12,006 matches
-
Basarabia. A fost o mare secetă, o mare foamete, când au murit mai mulți decât în război. Dar acea foamete a fost programată, organizată. A fost, într-adevăr, o mare secetă, dar fiecare țăran avea în pod o rezervă de porumb, de grâușor, de fasole. Eu sunt fecior de plugari, țin minte anii aceia. Dar și noi, cu toate că mama era văduvă de război, aveam în pod niște rezerve. N-ar fi trebuit să moară nici un suflet, cu toată seceta, căci și
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A POETULUI ROMÂN GRIGORE VIERU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361272_a_362601]
-
început să-i spună lui Beldie cam ce avea de făcut prin jurul ciurdei de vaci, care nu erau chiar puține ci în jur de vreo 45-50 de capete. Pășunea era destul de întinsă pe mai multe dealuri înconjurate de ogoare cu porumb, grâu și alte semănături, locuri unde animalele erau atrase ca de un magnet. Asta era problema! Grapă i-a spus noului său subaltern că diseară vor vorbi mai mult, acum tocmai un grup de vite se îndrepta spre un lan
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
și alte semănături, locuri unde animalele erau atrase ca de un magnet. Asta era problema! Grapă i-a spus noului său subaltern că diseară vor vorbi mai mult, acum tocmai un grup de vite se îndrepta spre un lan de porumb și Beldie își începea munca printr-o fugă bună spre a opri atacul lanului verde, de invadatoarele cornute. Referință Bibliografică: Beldie ciurdarul / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 380, Anul II, 15 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
să fure?” Deci, tata are mentalitatea că la noi în sat nu se fură. La noi în sat nu se fura! În anii '50 nu exista ideea de furt - oamenii își lăsau butiile cu vin, acolo unde culegeau, grămezile cu porumb la capul locului, nu-și luau nimic unul altuia. N-avea niciun sens, aveau toți. Odată cu colectivizarea, odată cu instaurarea comunismului și cu pecinginea asta pe sufletul țăranului român, pur altădată, a intervenit boala asta. Au început să fure, au început
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
că nu e bine să accepte el fiul Conducătorului funcții mari în partid. În toată tinerețea lui se observă la Tismăneanu o gelozie feroce că Nicu Ceaușescu venea cu Mercedesul cu securist la practica agricolă, iar el trebuia să culeagă porumb și să doarmă pe saltele de paie. Se creează o „rezistență” internaționalistă la „naționalizarea” comunismului lui Ceaușescu în anii 70, reprezentată de Ion Iliescu, Silviu Brucan, Octav Cozmâncă, Virgil Măgureanu, C. Pârvulescu, Ion Ioniță, Dan Marțian, A. Bârlădeanu, C. Boștină
LUMEA SECRETĂ A NOMENCLATURII, ANALIZĂ DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363798_a_365127]
-
cu sens zeflemitor. Cel mai mult contează cei șapte ani de acasă, nicidecum anii petrecuți prin școli. Nu în multele clase prin care ai trecut capeți bunul simț în viață. - Așa este. Sper ca nici unul să nu scape „boii în porumb”, cum mai spune românul, și să se îmbete ca să strice atmosfera destul de plăcută și relaxantă. - Nu cred că se va întâmpla așa, deoarece acești săteni se întâlnesc cu noi și a doua zi și, cum suntem împreună aproape zilnic, au
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
ploilor benefice, aducătoare de bogăție. Ana, fiind mai liniștită din fire, mai serioasă, a fost numită de bunică pe post de preot, iar Maria îndeplinea rolul de dascăl, scuturând cu sârg de candela improvizată, umplută cu tăciuni din știuleți de porumb, peste care bunica a presărat tămâie care de fapt era rășină de brad. O altă fetiță ducea o creangă verde, de care erau prinse flori, pe post de steag, iar celelalte, cu lumânări aprinse în mână și buchețele de flori
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
de bob crude, tulpinile fragede de mărar, agudele roșii dulci- acrișoare dar și cele albe grase, dulci că mierea, cireșele amare, mici, negre care ne colorau mâinile și limba. Adunăm bețe uscate, le aprindeam iar pe jeratec frigeam știuleți de porumb în lapte. În cenușă fierbinte coceam ouă luate direct din cuibar. Ghioșam nuci verzi cu un briceag, pe care il păstra cu sfințenie sora cea mare. Eu aveam voie să-l folosesc doar când toate se plictiseau de mâncat nuci
DIN CARTEA RAIUL IN CARE AM FOST de DORINA STOICA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362925_a_364254]
-
direct din cuibar. Ghioșam nuci verzi cu un briceag, pe care il păstra cu sfințenie sora cea mare. Eu aveam voie să-l folosesc doar când toate se plictiseau de mâncat nuci. În primele zile, îmi plăcea să umblu prin porumbul din spatele casei și să-i împletesc matasile, blonde sau roșcate, imaginandu-mi păpuși minunate cu matasose cosite sau zâne bune coborâte direct din povești. Stăteam la taifas câteșipatru, gândindu-ne ce năzbâtii să facem. Grădină bunicii și livadă de pruni
DIN CARTEA RAIUL IN CARE AM FOST de DORINA STOICA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362925_a_364254]
-
că în tot satul se auzea. Acum, gândind, decibelii lui erau mult peste limita admisă. Când striga, mă paraliza, numai dacă-mi pronunța numele, mă făcea cea mai cuminte fetiță. Pentru el, eram Nicolae. Băteam câmpurile să inspectăm lanul de porumb și via în capul căreia trona un vișin, vișinul meu. Vișinul intră într-o altă etapă a vieții mele. Mergeam la pescuit cu prăjini și cutii de cremă de pantofi îngăurite în care punea râmele. Când coboram o pantă îmi
URSULEŢUL DE PLUŞ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363064_a_364393]
-
în tine respirul, iarba sortită pentru descântec, în dimineți cu ciocârlii căzute din zbor, de nu mai scap de iluzii. Numai ele în soare zburând cu soare îmi umplu inima, mai departe-i secerat grâul, după o vreme o să culegem porumbul și porumbii necopți se fierb după care începe să fiarbă și mustul, de aroma căruia mă îmbăt. La sînii tăi, struguri-s culeși și mă izbesc de singurătate. Referință Bibliografică: Miraj de toamnă / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
MIRAJ DE TOAMNĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363092_a_364421]
-
respirul, iarba sortită pentru descântec, în dimineți cu ciocârlii căzute din zbor, de nu mai scap de iluzii. Numai ele în soare zburând cu soare îmi umplu inima, mai departe-i secerat grâul, după o vreme o să culegem porumbul și porumbii necopți se fierb după care începe să fiarbă și mustul, de aroma căruia mă îmbăt. La sînii tăi, struguri-s culeși și mă izbesc de singurătate. Referință Bibliografică: Miraj de toamnă / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MIRAJ DE TOAMNĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363092_a_364421]
-
cu sineală. Cum spuneam, tata a construit bordeiul, ne-a instalat patul și cele necesare unei șederi pe întreaga vacanță, până la culesul strugurilor în septembrie. Seara după ce își termina treburile gospodărești prin curte sau pe la câmp, cu recoltatul cerealelor, prășitul porumbului și al florii soarelui, tata înhăma cai și pornea spre noi cu merinde și să ne țină de urât pe timpul nopții. Eu ascultam cum se aud de departe păcăniturile de la roțile căruței trase de cei doi cai tineri, Mircea și
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
căra albia plină cu apă la acea vârstă. Tizic pentru foc aducea tata. Seara când venea tata să stea cu noi ne aducea de mâncare și ce ne mai era necesar. Cum începea să se formeze bobul pe știuletele de porumb, mergeam mai ales în loturile ceapeului și luam porumb pe care îl coceam pe jar sau îl fierbeam pe pirostrii într-o oală de cinci litri în care mai gătea bunica câte o ciorbă din diferite verdețuri pe care o
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
pentru foc aducea tata. Seara când venea tata să stea cu noi ne aducea de mâncare și ce ne mai era necesar. Cum începea să se formeze bobul pe știuletele de porumb, mergeam mai ales în loturile ceapeului și luam porumb pe care îl coceam pe jar sau îl fierbeam pe pirostrii într-o oală de cinci litri în care mai gătea bunica câte o ciorbă din diferite verdețuri pe care o acrea cu aguridă, adică struguri cu boabele mici crescuți
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
articol, un număr de peste 200 fire de roșii, 300 fire de ardei gras roșu, am însămânțat două straturi mari cu morcovi, un strat cu pătrunjel, un strat cu păstrănac, zece cuiburi de dovlecei, zece cuiburi de castraveți. Nu a lipsit porumbul pentru fiert, pepeni verzi (lebeniță), pepeni galbeni precum precum și alte legume necesare în bucătăria românească. A fost muncă, am avut producții bune dar cei mai important am avut satisfacția unei munci împlinite. Mă simt atât de bine și aici la
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
din spărturi de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea bunica Floarea mâncarea, de cum se topea ultima zăpadă la începutul primăverii și până cădea alta la sfârșit de toamnă târzie. Foloseau drept combustibil ogrinji de porumb, ori tizic sau crengile uscate de viță de vie. Bunicul era nelipsit în fiecare duminică de la liturghia ținută de părintele Plutașu în biserica din comună. Preotul dacă nu l-ar fi văzut în biserică, a doua zi precis l-ar
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
preocupat de repararea porților de la saivan și pregătirea spațiului pentru iernatul mioarelor. Paiele erau stivuite și așteptau să fie puse în iesle, cele de ovăz și de orz pentru hrană, cele de grâu pentru așternut. De asemeni și tulpinile de porumb după recoltarea știuleților erau în căpițe. Sare în bolovani cumpărase de la magazin. Acum putea să vină iarna, avea cu ce-și hrăni cele treizeci de oi. Cu atât mai rămăsese. Restul le-a vândut să-și ridice casa și să
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
de pârg așa va crede lumea c'am întinerit și pot cules sa fiu acum și dus la târg; cine mai știe... poate un negustor de cereale mă va voii vândut pe-o patimă mai mare ori preschimbat pe un porumb, că galben e și el acum și amâdoi putem descrie vara ca anotimpul îngălbenit venit pe câmpuri să întâmpine cum se cuvine toamna. de AZED ANGHEL ZAMFIR DAN Referință Bibliografică: poză de vară / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
POZĂ DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362351_a_363680]
-
mi-a povestit draga mea mamă ce vorbiseră două țărănci atunci când le întâlnise la cișmeaua de pe stradă de unde luam apă cu găleata: - D’apoi nana mè, asară am adus acasă de pă câmp doauă coșeri de tenchi (două coșuri de porumb) să am ce da la purcel și la găinuțe. -, Să nu mai faci așè, că te bate Dumnezeu! Ăsta-i furt curat... Dacă te prinde milițistu’ te duce la proces! - Tulai Doamne! Doamne pușcă-l... Da ce, statu’ n-o
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
ca la țară,dragă,ca la țară!Purceaua!Nu pot s-o sufăr.Iar,tu? -Păi,are dreptate!Ai comportament de țărancă autentică.Cine pleacă în weekend să sape grădina la țară,să prășească la câmp și toamna la cules porumbul? -Da, mă,și nu mi-e rușine!Uite că sunt țărancă! Nu ca tine,care te fofilezi de fiecare dată și nu vrei să-i ajuți pe tăticu și mămica. Dar...ce ne dau ei,nu refuzi.Ce bine se
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
capital străin, produce cât o sută de unități industriale de pe timpul odiosului. Iar în agricultură lucrurile stau cam la fel. Doar câțiva fermieri profesioniști țin agricutura României în top european. Anul ăsta se anunță locul al doilea la producția de porumb. Imediat după Franța. BIBILIOTECA NAȚIONALĂ Problema, pusă de un confrate de peste ocean, este veche și nu pricep de ce conducerea acestei instituții nu taie nodul gordian. De fapt, aici întâmplările negative s-au ținut lanț de-a lungul anilor, cea mai
TABLETA DE WEEKEND (43): GÂNDURI DE CANICULĂ – ROŞU, GALBEN ŞI DEZASTRUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362470_a_363799]
-
din spărturi de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea bunica Floarea mâncarea, de cum se topea ultima zăpadă la începutul primăverii și până cădea alta la sfârșit de toamnă târzie. Foloseau drept combustibil ogrinji de porumb, ori tizic sau crengile uscate de viță de vie. Bunicul era nelipsit în fiecare duminică de la liturghia ținută de părintele Plutașu în biserica din comună. Preotul dacă nu l-ar fi văzut în biserică, a doua zi precis l-ar
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
preocupat de repararea porților de la saivan și pregătirea spațiului pentru iernatul mioarelor. Paiele erau stivuite și așteptau să fie puse în iesle, cele de ovăz și de orz pentru hrană, cele de grâu pentru așternut. De asemeni și tulpinile de porumb după recoltarea știuleților erau în căpițe. Sare în bolovani cumpărase de la magazin. Acum putea să vină iarna, avea cu ce-și hrăni cele treizeci de oi. Cu atât mai rămăsese. Restul le-a vândut să-și ridice casa și să
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
a trezit din visare exclamația / întrebarea: “ce cauți în livadă de pruni, că doar nu mai sunt prune?!”... Legăturile de suflet în sărăcie se dovedesc a fi foarte trainice. Te poti atașa la fel de bine de păpușile făcute din știuleți de porumb, ca și de păpușile Bărbie. Titina relevă semnificația bucuriilor simple dar esențiale ce par să fie purtate în viață, ghidând viața de mai târziu a copilului. Poate că cei crescuți la țară sunt, de fapt, măi robuști psihic, măi pregătiți
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA ŢENE, CRONICĂ DE MILENA MUNTEANU-LITOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361083_a_362412]