138,420 matches
-
de Bancă Comercială Română. Poate fi privit drept un fenomen în plan social, dar poate fi observat și din perspectiva unei opțiuni culturale artistice ce operează în acest sfârșit de secol, pentru un eșantion semnificativ al populației. Este segmentul de populație format din cei grăbiți, stresați de grijile marilor afaceri și relaționări politice, economice și bancare, cei care nu au timp să guste un spectacol de operă, nu au timp să asiste la un concert, la un recital muzical cameral. Cand
Trei soprane, trei cronicari () [Corola-journal/Journalistic/18012_a_19337]
-
occidentali au fost ocupați de foștii ocupați de către asiatici! Nimic mai deprimant decât deprinderea, după unirea din 1918, de către clasa intelectuală și politica provenită din Ardeal a șmecheriilor, turpitudinilor, netrebniciilor în care excelau sudicii școliți la Fanar. Pe cale de consecință, populația s-a contaminat de bolile "luminătorilor neamului", si astfel, din victorie în victorie, am ajuns aici, la poalele N.A.T.O.-ului ! Elementul civic joacă, dimpotrivă, mai ales în ultimele decenii, un rol primordial - cu atat mai mult cu cât, în
Medalia N.A.T.O., clasa a II-a by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18034_a_19359]
-
1920, după semnarea tratatelor de pace la Paris, România Mare devenise o realitate fizică impunătoare. Dar Ionel Brătianu a refuzat să pună în aplicare, crede autorul, cerințele fundamentale ale concilierii naționale interne (cu minoritarii care reprezentau peste 28% din totalul populației țării) și chiar internaționale, pregătind, astfel, calea spre dezastru. E și opinia pe care am aflat-o în amintită carte a d-nei Irina Livezeanu, aici demonstrată cu date imbatabile. Autorul nostru insistă și el pe contraproductivele măsuri ale guvernului liberal
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
române și cei ai celor două țări aliate occidentale, în timpul ultimelor luni ale guvernării Antonescu, erau, evident, descurajatoare. Și cu toate acestea, partidele istorice întrețineau iluzia că S.U.A. e salvatoarea României, desi S.U.A. nu prea avea interese în țara noastră. Populația românească nu era la curent cu intențiile comuniștilor români și ale U.R.S.S. de a crea din România și alte țari est-europene un teritoriu satelit puterii sovietice. Și a izbîndit, deși, subliniază autorul nostru, daca Anglia, prin Churchill "a cedat
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
această, stăruie autorul, această politică "era, de fapt, un stalinism românesc, autoritar și irevocabil, opus atît ăideologiei burghezea cît și centralismului democratic". Autorul mai considera că bunăstarea țăranilor, în comparație cu cea din perioada interbelică, era, în pofida colectivizării forțate, mult superioară. "Majoritatea populației rurale din România era mai bine îmbrăcată și mai bine hrănita în 1962 decît în 1938. Și, de asemenea, țăranii beneficiau de o rețea școlară mai bine pusă la punct. În sfîrșit, sătul era împăcat cu el în 1962". După
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
fiindcă nici nu știe prea bine ce e. Cu excepția cîtorva intelectuale, și femeile sînt la fel de ignorante în privința complexei mișcări de emancipare ce conține aspecte nu doar sociale, ci și filosofice, etice, larg culturale etc. Și Cristina Cărtărescu observa că majoritatea populației, de ambe sexe, n-are decît o vagă idee - caricaturizata și deformata - despre feminism. Iar puținii bărbați care știu despre ce e vorba nu se tem de feminism, ci de feministe, femei puternice, încrezătoare în forțele lor, care nu se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
e Băsescu mai eficient decât Decebal Traian etc. Remeș? Aș spune chiar că pedistul de la Transporturi e infinit mai priceput în a trage zeci de piei de pe spinarea contribuabilului decât omul care, prin lege, e obligat să adune banii de la populație. (De amorul artei, poate n-ar strică, măcar în această perioadă de maximă criză, să facem rocadă între ireproșabilul căpitan de cursă lungă și întru totul reproșabilul finanțist de răsuflare scurtă! Poate în felul acesta vom vedea și noi cum
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
acordată de ziare grotescului, respingătorului, bestialului și putregaiului. Într-adevăr, ca la un semnal, ziarele "naționale" și-au deschis paginile aproape exclusiv "bubelor, mucegaiului și noroiului" magistrului Arghezi. Orice e pervertit, bolnăvicios, dement și mincinos trezește interesul clocotitor al unei populații infantilizate, incapabilă, parcă, să sesizeze altceva decât impulsurile violente ale exteriorului. Nu țin minte că vreo dezbatere - nu teoretică: ar fi prea mult să cerem așa ceva obositei noastre populații carpato-danubiano-pontice! -, orice fel de dezbatere privind interesul imediat al țării să
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
e pervertit, bolnăvicios, dement și mincinos trezește interesul clocotitor al unei populații infantilizate, incapabilă, parcă, să sesizeze altceva decât impulsurile violente ale exteriorului. Nu țin minte că vreo dezbatere - nu teoretică: ar fi prea mult să cerem așa ceva obositei noastre populații carpato-danubiano-pontice! -, orice fel de dezbatere privind interesul imediat al țării să stârnească altceva decât indiferență, ba chiar dispreț. În schimb, orice aberație e captata asemeni unei pietre prețioase și pusă în evidență prin crearea instantanee a unei monturi de platina
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
sus - că publiciști și scriitori să accepte premii și distincții ale "Fundației Gheorghe Ursu", fără ca ei să fi mișcat un deget pentru pedepsirea cinicilor ucigași - dar să nu-i uităm pe complici! - ai acestui martir al libertății. În loc să cauționeze idiotizarea populației cu imbecilele seriale sud-americane, n-ar fi rău că străluciții intelectuali - nu pun nici un fel de ghilimele! - din consiliul de administrație al TVR să ceară programarea zilnică a cutremurătorului film "Babu"! Și asta pana cand criminalii care se plimbă nestingheriți
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
fragment din vreun discurs pe la Babadag al lui Iliescu, ori chiar, Doamne ferește, una din ieșirile antioccidentale ale lui Ceaușescu! Incredibil, de sute de ori incredibil! Așadar, pentru dl Emil Constantinescu Occidentul rămâne același model odios, aceeași sursă de prostire a populației române, acelasi pericol pentru ființă națională de care vorbeau antecesorii săi într-ale președinției! În acest context, în care structurile rămase intacte ale comunismului domină justiția, armata și forțele polițienești, se explică de ce dl Constantinescu începe să fie ascultat: pentru că
Aisbergul ca o cioară vopsită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18081_a_19406]
-
și de biserică e ape deplin legitimă (23 iunie 1879). Pe de altă parte, el nu ignoră nici complexul de probleme ridicate de condițiile impuse României: o problematică pe care o vede înrădăcinată atât în ăgradul scăzut de cultură al populației evreiești, ca și al populației creștine, educată în prejudecăți ortodoxeă, cât și în relațiile de drept civil pe care emanciparea pretinsa de Marile Puteri le vor afecta profund (7 februarie 1879). De altfel, el le reproșează puterilor aflate în spatele articolului
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
deplin legitimă (23 iunie 1879). Pe de altă parte, el nu ignoră nici complexul de probleme ridicate de condițiile impuse României: o problematică pe care o vede înrădăcinată atât în ăgradul scăzut de cultură al populației evreiești, ca și al populației creștine, educată în prejudecăți ortodoxeă, cât și în relațiile de drept civil pe care emanciparea pretinsa de Marile Puteri le vor afecta profund (7 februarie 1879). De altfel, el le reproșează puterilor aflate în spatele articolului 44 că prin sistemul funest
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
și l-am inclus în cartea mea, Exil apărută la Editură Albatros. - Ce perspective are România? Sînteți optimist sau pesimist? - Privitor la viitorul apropiat al României, nu sînt pesimist, dar nici optimist. Pe timpul, invaziilor barbare, Romă se redusese la o populație de numai treizeci de mii de suflete. Cine și-ar fi putut imagina atunci că, într-o zi, Romă va ajunge la o populație de peste cinci milioane de locuitori? Popoarele, oamenii, asemeni naturii, au înlăuntrul lor o vitalitate ce se
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
al României, nu sînt pesimist, dar nici optimist. Pe timpul, invaziilor barbare, Romă se redusese la o populație de numai treizeci de mii de suflete. Cine și-ar fi putut imagina atunci că, într-o zi, Romă va ajunge la o populație de peste cinci milioane de locuitori? Popoarele, oamenii, asemeni naturii, au înlăuntrul lor o vitalitate ce se reînnoiește perpetuu. Mitul lui Eliade, cel al eternei întoarceri, este, într-un fel, mitul istoriei noastre. - Vă mulțumesc.
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
situația lor paradoxala. Dar, oricum, fenomenul devenirii românești nu poate fi înțeles fără luarea în considerare a situației sale paradoxale. Primul studiu din carte se apleacă asupra chestiunii construcției României Mari. România Mare se dublase teritorial și se triplase că populație. La Conferința de pace de la Paris i se recunoscuse țării această nouă realitate, dar dat fiind faptul că minoritarii reprezentau 28% din structura totală a populației, România a fost nevoită să accepte un statut al drepturilor minoritarilor. Această a fost
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
asupra chestiunii construcției României Mari. România Mare se dublase teritorial și se triplase că populație. La Conferința de pace de la Paris i se recunoscuse țării această nouă realitate, dar dat fiind faptul că minoritarii reprezentau 28% din structura totală a populației, România a fost nevoită să accepte un statut al drepturilor minoritarilor. Această a fost condiția expresă, formulată de marile puteri, a recunoașterii revenirii sau venirii noilor provincii la patria mama. Dar Ionel Brătianu, incontestabil făuritorul României Mari, nu se împacă
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
se poate conchide că nici că militar nu merită alt calificativ. Dl. Sorin Alexandrescu procedează prob cu obiectul sau de studiu atrăgînd atenția asupra omuciderilor împotriva evreilor ordonate de Antonescu din iunie 1941 pînă tîrziu în 1942, cu deosebire împotriva populației evreiești din Basarabia și Bucovina de Nord. Autorul preia cifră victimelor propusă de W. Filderman și Sabin Mănuilă în 1957, oprindu-se la 103.000 de uciși. Alți analiști se opresc la alte cifre, unii ajungînd, cred judicios, pînă la
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
confruntat cu împrejurări ce pretindeau fine devieri ale acului. Convenția era că atrocea lupta din sânul Puterii, pentru cazarea în supremație, să nu atingă niciodată sacralitatea partidului - și aceasta printr-un riguros cuvânt de ordine. Pe anumite porțiuni de timp, populația o ducea cumva mai bine, bunuri materiale mult poftite și de mare rărițate apăreau brusc pe piață, șurubul se descleșta în artă, se vorbea de liberalizare, termen întotdeauna respins de Autoritate. Pe drept cuvânt de altminteri, căci era nefondat, cum
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
eșecul introducerii unui comunism cu fata umană. Oficiul de legătură între diriguitori și mase revenea organelor Securității, a cărei principala sarcină, după seriile de "purje" rămăsese aceea că, în toate circumstanțele, conducătorii să fie perfect informați, mult mai amplu decât populația și mereu înaintea ei. Prin învățământ și prin mass-media, fiecărei categorii socio-profesionale îi era rezervat un lot de informații, necesar exercitării muncii (și evitării greșelilor de comportament!) și cu cât respectivă categorie se află mai sus în eșalon i se
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
de funcții și poziții politice pentru a face averi fabuloase. În acest context, cu atat mai strident sună inițiativa ministrului de interne, Constantin Dudu Ionescu, de a demara operațiunile de amnistiere a criminalilor care, în decembrie 1989, au tras în populația neînarmata. Paralelismele forțate cu situații post-comuniste n-au relevanță decât pentru cineva care dorește cu orice preț perpetuarea minciunii în România. Așa după cum situația din Valea Jiului va putea fi judecată în toată complexitatea ei abia acum, după eliminarea lui Miron
Tehnica desperado nu tine la Stoenesti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18096_a_19421]
-
fi de aceea considerat materialist. El nu stîrnește imaginația literară, ci practică politică. E vorba apoi de o piață, legînd cartea de negoț, de circulația bunurilor. Cărțile sînt factori modelatori pentru întreaga societate, pornind de la o elită subțire spre grosul populației. Iată cărți care formează caractere, îi solidarizează pe oameni și le dau un criteriu de identitate! Între visul minunat și eroic al lui Quijote și realizările democrației ateniene nu este totuși decît aparent o prăpastie. Civilizația europeană bazată pe cititul
Două efecte ale citirii cărtilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18129_a_19454]
-
bucură de atîta vogă. În eseul sau, Călinescu socotea că argumentele dezvoltate de Camil Petrescu sînt naive, respingîndu-le. Nu agreă nici teoriile despre citadinizarea necesară a românului românesc, pentru ca, dacă ar fi așa, dată fiind majoritatea zdrobitoare rurală (80%) a populației românești, atunci, "multă vreme noi n-am avea român și nici literatura înaltă". Țăranul are și el, de fapt, o viață morală și complexitate, încît, de fapt, între un țăran sănătos și dl. Camil Petrescu nu e nici o deosebire de
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
ales un german. Porumbescu reacționează necăjit și indignat, căutînd vinovați posibili pentru nesocotirea conștiinței naționale: "Poporațiunea moșneană a Bucovinei e o tristă amintire... Suntem în țara urșilor în care poporul joacă cum i se cîntă... Noi, români ai româneștii Bucovine, populația istorică a țării, ne cunoaștem azi după bărbile preoților și colacii ce-i duce poporul la biserică... De vină sunt intelectualii cei neglijenți și perfizi, care nu-și fac datoria de a lumina poporul și de a-l orienta pururea
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
roade doina veche, / Se trage crucea de ureche. // și-mi alipesc, uitând necazul, / De steaua cea de pradă-obrazul. («Paradoxuri planetare” VRF, 218). Grigore Vieru are divinul dar de a transforma în poezie chiar și un formular polițist de evidență a populației: Numele și prenumele? / Eu. // Anul de naștere? / Cel mai tânăr an: / Când se iubeau / părinții mei. // Originea? / Ar și samăn / Dealul acel din preajma codrilor. / Știu toate doinele. // Profesiunea? / Îmi iubesc plaiul. // Părinții? / Am numai mamă. // Numele mamei? / Mama. // Ocupația ei
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]