3,264 matches
-
anunțe prin orice mijloc și în special prin scris Cercul Teritorial, detașamentul, instituția, firma sau întreprinderea respectivă, în cazul când este împiedicat să se prezinte la serviciu din motive independente de voința sa: prins de razii, accidentat, arestat de organele polițienești sau militare, etc. Această obligațiune incumbă și tuturor organelor care sunt nevoite să rețină pe evrei, pentru motivele arătate în aliniatul precedent. MINISTRUL APĂRĂRII NAȚIONALE General de Divizie ss C. PANTAZI Directorul Justiției Militare General Magistrat, Ștefan Stroia ARHIVA INSHR-EW
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Primarul General al Capitalei. 3. Numărul total al celor nesupuși la muncă și cu situația neclară (19.742) este foarte mare în proporție cu numărul celor înscriși (98.466). Se impun razii dese ale organelor militare în colaborare cu cele polițienești. 4. Comisia Interministerială pentru organizarea regimului evreilor, a îngreuiat sistemul de lucru și a lăsat încă unele chestiuni nesoluționate: a) - Utilizarea femeilor evreice. b) - Salarizarea evreilor din întreprinderi. Marele Stat Major a avut proiectul de Decret Lege gata din Iulie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
medicul oricărei unități militare. Să anunțe în scris Corpul II Terit., detașamentul, instituția sau întreprinderea respectivă, în cazul când este împiedicat să se prezinte la serviciu din motive indepen dente de voința lui, prins de razii, accidentat, arestat de organele polițienești, militare, etc. Rugăm dispuneți ca aceste dispozițiuni să fie citate tuturor evreilor din detașamentul Dvs. pentru luare de cunoștință și conformare. Totodată vă rugăm a vă conforma întocmai acestor dispozițiuni date de Corpul II Teritorial cu Nr. 669087/943 ceeace
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Document nr. 235 ARMATA I-a STAT MAJOR SECȚIA II-a Nr. 21.807 Din 29 Iunie 1944 ARMATA I-a către CORPUL 4 TERITORIAL Cu onoare vă facem cunoscut că, în ultima vreme, cu ocazia raziilor făcute de către organele polițienești s’au găsit foarte mulți evrei concentrați circulând pe străzile orașelor, în timpul programului, fără acte militare asupra lor. Unii dintre ei nu au livrete militare și poartă asupra lor o simplă dovadă că sunt concentrați, dovadă ce nu conține nici un
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
le taie nasurile, le pune la stâlp și adesea le îneacă încât mai multe mii au pierdu..." (Bodan Petriceicu Hașdeu „Arhiva istorică", Tom I, p.II, pg.59 ). Conducătorul localităților, vornicul, la început, având obligații multiple, administrative, fiscale, judecătorești și polițienești, s-a ocupat și de facerea cislelor, dar și de încasarea impozitelor. După aplicarea Regulamentului Organic, atribuțiile vornicului reducându-se, lui îi revin în principal sarcini administrative. Acelea de a se îngriji ca vitele sătenilor să nu facă stricăciuni în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din Crețești, „le-am dat voie acestor poslușnici cu această carte a Domniei mele ca să aibă a se apăra de către vel Căpitanu de Fălciu și de slugile lor, și de pârcălabi și globnici". Vătavul era o slujbă mai mult militară polițienească, spune Ghibănescu, din care a ieșit apoi vel Căpitanul, atribuțiile vătagului și ale vel Căpitanului reieșind dintr-un act dat de Grigore Ghica Vodă la 9 septembrie 1775 care îi fixează atribuțiile lui Proca Roman vel Căpitan de Dorohoi: „...drept
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
până ce slabele potere de care dispunea poliția moldovenească de pe atunci, au reușit să-i prindă și să-i închidă. Precum însă în acea vreme numărul criminalilor era foarte mare, din pricina proastei organizații administrative și militare a țării, beciurile și aresturile polițienești erau ticsite de răufăcători de tot soiul, pe care, pentru a-i mai desbăra de năravul lor sau a-i mai... rări, îi lăsau să piară de foame, frig sau de bătăi, în fundul beciurilor în care erau trântiți, și numai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în curgerea acestei vremi s-a introdus oarecare instituțiuni, cum sunt legile romane însă, de altă parte administrațiunea îndeobște înfățișa un tablou jalnic de neorânduieli și de prevaricațiuni. Siguranța personală, particulară și publică era în competenta Hatmanului. Mijloacele acestor administrațiuni polițienești se alcătuiau dintrun număr oarecare de țărani, sub numele de catane, care se găseau sub comanda unor slujbași speciali. Spătarii și hatmanii căpătau numirea lor de la Domni pe sume mari de bani și se despăgubeau apoi prin imposițiuni de la subordonații
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
incendiilor etc. Poliția și Eforia erau două organisme care, prin Regulamentul Organic erau datoare „ca împreună să facă ceea ce privea tinerea orânduielii și la publiceasca liniște". În ce privește Capitala, lașul, șef al poliției rămânea Aga, care era ajutat de un sfat polițienesc, compus din doi membri și un comisar, toți numiți de domnitor. Orașul era împărțit în 6 districte și în fruntea fiecăruia era pus un comisar de poliție. Respectând tradiția, poliția rămânea răspunzătoare și de supravegherea circulației, de pașapoarte, curățenia orașului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
servicii și în orașele Roman, Piatra, Neamț, Fălticeni, Bacău, Huși și Dorohoi. Cât privește puterea armată a țării, cele 14 companii, din care se compunea, ele erau împărțite prin districte și în Capitală, menite în special pentru serviciul administrativ și polițienesc. Pentru îmbunătățirea stării morale a populației se evidențiau succesele introduse la seminarul central de la Socola și la înființatele două seminarii, de la Huși și mânăstirea Neamțului. Era evidențiată activitatea școlilor publice, predarea cursurilor în limba națională, tipărirea cărților care au dat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
România în perspectiva istorică, Editura de Vest, Timișoara, 1994. Dante, F., Storia della Civilta Cattolica (1850-1891), Edizioni Studium, Roma, 1990. De Lamennais, F., Correspondance inedite, vol. II, Paris 1863. Deletant, Denis, Teroarea comunistă în România, Gheorghe Gheorghiu Dej și statutul polițienesc 1948-1965, Editura Polirom, Iași, 2001. Démier, Francis, Istoria politicilor sociale. Europa sec. XIX-XX, Institutul European, Iași, 1998. Denzinger, H., Enchiridion Symbolorum, EDB, Bologna, 1995. De Rosa, G., Luigi Sturzo: La Croce di Constantino, Roma, 1958. Doboș, Dănuț (coord.), Adjudeni. Șase
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Runcan, Relațiile României cu Vaticanul în perioada interbelică, Ex Ponto, Constanța, 2004, p. 180. 291 Sentinela catolică, nr. 4, 1925, p. 1. 292 Mihai Lăstun, op. cit., p. 162. 293 Denis Deletant, Teroarea comunistă în România, Gheorghe Gheorghiu Dej și statutul polițienesc 1948-1965, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 79. 294 H. Stehle, Eastern Politics of the Vatican, 1917-1979, tradusă de Sanda Smith, Ohio University Press, 1981, p. 265. 295 Iulian Munteanu Ghercă, "Biserica Romano Catolică formă de rezistență anticoministă", în Chronos, anul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Inițiativa Arabă de Pace IDF Forțele de Apărare Israeliene IEDDH Inițiativa Europeană pentru Democrație și Drepturile Omului IESĂ Identitate Europeană de Securitate și Apărare IEVC Instrumentul European de Vecinătate și Cooperare ISIS Statul Islamic din Irak și Siria JAI Cooperarea polițienească și judiciară în materie penală NATO Organizația Tratatului Atlanticului de Nord NPT Tratatul de Neproliferare Nucleară OCI Organizația Conferinței Islamice OEP Organizația pentru Eliberarea Palestinei ONU Organizația Națiunilor Unite OSCE Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa PEM Parteneriatul Euro-Mediteranean
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pilon (interguvernamental-confederativ151) este cel al Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC,152 reglementată de Titlul V din Tratatul asupra Uniunii Europene), cu implicare în menținerea păcii, asigurarea democrației/drepturilor omului/securității, dezarmare etc.; al treilea pilon (interguvernamental-confederativ) reglementează Cooperarea polițienească și judiciară în materie penală (JAI, reglementată de Titlul VI din Tratatul asupra Uniunii Europene), acționând împotriva terorismului, traficului de droguri/arme, crimei organizate etc. Dintre acestea, "numai Comunitatea Europeană 153 s-a bucurat de instituții integrate (Comisia Europeană, Parlamentul
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
UE, să se asigure că statele membre își îndeplinesc obligațiile comunitare, interpretând dreptul comunitar la solicitarea instanțelor naționale.189 Tratatul de la Lisabona a extins domeniul de intervenție al Curții Europene de Justiție, mai ales în materie de cooperare penală și polițienească, introducând câteva modificări procedurale pentru această instituție.190 Prin natura competențelor, atât Comisia Europeană, cât și Curtea de Justiție dețin rolul de arbitru pentru statele membre, prin activitatea celor două instituții reglementându-se mai usor conflictele mutuale și/sau diferențele
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Acordului de la Ohrid. EUROPOL PROXIMA a preluat (începând cu 15 decembrie 2003) operațiunea EUFOR CONCORDIA (misiune care s-a încheiat la 14 decembrie 2005), care a fost o misiune de poliție împotriva crimei organizate, dar și de promovare a standardelor polițienești europene.479 ARTEMIS a fost o misiune PESA de tip umanitar în Congo, lansată la 12 iunie 2003 (încheiată la 1 septembrie 2003), prima sub comanda UE fără asistență NATO.480 EUJUST THEMIS a fost lansată în Georgia, la 16
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
ONU.866 După cum se cunoaște, Acordul interimar semnat în 1995, la Oslo, a divizat Cisiordania în trei zone (A, B, C), instituind aranjamente administrative și de securitate diferite; astfel, zona A (aferentă zonelor urbane) se află sub controlul administrativ și polițienesc al Autorității Palestiniene; zona B (aferentă mediului rural) se gaseste sub control administrativ palestinian, însă din punctul de vedere al securității se află sub control total israelian; zona C (care cuprinde mai mult de 60% din Cisiordania) este sub controlul
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Securitatea și apărarea spațiului sud-est european, în contextul transformărilor de la începului mileniului III, Universitatea Națională de Apărare "Carol I", București, 2006, pp. 48-49. PESA mai include crearea unei forțe civile de reacție rapidă pentru gestionarea crizelor în domenii precum: activitățile polițienești, ajutorul umanitar, repunerea în funcțiune a structurilor administrative și juridice, activități de căutare-salvare, supravegherea alegerilor, respectarea drepturilor omului. 459 Europa-50 de porți spre viitor, Europa. Portalul Uniunii Europene, http://europa.eu/ success 50/html/ story 45 ro.html. Accesat: 27 ianuarie 2010
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Studiul Totalitarismului, București, 2001, vol. I, 363 p. (Bogdan Moșneagu) Lidia IONESCU STĂNILOAE, „Lumina faptei din lumina cuvântului”. împreună cu tatăl meu, Dumitru Stăniloae, Editura Humanitas, București, 2000, 396 p. (Cristian Vasile) Dennis DELETANT, Teroarea comunistă în România. Gheorghiu-Dej și statul polițienesc, 1948-1965, traducere de Lucian Leuștean, cu o prefață a autorului pentru ediția în limba română, Editura Polirom, Iași, 2001, 272 p. (Dorin Dobrincu) Marius OPREA, Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente 1949-1989, Editura Polirom, Iași, 2002, 583 p.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
propriile linii (aproximativ 25.000 au reușit acest lucru), care se depărtau în ritm alert, fie să supraviețuiască în grupuri mici sau ascunzându-se individual în diferite locuri, îndeosebi în zone montane sau împădurite. Documentele provenind de la organismele administrative și polițienești ale statului român înregistrează numeroase asemenea cazuri, îndeosebi în sudul Moldovei, locul unor lupte grele în vara anului 1944, sau în zonele locuite de etnici germani, unde posibilitățile de comunicare și simpatia pentru soldații Reich-ului erau evident mari. De fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Unit 201, cu centrul în Belgrad. Un grup special format sub conducerea locotenentului Keller, comandantul unei formații albaneze de luptă contra partizanilor, a acționat în Banat în septembrie 1944. După noiembrie 1944, Andreas Schmidt a fost asiduu căutat de serviciile polițienești, fiind dat în urmărire pe întregul teritoriu aflat sub jurisdicția Bucureștilor. La fel și Andreas Rühring, fostul șef al Statului-Major al GEG, la care se făcea precizarea, atunci când era menționat, că avea „misiunea de a organiza rezistența germană din România
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și mai ales în decembrie 1944. Șapte echipe de legionari au fost parașutate în diferite regiuni montane ale României în noaptea de 21/22 decembrie 1944, cu sarcina de a organiza centre de rezistență pentru sabotarea spatelui frontului sovieto-român. Serviciile polițienești ale Bucureștilor aveau să identifice echipe de parașutiști în zonele Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Ciucaș, Cluj, Turda și Argestru-Tisa . Examinând harta României, observăm că erau preponderent zone din interiorul arcului carpatic, un indiciu suplimentar că erau avute în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a obținut informația că la nord de Sibiu se găseau numeroși legionari, în uniforme ale armatei române, care dispuneau de documente de identitate militare bine întocmite. „Ei circulă și operează în această regiune nestingheriți de nimeni, fără ca organele militare sau polițienești locale să bănuiască aceasta”. Chiar în ziua instalării guvernului Groza, 6 martie 1945, erau reafirmate zvonurile cu privire la instrucțiunile primite din Germania de către Mișcarea Legionară, inclusiv organizarea într-un „front al rezistenței”, în care urmau a fi recrutați dușmanii regimului. Până
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
principalilor lideri. Se urmăreau pătrunderea în centrele de rezistență, răpirea membrilor izolați ai acestora, indicarea exactă a sediilor, sabotarea prin diverse mijloace tehnice care să ducă la capturarea grupurilor și sediilor adverse. Se sublinia că „echipa nu duce o acțiune polițienească de arestări și descinderi vizibile, ci una discretă și abilă”, de spionaj și sabotaj. O acțiune armată contra grupurilor care se ascundeau în munți nu era indicată, experiența dovedind că în această situație cei vizați se mutau în alte locuri
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lor. Mai mult, ei încercau să îi convingă și pe alți soldați să rămână în localitățile lor, întrucât, susțineau ei, „nu vor avea nimic de suferit, deoarece autoritățile române nu mai au nici o putere”. Această situație alarmase armata și serviciile polițienești din România, soluția găsită fiind aceeași: razii pentru prinderea și trimiterea nesupușilor în fața instanțelor militare. Dezertări numeroase s-au înregistrat până în preajma încheierii războiului, unii dezertori fiind prinși abia după ce tunurile amuțiseră. Grupurile de dezertori din diferite armate - români, germani
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]