2,303 matches
-
Eastern Europe". Comparative Politics 26(4): 379-394. Weldon, Steven. 2006. "Downsize my Polity? The Impact of Size on Party Membership and Member Activism". Party Politics 12(4): 467-481. Resursele statului și bani de buzunar: Finanțarea partidelor politice românești în perioada postcomunistă SERGIU GHERGHINA MIHAIL CHIRU FERNANDO CASAL BERTOA Introducere 1 După schimbarea de regim din 1989 țările postcomuniste din Europa Centrală și de Est (ECE) s-au confruntat cu provocarea crucială de a construi și menține instituții politice solide și stabile
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
on Party Membership and Member Activism". Party Politics 12(4): 467-481. Resursele statului și bani de buzunar: Finanțarea partidelor politice românești în perioada postcomunistă SERGIU GHERGHINA MIHAIL CHIRU FERNANDO CASAL BERTOA Introducere 1 După schimbarea de regim din 1989 țările postcomuniste din Europa Centrală și de Est (ECE) s-au confruntat cu provocarea crucială de a construi și menține instituții politice solide și stabile. Cum democrațiile reprezentative nu pot fi gândite în absența partidelor politice (Bryce 1921, 119; Schattschneider 1942, 1
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
actori independenți și competitivi să aibă oportunitatea de a concura în alegeri libere și corecte. O asemenea atitudine a fost alimentată de doi factori principali: lipsa reprezentării pentru o jumătate de secol și proeminența partidelor politice ca primii actori instituționali postcomuniști. Referitor la aspectul din urmă: partidele politice au îndeplinit funcții relevante în procesul transferului de putere (ex.: discuțiile de tipul 'Mesei Rotunde') și al alegerilor de design instituțional inițiale (Kitschelt 1992; Berglund și Dellenbrant 1994). În noile sisteme multipartidiste din
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de competitori politici: continuatorii (succesori sau sateliți ai fostelor partide comuniste), partidele refondate (partidele istorice a căror existență a fost întreruptă în timpul comunismului) și cele nou-create (Kopecký 2001). Dintre aceste categorii, doar prima a beneficiat din start, înaintea primelor alegeri postcomuniste, de resurse structurale și umane. În consecință, era necesară o soluție care să permită dezvoltarea partidelor refondate și a celor nou create care reprezentau acum opoziția și principal contrapondere din spațiul politic. Pentru aceasta, finanțarea publică a apărut ca fiind
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cele mai comune surse de finanțare pentru partidele politice: finanțare publică, contribuțiile private și cotizațiile membrilor. Importanța ultimei surse în țările ECE este puternic redusă, în contextul în care cercetările anterioare indică nivele scăzute de apartenență politică formală în țările postcomuniste. Chiar și după declinul modelului organizațiilor de masă din Vest (Katz și Mair 1994; Mair și van Biezen 2001; Poguntke și alții., 2009), procentul membrilor de partid este mult mai mare decât cel corespunzător partidelor politice din ECE (Lewis 1996
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
colecta suficienți bani pentru supraviețuire. Astfel, chiar existența acestor actori politici este condiționată de capacitatea lor de a atrage fonduri. Alternativa practică este reprezentată de eludarea legilor, evitându-se în acest fel interdicțiile și limitările legale. Istoria recentă a statelor postcomuniste oferă câteva exemple edificatoare de scandaluri de corupție în jurul unor donații private. În 1997 în Republica Cehă a ieșit la iveală un scandal de corupție ca urmare a descoperirii unui cont elvețian apartinând Partidului Civic Democrat (ODS) aflat la guvernare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cazul lui Marian Krzaklewski, candidatul AWS la alegerile prezidențiale din 2000. Printre alți factori, publicitatea negativă de pe urma acestui scandal a contribuit în mod cert la "colapsul treptat al partidului" (Walecki 2007, 117). Rezumând, dincolo de excepții izolate (ex.: Letonia), partidele politice postcomuniste împart aceeași trăsătură comună a dependenței de subvențiile publice pentru propria finanțare (Ikstens și alții 2002; van Biezen 2003; Lewis 2008). Intensitatea sprijinului oferit de stat diferă: în Republica Cehă, Estonia, Ungaria și Slovenia partidele sunt puternic finanțate din fonduri
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ultim, anume succesul electoral (Pinto-Duschinsky 2002). Prin urmare, în acest studiu nu vom diferenția între cele două categorii, tratând finanțarea politică drept o sursă monolitică. Finanțarea partidelor în România a evoluat treptat de la prevederi foarte generale valide în primele alegeri postcomuniste din 1990 până la reguli foarte specifice aplicabile la alegerile parlamentare din 2008. Tabelul 1 rezumă evoluția reglementărilor legale referitoare la cheltuielile de campanie ale partidelor si candidaților individuali pentru întreaga perioadă postcomunistă. Principalul nostru scop nu este de a explica
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de la prevederi foarte generale valide în primele alegeri postcomuniste din 1990 până la reguli foarte specifice aplicabile la alegerile parlamentare din 2008. Tabelul 1 rezumă evoluția reglementărilor legale referitoare la cheltuielile de campanie ale partidelor si candidaților individuali pentru întreaga perioadă postcomunistă. Principalul nostru scop nu este de a explica de ce partidele aflate la guvernare s-au angajat în reforme ale finanțării politice publice (pentru un cadru teoretic cuprinzător asupra aceastei chestiune vezi Scarrow 2004), ci de a evalua eficiența generală ale
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
echivoc pentru aceasta. Pe de o parte, PSD se bucură de cel mai mare număr de membri (Gherghina 2009) și în consecință se poate baza mai mult pe contribuțiile lor. Pe de altă parte, partidul a avut pentru întreaga perioadă postcomunistă cel mai mare număr de aleși locali (primari, președinți de consilii județene, etc) și a dezvoltat rețele clienteliste funcționale (Gallagher 2005). Acest lucru a fost posibil în principal pentru că PSD este succesorul direct al Partidului Comunist Român de la care a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de patronaj atotcuprinzătoare implementată de marea coaliție PDL-PSD și apoi doar de către PDL, o mișcare care a depășit tot ceea ce partidele românești întrprinseseră înainte în materie. Deși numirile partizane de la toate nivelurile administrative au fost destul de comune pentru întreaga perioadă postcomunistă, operațiunea 2009-2010 a fost de câteva ori mai mare ca domeniu, ajungându-se chiar și la managementul cluburilor locale de sport finanțate din fonduri publice. Dincolo de deprofesionalizarea managementului public, concedierile și numirile partizane au generat mii de procese pierdute de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
parlamentare au obținut mai mult de 90% din banii public (deși mecanismele de redistribuire diferă în legile din 1996, 2003 și 2007). Al doilea aspect seminificativ este reprezentat de faptul că atunci când cadrul legal a fost lax (ex.: primul deceniu postcomunistă), corupția a vizat în principal folosirea donațiilor private care nu erau reglementate potrivit. Cu trecerea timpului, prevederile legale au devenit mai precise și astfel au îngustat spectrul activităților financiare ilegale. Prin urmare, nivelul discrepanțelor dintre cifrele declarate (ale cheltuielilor) și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
spectator.sme.sk/articles/view/15624/10/ Șercan, Emilia. 2009. "O sută de politicieni au făcut donații fără acoperire către partid", disponibil la: www.hotnews.ro/stiri-politic-6515306-video-suta-politicieni-facut-donatiifara-acoperire-catre-partide.htm Site-uri: Autoritatea Electorală Permanentă: www.roaep.ro Partidele politice din România postcomunistă și ideea europeană. Poziționări politico-ideologice1 SORIN BOCANCEA Introducere Căderea comunismului în România a adus pe agenda publică discursul proeuropean. Integrarea europeană a fost propusă îndeosebi de mediile intelectuale ce s-au coagulat în organizații precum Grupul pentru Dialog Social și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
un adversar este victima unei ideologii nu duce la excluderea lui de la discuție, tocmai datorită unei construcții teoretice de referință comune". Mai mult decât simpla etichetare, mă interesează cauzele ce au stat la originea prosau antieuropenismului actorilor politici din România postcomunistă. Necesara hermeneutică a suspiciunii nu va fi metoda însăși, ci o premiză metodologică necesară înțelegerii poziționărilor partidelor politice și ale liderilor lor față de ideea europeană. Un prim moment al acestei investigații va fi o scurtă prezentare a proiecțiilor dominante din
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
să nu recunoaștem o anumită evoluție a fenomenului urmărit, determinată de factori de natură politică (anumite decizii radicale), de multiplicarea căilor de informare și de schimbul de generație petrecut la toate nivelurile societății românești. Proiecții dominante în cultura politică românească postcomunistă Șansa de europenizare a Românie nu ține doar de domeniul economiei, chiar dacă nucleul acestei construcții politice este economic. Concepută prin perspectiva criteriilor de aderare enunțate la Consiliul European de la Copenhaga, din 21-22 iunie 1993 politic: instituții stabile care să garanteze
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de prosperitate, fiindcă ea înseamnă asumarea unor principii, interiorizarea și traducerea lor într-un modus vivendi (Gherghina et. al. 2008; Simon Hix 2008). De aceea poziționarea ideologică a actorilor politici față de ideea europeană este esențială. În primii ani ai perioadei postcomuniste, românii erau captivi ai reprezentărilor sociale cultivate de ideologia oficială: național-comunismul. După cum arată Tom Gallagher (2004, 24), "naționalismul, după un interludiu al internaționalismului sprijinit de Uniunea Sovietică, a fost reabilitat și croit pe potriva necesităților comuniste; punctul de vedere tradițional, cum
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ar fi vorba de existența unor astfel de clivaje în România (Preda 2002), însă eu consider că se poate vorbi de un asmenea fenomen (Evans si Whitefield 1993, 531). Dincolo de relativele clarificări ideologice petrecute în cele două decenii de democrație postcomunistă, consider că un aspect și-a păstrat o anumită constanță: "proiecții precum 'ființa națională', 'sufletul românesc', 'spiritul națiunii', 'simțire românească', 'românitate' etc., repetate până la sațietate în perioada comunistă 2, se întâlnesc și astăzi, atât la stânga cât și la dreapta eșichierului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Ulici 1995, 79). Într-o analiză concepută după modelul propus de sociologii Almond & Verba în The Civic Culture (1960), Alina Mungiu Pippidi (2002, 88-89) a aplicat un chestionar prin care a urmărit să schițeze unele profiluri existente în societatea românească postcomunistă. Pornind de la variabilele parohialism (exprimată prin propoziția "politica nu are influență asupra vieții mele") și dependență (exprimată de "oameni ca mine nu pot face mare lucru pentru a influența evenimentele politice") față de care a cerut acordul intervievaților, cercetătoarea a obținut
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și alți vectori de opinie să se formeze și la școala unor gânditori și politicieni cu convingeri democratice, precum Virgil Madgearu, Petre Andrei ș.a., chiar dacă aceștia nu sunt la fel de eclatanți precum cei enumerați mai sus. Ideea europeană în imaginarul românesc postcomunist Ceea ce se înseamnă astăzi europenitatea poate fi înțeles lecturând preambulul Tatatului de la Lisabona (ce menține formulările din tratatele precedente), care precizează printre altele că "inspirându-se din moștenirea culturală, religioasă și umanistă a Europei, din care s-au dezvoltat valorile
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
înțelegerea raportării partidelor politice din România la ideea europeană. Este vorba de câteva considerații cu caracter general, valabile pentru întreaga perioadă de două decenii pe care o analizez. În primul rând, trebuie spus că proși antieuropenismul partidelor politice în perioada postcomunistă s-au manifestat și au fost percepute strâns legat de clivajul "cripto-" și anticomunism. Foștii lideri comuniști, grupați în Frontul Salvării Naționale (FSN), în partidele moștenitoare ale acestei formațiuni politice (PDSR, PD-FSN și PSM) și în cele de extremă dreaptă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
versus cei 322 de parlamentari) -, dintre Președinte și "moguli" ș.a.m.d. O abordare diacronică Pentru a evita riscul etichetărilor generalizatoare, am decis să urmăresc poziționările partidelor politice față de ideea europeană pe cicluri electorale, fiindcă alternanțele la guvernare în România postcomunistă au adus și semnificative schimbări de discurs și de poziționare a partidelor politice. În această analiză diacronică, voi urmări mesajele proși antieuropene, explicite și implicite, așa cum le-am descris în partea introductivă. Dar, fac următoarea precizare: indicarea și comentarea acestor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mesaje de tipul " Nu putem reuși decât împreună" și "Să reclădim împreună speranța" (Teodorescu et al. 2005, 60). Lupta electorală nu a avut teme care să trimită la ideea europeană. În concluzie, putem spune că primii doi ani ai democrației postcomuniste românești au fost dominați de confuzia specifică reașezărilor politice postrevoluționare și de grija vechii nomenclaturi "democratizate" de a nu deranja vechile loialități față de Rusia și față de propriii oameni din teritoriu. În această perioadă se găsesc premizele duplicității celei ce va
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
comunistă convertită la democrație și la noua "rețetă de succes" (capitalismul) a susținut autohtonismul, o altă formă de a amâna asumarea principiilor europene înainte de consolidarea pozițiilor lor economice, politice, mediatice etc. O privire sinoptică asupra poziționărilor partidelor politice din România postcomunistă și a liderilor lor față de ceea ce înseamnă europenitate, idee europeană sau integrare europeană dovedește faptul că rezistența culturală și ideologică este foarte puternică. Impresia generală pe care o lasă un astfel de demers cognitiv este aceea a duplicității, a dublului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Doctrine politice. Concepte universale și realități românești, Iași: Editura Polirom. Mungiu Pippidi, Alina. 2002. Politica după comunism. Structură, cultură și psihologie politică, București: Editura Humanitas. Pavel, Dan. 2010. Democrația bine temperată. Studii instituționale, Iași: Editura Polirom. Preda, Cristian. 2002. România postcomunistă și România interbelică, București: Editura Meridiane. Pușcaș, Vasile. 2007. România și iar România. Note pentru o istorie a prezentului, Cluj Napoca: Editura EIKON. Pușcaș, Vasile. 2008. Teme europene, Cluj Napoca: Editura EIKON. Radu, Alexandru. 2003. Partidele politice românești după 1999, București, Editura
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
2006; Birnir 2007; Jenne 2007; Spirova 2007; Pilet et al. 2009). Acest lucru ar putea fi pus pe seama caracterului recent pe care îl au practica democrației și studiul acesteia în România. În țara noastră, ca de altfel în toate țările postcomuniste, comparativ cu democrațiile consolidate din Europa, performanțele politice ale partidelor și instituțiilor publice "în deschiderea sistemului către competiție" sunt modeste (Dragoman 2010, 223), cetățenii de rând manifestă un interes mai redus pentru politică, au puțină încredere în aleși și în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]