3,471 matches
-
preferat de joacă, Batistă, joc de mișcare A.D.E. D.Ș.Activitate matematecă Flori pentru copiii lumii,joc logic D.E.C. Activitate artistico-plastică Chipul prietenului meu, desen A.L.A. Construcții Castelul fermecat, Căsuța din poveste, Grădiniță mea Artă Copiii lumii, colaj, Porumbeii păcii, confecție 68 JOI A.D.P. - Întâlnirea de dimineață Astăzi sărbătorim, prieteni buni să fim! Rutine, tranziții Arăt părinților ce am lucrat, Pasul piticului, mers ghemuit A.D.E. D.O.S. Activitate practică Drepturile noastre în imagini, lucrare colectivă A.L.A.
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
familie, dreptul la joc și activitate recreativa, dreptul la sănătate); 2. Echipa petalelor verzi - trebuie să picteze secvențe din vacanță petrecute cu prietenii și familia; 3. Echipa petalelor albastre - trebuie să lipească cocoloașe de hârtie pe suprafața baloanelor și a porumbeilor; 4. Echipa petalelor galbene - trebuie să deseneze jocurile cele mai îndrăgite de copii; 5. Echipa petalelor portocalii - trebuie să lipească pe suprafața dată (personaje îndrăgite din povești) bucăți de hartie ruptă. Explicația Lucrul în echipă Demonstrația Exercițiul caută comorile ; -descrie
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
și stoicism. Caracterul predominant poetic, rapsodic se imprimă și prozei lui M., impregnată de candorile adolescenței, naratorii fiind, de regulă, tineri care își trăiesc viața patetic, la hotarul dintre realitate și vis, ca în romanele Duda (1973), Bătuta (1975), Toamna porumbeilor albi (1979), Focul din vatră (1982), Roman teatral (1984). Este o proză poematică, autoreferențială, de atmosferă, adesea afectată de idilism și sentimentalism. Formula afină cu povestirea lui Ion Creangă și a lui Mihail Sadoveanu, evidentă și în tonalitatea narativă, stimulează
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
de alb și negru, Chișinău, 1969; Numai eu și numai cerul, Chișinău, 1970; Clopoțel, Chișinău, 1971; Melodica, Chișinău, 1971; Duda, Chișinău, 1973; Greierașul Puiu, Chișinău, 1974; Grâul, Chișinău, 1974; Bătuta, Chișinău, 1975; Axă, Chișinău, 1977; Hora mare, Chișinău, 1979; Toamna porumbeilor albi, Chișinău, 1979; Jurământul, Chișinău, 1980; Patria, poetul și balada, Chișinău, 1981; Focul din vatră, Chișinău, 1982; Roman teatral, Chișinău, 1984; Armonii, Chișinău, 1985; Tata, Chișinău, 1985; Tu, dragostea mea, Chișinău, 1987; Piesă pentru un teatru provincial, Chișinău, 1988; Vad
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
secolului al XX-lea, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Noemi Bomher, Carnet de editor (Aventuri și editori), RR, 1998, 3; Nicolae Turtureanu, Anchete literare de-altădată, „Monitorul” (Iași), 1999, 45; Nicolae Manolescu, De ce scrieți?, RL, 1999, 28; Constantin Coroiu, Scriitorul și porumbeii englezești, ALA, 1999, 463; Nicolae Turtureanu, Orizonturi literare, RR, 1999, 4; Al. Călinescu, Anchete literare, ATN, 1999, 7; Z. Ornea, O anchetă literară, RL, 1999, 46; Z. Ornea, N. Iorga, teoretician al istoriei, RL, 2000, 30; Lazarovici, Dicț. scriit. botoșăneni
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
Maica Domnului, București, 1995; Lunaria, București, 1995; Aldebaran, ed. bilingvă, tr. Constantin Frosin, Galați, 1996; Între îngeri și demoni, București, 1998; Învingătoarele spații, pref. Tudor Palladi, postfață Andrei Langa, București, 1999; Avatar, Galați, 1999; Infinitul de aur, Timișoara, 2001; Răstignirea porumbeilor, București, 2003. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Viziune romantică și atitudine civică, „Nistru”, 1981, 5; Ion Ciocanu, Măsura adevărului, Chișinău, 1986, 170-191; Marin Sorescu, Un sunet tulburător, R, 1990, 1; Ana Bantoș, O poetă zidindu-și ființa prin cuvinte, „Nistru”, 1990
LARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
în situații extreme. Complementar cu proza pentru copii și adolescenți, Ș. s-a implicat în traducerea unor povești din spațiul germanic și anglo-saxon (Richard Wagner, Friedrich Wolf, Peter Bichsel), a transpus romane de Robert Schneider (Frate somn) și Patrick Süskind (Porumbelul) ș,a. Are, de asemenea, o importantă contribuție în promovarea seriilor de opere complete ale clasicilor psihanalizei, Sigmund Freud și Carl Gustav Jung. SCRIERI: Țara păpușilor, București, 1988; Compoziție la patru mâini, pref. Dumitru Almaș, București, 1991; Fetițele poartă rochițe
STEFANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
1996; Petra Hammesfahr, Liniștitul domn Genardy, București, 1996; Robert Schneider, Frate somn, București, 1997; Erich von Däniken, Ochii Sfinxului, Ploiești, 1998; Michel Cazenave, Jung. Experiența interioară, București, 1999; Aniela Jaffé, Apariții de spirite și semne prevestitoare, București, 1999; Patrick Süskind, Porumbelul, București, 2001; Gerhard Wehr, Doi giganți: Jung și Steiner, București, 2002; Peter Bichsel, Povestiri pentru copii, București, 2002; Sigmund Freud, Opere, vol. VIII: Comicul și umorul, București, 2002 (în colaborare cu Vasile Dem. Zamfirescu). Repere bibliografice: S. Paul, „Țara păpușilor
STEFANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
mult ochii care-au să mă piardă”), adeveresc ruptura dintre intellectus și trăire. Prăpastia dintre puritatea, dureros de fragilă, a idealului și neliniștile, totuși fertile în planul sensibilității, date de păcat, este prefigurată de chipurile biblice ale solilor lui Noe, porumbelul și corbul, în poezie fețe complementare ale aceleiași realități (Trimiterea corbului, Trimiterea porumbelului). „Tânguirile frățești” ale impurului și pământescului ajung la imagini încifrate și puternice ale sacrificiului, demne de Nichita Stănescu: „Să le alung c-un gând? Dar Fiu-Ți
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
Prăpastia dintre puritatea, dureros de fragilă, a idealului și neliniștile, totuși fertile în planul sensibilității, date de păcat, este prefigurată de chipurile biblice ale solilor lui Noe, porumbelul și corbul, în poezie fețe complementare ale aceleiași realități (Trimiterea corbului, Trimiterea porumbelului). „Tânguirile frățești” ale impurului și pământescului ajung la imagini încifrate și puternice ale sacrificiului, demne de Nichita Stănescu: „Să le alung c-un gând? Dar Fiu-Ți va umbla cândva pe ape./ Frunză necăzută-n toamnă! Trunchiu-adânc, fără grămezi/ Verzi
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
Dar Fiu-Ți va umbla cândva pe ape./ Frunză necăzută-n toamnă! Trunchiu-adânc, fără grămezi/ Verzi, de inimi, la picioare, sângerii. În loc de pleoape,/ Două, numai, niciodată veștejind. Ca să nu vezi,/ Veșnic, Lumea, Ți-ajutară. Una ți-ai pierdut-o. Poate / Porumbelul s-o aducă ...” (Viața din arcă). Rarele recăderi în discursivitatea întâlnită în primele meditații ale lui S. nu știrbesc unitatea acestei cărți, în care propensiunea către idee („aridele poteci ale Duhului”) și dezbaterea interioară sunt organic absorbite în mit. Desprins
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
pe vecie, Ca două gânduri goale, dintr-o fotografie, Doar nesărutul cere, amarnic, îndurare Căpruiului din ochii întorși către visare. Eu mă ascund, iubite, ca într-un câmp cu maci, La pieptul tău, pulsând de dragoste, când taci, Precum un porumbel de-o ploaie abătută Peste secunda-nchisă în inima nevrută. Încătușând ispita în trupul omenesc, Cu lanțuri încă-n flăcări, ți-am spus că te iubesc? Citește mai mult Atunci când ochiul nopții își înfășoară visulPe tâmpla unei Eve, nemăsurând abisul
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
opuse pe vecie, Ca două gânduri goale, dintr-o fotografie,Doar nesărutul cere, amarnic, îndurareCăpruiului din ochii întorși către visare.Eu mă ascund, iubite, ca într-un câmp cu maci, La pieptul tău, pulsând de dragoste, când taci,Precum un porumbel de-o ploaie abătutăPeste secunda-nchisă în inima nevrută.Încătușând ispita în trupul omenesc,Cu lanțuri încă-n flăcări, ți-am spus că te iubesc?... XXVII. FETIȚEI MELE, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1456 din 26 decembrie 2014
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
rai venit pe Pământ.” (N.A.) Vesela natură „A ieșit de printre nori soarele rotund și palid. Cu razele lui pline de speranță a învăluit vesela natură. Parcă toate viețuitoarele s-au trezit dintr-un somn adânc. În văzduhul scânteietor zboară porumbeii, ca un roi de fluturi albi ce se înalță mândru pe scara cerească. Păsărelele din cuiburi își dreg glasul pentru minunatele concerte ce vor urma. Mulțumit de minunea făcută, dulcele soare surâde blând pe bolta cerească și sărută duios cu
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
care o meditează la matematică prin telefon (Telefonul) sau femeia de treizeci de ani, privită de tatăl și de propriul soț prin lentila suficienței, ca o ființă infantilă (Băieții de sub tribunele circului) ori Iulia, fetița marcată de scena împușcării unor porumbei (Chermeza vânătorilor). În ciuda diversității tematice - romanul Domnul Marius și Doamna cea mică (1995) e o călătorie aflată nu sub imperiul fantasticului, ci al straniului, o călătorie inițiatică -, unitatea tonului prozatorului este evidentă: o voce discretă, melancolică, încărcată de un lirism
TUMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290300_a_291629]
-
de țară, „strigoii”, „uscăturile” din emigrație etc. Victimizându-și în exces neamul, supradimensionând virtuți pe de o parte, vinovății pe de alta, T. trimite epistole lirice în cele patru zări: Scrisoare deschisă către toate conștiințele lumii (pavană pentru chimval, clopote și porumbei). Nu altfel se poate caracteriza publicistica lui, unde impulsul festivist coexistă cu o vehemență pamfletară de nestăvilit, îndeobște de un subiectivism extrem, ceea ce a declanșat reacții puternice în lumea literară și politică. SCRIERI: Poezii, București, 1977; Epistole vieneze (50 de
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
ed. (Nunțile necesare), București, 1992; Le Mot sablier, tr. parțială Alain Paruit, Paris, 1984; ed. (Cuvântul nisiparniță), pref. Adrian Marino, București, 1994; Roman de gare, Paris, 1985; ed. (Roman de citit în tren), Iași, 1993; Pigeon vole, Paris, 1989; ed. (Porumbelul zboară!....), București, 1997; Înscenare și alte texte, postfață Nicolae Oprea, Pitești, 1992; Reîntoarcerea fiului la sânul mamei rătăcite, Iași, 1993; Un român la Paris, Cluj-Napoca, 1993; ed. București, 1997; Hotel Europa, București, 1996; ed. (Hôtel Europa), tr. Alain Paruit, Paris
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
atât de înșelătoare”. Romanul este îmbibat de simboluri ale diluviului istoric, ce pot fi reperate încă de la intrarea în scenă a personajului („Dar ce era Chiril? Păcătosul Chiril?... Nu era el eclerorul? Cercetașul? Trimisul Galeriei, arcă până la refuz de amintiri? Porumbelul ei singuratic și îndrăzneț, ce măsoară întinderea vastă, netedă în aparență, a conștiinței, ascunzând însă dedesubt atâtea prăpăstii și piscuri?...”), pentru a se vărsa în finalul ce aduce, laolaltă cu prospecțiile în „viitorul luminos” din anii ’60, sugestia factice a
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
perspectiva efectului scontat, poemele din volumul Ce-ar fi să-i dezbrăcăm sufletul?, subintitulat Fabula rasa II (2003), aduc în prim-plan oscilațiile eului liric aflat în căutarea disperată a unei identități. Polifonie, schimbări de registru stilistic, abundență de simboluri (porumbelul, statuia, oglinda etc.), teatralitate, toate acestea atestă disponibilitățile poetei pentru îmbinarea tehnicii cu emoția și viziunea. În ordinea apariției lor, cărțile par a se înscrie într-un fel de proiect al cărui mesaj vizează ab initio transcendența, întorcându-se în
URBANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
țărm” decât luna. Disconfortul inerent navigației, privațiunile și necazurile inevitabile sunt compensate de mici bucurii, importante în acele condiții, precum contemplarea, dintr-un fiord, a așezărilor rurale de pe coasta norvegiană, a grotelor de sub țărmuri, urmărirea zborului unor păsări, hrănirea unor porumbei veniți pe vas, spectacolul lunii și al unor constelații din cealată emisferă (Crucea Sudului), organizarea unor mici petreceri. Câteodată scriitorul pare să se abandoneze reveriei, și chiar titlul cărții rezumă iluzia că, undeva, celor optzeci și unu de membri ai
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
existenței sale, ceea ce îl face să se revolte și să lupte pentru restabilirea dreptății. După 1989 V. își schimbă registrul, trecând la reconstituiri documentare. Memorii din perioada propriei detenții alcătuiesc sursa faptelor în Ochii viperei (1995), Praznicul orbilor (2001) și Porumbeii albaștri (2003). Primează în aceste cărți sinceritatea și autenticitatea rememorării unor întâmplări de zi cu zi: coșmarul anchetelor, munca istovitoare din Balta Brăilei, lagărul de la Stoenești, boala contractată în celulă se întrețes cu imagini venite din copilărie. Volumele Junimea și
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
Aventură dincolo de timp, Iași, 1990; Ochii viperei, Iași, 1995; Cronica regatului blestemat, Iași, 1996; Planeta lui Orim, Iași, 1999; Casa cu iederă, pref. Ioan Holban, Iași, 2000; Templul amăgirii, Iași, 2000; Cerbul de lumină, Iași, 2001; Praznicul orbilor, Iași, 2001; Porumbeii albaștri, Iași, 2003. Ediții: Junimea și junimiștii. Scrisori și documente inedite, introd. edit., Iași, 1973 (în colaborare cu Ion Arhip); Din cronica unui veac. Documente inedite (1850-1950), Iași, 1978 (în colaborare cu Ion Arhip); Alexandru Vasiliu-Tătăruși, Focul cel mare. Amintiri
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
mâhniri știute./ Amintirea ta îmi închide drumul ca un mal,/ Și-mi simt gândurile în pietrișul umed căzute”). Modul personal, inconfundabil, se anunță prin ineditul asocierilor din unele construcții imagistice: „păsările ploii”, „vântul răscolește cerul ca pe-o carte deschisă”, „porumbeii albi ai clopotelor”, „liniștea e aceeași batistă de melancolie și mătase”, „sufletul țipă sub tristețe ca lemnul sub ferăstrău”, „era o tristețe în noi ca o luntre în trestii”. Cu cel de-al doilea volum, Colomba, V. se detașează de
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
revărsate fără îngrădiri, poemele cuprind când viniete cu motive câmpenești, stilizate subtil, când reprezentări ale unei naturi frenetice, explozive. Catrene abil articulate propun spre contemplație desene delicate: un copac, un râu, o fântână, o stea, soarele, luna, un nor, un porumbel, un miel, evocă amiaza, amurgul, dimineața, surprinse în diverse anotimpuri, cu sugestii adeseori erotice, în virtutea cărora alunecarea în parnasianism este evitată. În poemele mai ample atmosfera se schimbă. Erosul devine impetuos, viforos, sângele clocotește în trup asemenea sevelor în luturi
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
decisiv al conștiinței. Prin definiție, educația este un proces conștient. Ea diferă de dresaj și de învățarea animală tocmai prin „surplusul” decisiv adus de conștiință și subiectivitate. El nu poate fi sesizat prin experimente de laborator asupra cobailor, pisicilor și porumbeilor, precum cele organizate de Thorndike, Guthrie și Skinner. Mult mai „penetrantă” este fenomenologia. Husserl a conceput-o ca o metodologie de cercetare obiectivă a... subiectivității, urmând modelul cartezian, dar detașându-se de acesta; locul „evidenței” carteziene a fost luat de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]