând (sub pseudonim) lui Al. Iacobescu, desfide „ironiile atât de dese, de variate și de ieftine” care discreditează „specificitatea creatoare a provinciei” și declară solemn: „Accentuăm azi superioritatea liniei strategice pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287768_a_289097]
-
pentru un filozof ca Berdiaev, Origen reprezintă teologul libertății : nu numai fiindcă așază libertatea persoanei în centrul doctrinei lui, ci și fiindcă practică o teologie în libertate, mizînd pe pluralitatea sensurilor și a interpretărilor, eventual în tensiune, pe cercetarea deseori polemică, dar riguroasă a altor credințe și filozofii. A accepta diversitatea teologală și teologică, teologumena, riscul, dezbaterea cu conștiința că ele reprezintă efort de înaintare colegială spre absolut înseamnă a oglindi în viața intelectuală libertatea creatoare a Duhului. Pentru André Scrima
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Ștefan Vellescu, Gh. Boteanu, C. Al. Ionescu-Caion. În 1907 iese cu titlul „Revista literară și politică”, tot sub direcția lui Th. M. Stoenescu. A început ca revistă a cenaclului macedonskian și nu a avut o poziție independentă, ducând mai departe polemicele „Literatorului”, însă fără verva și orientarea programatică a acestuia. Profilul publicației, în pofida eclectismului ei, rămâne destul de șters. În primii ani colaboratori sunt membrii grupului de la „Literatorul”: Duiliu Zamfirescu, Carol Scrob, Bonifaciu Florescu, Traian Demetrescu, V. Bilciurescu, D. Karnabatt, I. N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
românească etc. Ocupându-se de „romanele esențiale” ale lui Liviu Rebreanu (Ion, Răscoala, Pădurea spânzuraților), el insistă îndeosebi asupra semnificației personajelor și a artei construcției epice. Expresie a unei atitudini pozitiviste față de opera literară, studiile lui B., însuflețite de febră polemică, beneficiază de o anume densitate și rigoare a demonstrației. SCRIERI: Banchetul lui Lucullus, îngr. și pref. Serafim Duicu, Cluj-Napoca, 1978. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, „Banchetul lui Lucullus”, FLC, 1978, 30; Silvia Urdea, Septimiu Bucur - restituit, VTRA, 1979, 2; Dicț. scriit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285902_a_287231]
-
un nivel la fel de înalt și specializat al limbajului; cultivă, ca și cele ale lui Mircea Ciobanu, mitul, parabola, simbolul, deși într-o formă mai sumar-transparentă; în sfârșit, într-o manieră mai puțin demonstrativă decât la Ivasiuc, sunt romane „ideologice” și polemice. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI: O noapte la arie (în colaborare cu Leonid Strașun), București, 1950; Moartea în pădure. Cronica unei zile, București, 1965; Duminica muților, București, 1967; Destinul cuvintelor, București, 1971; Pre texte, București, 1973; Galeria cu viță sălbatică, București, 1976
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Maria, Note din închisoare de D. Burileanu, despre Ape adânci de Hortensia Papadat-Bengescu, spectacolele cu Jocul apelor de Alfred Moșoiu, Dezertorul de Mihail Sorbul, Bujoreștii de Caton Theodorian ș.a.). În aceeași rubrică apar cu titlu excepțional și note sau replici polemice, fie imprecându-i pe literații filogermani, fie demontând șicanele publicațiilor care, așa cum proceda revista „Însemnări ieșene”, „puneau în contradicție” exigența lovinesciană de „intelectualizare” a literaturii și estetismul antitezist, cu militantismul programatic al L. pentru t., care însă „nu e o revistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
le voi respecta cu sfințenie, nu voi îngădui neantului să mă înghită de tot...” Cea mai rezistentă pavăză împotriva neantului este actul cutezător și perfect lucid al creației, la temelia căreia nu trebuie însă sacrificată, afirmă scriitorul într-o reinterpretare polemică a legendei Meșterului Manole, o altă ființă umană, ci artistul însuși, condamnat de la bun început să fie zidit în propria operă. Proza lui Laurențiu Fulga e directă, febrilă, fără podoabe; incisivă, „furioasă”, ea atacă mereu teme mari și întrebări fundamentale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
Conservator, își argumentează cu aplomb ideile în „Epoca”, unde e redactor, în „Protestarea”, cotidian înființat de el în 1906, și în Camera Deputaților, unde, în pofida lucidității luărilor de poziție, excesele de umoare îi mai jucau câte o festă. O vână polemică se simte în pledoariile sale pentru intrarea României în război alături de Aliați, cum și în alte, meșteșugite, intervenții. Inteligența, trecută prin rafinamentele lumii bune, a fost pentru M. un eficient atu și în cariera diplomatică, în care s-a afirmat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288104_a_289433]
-
prin recursul la simbolismul anilor 1910-1920. Poveștile și poeziile pentru copii din Cartea noastră (1934, în colaborare cu P. Crihan) au o subliniată adresă morală, căreia duioșia îi adaugă căldură și culoare. În intervențiile pe teme literare - cronici, recenzii, note polemice - T. comentează, pe de o parte, actualitatea, mai ales pe aceea de la București, iar pe de alta, încearcă să atragă atenția asupra vieții culturale din Basarabia - situația Teatrului Național din Chișinău, activitatea autorilor basarabeni, diverse comemorări (Zamfir C. Arbore, Axente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290158_a_291487]
-
a fost considerat naționalist, fascist (dimensiunea lui antisemită o privesc unii drept relevantă în definirea fascismului care, totuși, este mai degrabă o concepție totalitară asupra societății) și criminal de război. Etichetările legate de personalitatea și regimul său sunt mai degrabă polemice, „decât rezultatul unei analize aplicate”. Regimul antonescian fără îndoială că a fost o dictatură, deoarece, în calitatea sa de „Conducător al statului”, Ion Antonescu deținea atât puterea executivă, cât și cea legislativă, guvernând prin decrete-legi, iar puterea judecătorească era anulată
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
transcrie modul prozatorului însuși de a se situa față de prezent, de a-și apăra libertatea de creație, de a se sustrage tiparului oficial din anii ’70-80. „Investigarea în amintiri”, „resuscitarea” clipelor „aburite de uitare”, tematica retro sunt soluții de poziționare polemică și de reprezentare a viziunii scriitorului despre efectul devastator al unei istorii brutale asupra fragilei ființe umane. Implicit, proza lui M. își vădește frecvent dimensiunea autobiografică, abordată direct în Cuibul de barză, „roman memorialistic”, în care reconstituirea propriei vieți interferează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
Pompiliu Constantinescu. Tentat și de instrumentarul criticului de întâmpinare, semnează cronici literare, reunite în două volume, Aproximații critice (debut editorial, 1970) și Reacții critice (1973). În această ipostază, înțelege abordarea literaturii ca o „formă a pasiunii”, de unde înclinația către fraza polemică, punitivă, îndreptată mai ales către derapajele pretins novatoare. SCRIERI: Aproximații critice, Iași, 1970; G. Ibrăileanu, București, 1971; B.P. Hasdeu, Iași, 1972; Reacții critice, Iași, 1973; Lecturi posibile (T. Maiorescu, G. Ibrăileanu), Iași, 1978; Mihai Eminescu. Interpretări, I-II, Iași, 1982-1986
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]
-
expresii alcătuiesc configurații idiomatice, și nu simple asocieri discursive sau "opinii" cu privire la natura "lucrurilor". Am ales să tratăm această temă pentru că expresiile idiomatice ne oferă un material empiric extrem de bogat și de complex, dar și pentru a iniția un dialog polemic cu anumite direcții complementare ale cercetării frazeologice actuale. 2.1. Astfel, analiza expresiilor care denotă "conceptul" de FURIE (mai ales în limba engleză) a constituit o preocupare constantă pentru lingvistica cognitivă a ultimelor trei decenii. Începând cu abordările lui Kövecses
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
filozofului păgân Celsus (sec. II d.Hr.), care l-a folosit în lucrarea sa Λόγος Άληθής ("Adevărata Credință") ca modalitate de a ridiculiza presupusa ignoranță a creștinilor; mai mult, textemul ne-a parvenit până astăzi doar pe cale indirectă, prin intermediul operei polemice Contra Celsum, în care Origen a răspuns acuzațiilor filozofului grec: "Nu cerceta, ci crede; credința este cea care te va mântui."419 Faptul că un astfel de precept este rostit și asumat de către Kesarion Breb nu constituie, desigur, o întâmplare
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]