KorAP: Find »[drukola/base=postdecembrist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...57 58 59 ...62 >

1,543 matches

Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552

guvernare, în special la televiziune și cu mai mare abilitate la radio e acompaniată de o zvonistică abilă, în buna tradiție a tehnicilor Securității, care asigură difuzarea masivă de povești tendențioase și de o rea-credință stridentă, referitoare la opozanții regimului postdecembrist. Aceste campanii bine structurate ale rumorii publice sunt apoi preluate în presa scrisă și de televiziune, coroborându-se reciproc. Aparatul de propagandă al FSN lansa încă de la contramanifestația din 28 ianuarie tema cupidității dușmanilor politici, partidele "burgheze" care râvnesc la

by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
barieră între limbajul public și trivialitatea cea mai stridentă a limbajului privat, pentru a denigra sistematic opoziția democratică principalul dușman al regimului Iliescu. Această colorată violență asigură nu numai succesul imediat al publicației în zonele cele mai resentimentare ale societății postdecembriste, ci și o degradare de ansamblu a stilului și limbajului polemic, legitimând scatologicul, invectiva rasistă și calomnia cea mai stridentă în mod normal interzise în dezbaterea politică drept forme licite de expresie publică. Treptat, violența de limbaj și exprimarea deliberat

by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
celebrul ei fiu risipitor, Mircea Eliade, care atribuia patriei sale de origine destinul acestei rătăciri în lumea paralelă unde comunitatea internațională își exilează fantomele, inclusiv fantomele din Balcani. Adevărata cotitură în această istorie recentă, punctul de ruptură în soarta României postdecembriste nu ar fi existat probabil niciodată fără conjuncția dintre factorul intern reprezentat de prima alternanță la putere, în 1996, când nomenclatura cât de cât convertită la retorica democrației a pierdut definitiv monopolul absolut asupra puterii și de factorul extern a

by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
numărul mare de acte normative recunoscute drept neconstituționale de Curtea Constituțională, atât în cele nouă luni de colaborare între PD-L și PSD, cât și după aceea, au dus în ultimă instanță la prima moțiune de cenzură victorioasă din istoria postdecembristă a României, votată la 13 octombrie 2009. Consecințele acestei moțiuni și ale foarte inspiratei soluții propuse de liderul PNL Crin Antonescu, care convinge PSD și UDMR să se unească într-o nouă majoritate parlamentară, în jurul proiectului unui guvern politic de

by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
Al., Istoria României în date, Editura Enciclopedică, București 2003. HALL, R. A., "Theories of Collective Action and Revolution: Evidence from the Romanian Transition of December 1989", Europe-Asia Studies, vol. 52, nr. 6, 2000, pp. 1069-1093. IANCU Victor, Istoria pierdută a României postdecembriste, Mașina de Scris, București, 2000. ILIESCU Ion, Revoluție și reformă, Editura Enciclopedică, București, 1995. ILIESCU Ion în dialog cu Vladimir TISMĂNEANU, Marele șoc din finalul unui secol scurt, Editura Enciclopedică, București, 2004. IONETE Constantin, Clasa politică postdecembristă, Expert, București, 2003

by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
pierdută a României postdecembriste, Mașina de Scris, București, 2000. ILIESCU Ion, Revoluție și reformă, Editura Enciclopedică, București, 1995. ILIESCU Ion în dialog cu Vladimir TISMĂNEANU, Marele șoc din finalul unui secol scurt, Editura Enciclopedică, București, 2004. IONETE Constantin, Clasa politică postdecembristă, Expert, București, 2003. ISĂRESCU Mugur Constantin, Economia românească în perspectiva anului 2000: selecție de studii și alocuțiuni din anii 1998-1999, Editura Băncii Naționale a României, București, 1999. ISĂRESCU Mugur Constantin, Un proiect deschis. Strategia națională de dezvoltare economică a României pe termen mediu

by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
Ratesh, Romania. The Entangled Revolution, Washington, D.C. Center for Strategic and International Studies, 1991. 51 Arhiva MAE, Cabinetul Ministrului, Stenograma convorbirii [lui I. Iliescu] cu Ambasadorul URSS la București, 27 dec. 1989, ap. Alex. Mihai Stoenescu, Viața politico-economică a României postdecembriste. Guvernările Petre Roman, decembrie 1989-septembrie 1991, teză de doctorat, pp. 101-103. Îi mulțumesc dlui Stoenescu pentru faptul că mi-a comunicat acest document esențial. 52 Cezar Mâță, Istorie și societate, vol. III, Ed. Mica Valahie, București, 2006, p. 589 și

by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753

-le școala în sensul propriilor programe de antropomorfoză politică. Crearea "omului nou" (în specia homo sovieticus), un proiect urmărit și de filosofiile politice de extrema dreapta, a devenit noua finalitate a educației în spiritul marxism-leninismului. În fine, noua ordine politică postdecembristă, după un deceniu de inerție, s-au angajat din ce în ce mai ferm în direcția modelării lui homo europaeus, a cetățeanului cu identitate postnațională. Toate aceste programe identitare lansate de autoritățile politice în decursul timpului au presupus o viziune corelată asupra trecutului. Nici

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
schimbarea de regim s-a repercutat inevitabil și asupra literaturii didactice în materie de discurs despre trecut. Însă restructurările substanțiale aveau să fie inițiate cu o întârziere de un deceniu. Marea prefacere a fost ocazionată de "reforma comprehensivă" a educației postdecembriste, care a presupus introducerea manualelor alternative în educația de stat, reluându-se astfel tradiția pluralistă a literaturii didactice românești întreruptă vreme de jumătate de secol prin manualele unice care au monopolizat discursul școlar între 1948 și 1999. Pluralizarea discursivă în

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
Partidul Național Țărănesc) au fost, de asemenea, vandalizate ca parte a "restaurării ordinii". Mineriada din 28-29 ianuarie 1990 condusă de Miron Cozma a fost prima dintr-o secvență de șase acțiuni ale ortacilor care au zguduit serial fragila ordine democratică postdecembristă în curs de consolidare. Zvâcnirile socio-politice ieșite la suprafață cu ocazia primei mineriade din ianuarie 1990 au luat o coloratură etnică în martie același an la Târgu Mureș, unde românii și maghiarii s-au ciocnit violent în confruntări stradale (vezi

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
anunțat intenția de participare la alegerile electorale ca partid politic) pentru crearea unui serviciu nou de informații secrete. În fapt, a fost vorba despre restituția vechii Securități sub o altă identitate nominală - Serviciul Român de Informații (SRI). Primele alegeri electorale postdecembriste s-au organizat la 20 mai 1990. Climatul tensionat de descinderea minerilor în capitală și de conflictele etnice izbucnite la Târgu Mureș a fost menținut încordat de acuzațiile lansate de opoziție la adresa FSN. Acestea imputau faptul că FSN este o

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
asupra televiziunii de stat și a mass-media (Gallagher, 2004, p. 112). Adresând un mesaj paternalist și jucând cartea unui "naționalism lipsit de jenă", după cum îl descrie T. Gallagher (2004, p. 114), FSN a repurtat o victorie triumfală în primele alegeri postdecembriste. Ion Iliescu, candidatul FSN, a obținut un scor de 85,1 la sută din voturi, devenind astfel președintele României din primul tur de scrutin. La alegerile legislative, FSN a obținut 66,31 de procente din totalul de voturi exprimate, asigurându

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
impresionante. Spre exemplu, în anul școlar 1988/1989, populația școlară era cifrată la 5.562.631 (incluzând copiii de grădiniță, elevii din școlile primare, gimnaziale, liceale, profesionale, precum și studenții), iar rețeaua de unități școlare număra 27.975 de școli. Regimul postdecembrist a moștenit întreaga infrastructură instituțională și bază materială consolidate în anii național-comunismului, modificările operate survenind mai degrabă la nivelul calitativ, al conținutului educațional. Capotarea regimului comunist în decembrie 1989 a scos la suprafață criza structurală subzistentă într-o formă latentă

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
politic în spațiile și unitățile de învățământ. Fără niciun dubiu, legislația extirpă componenta ideologiei comuniste, înzestrând sistemul educativ cu un mecanism defensiv împotriva politizării și partinizării de orice natură. Jumătatea comunistă a național-comunismului a fost astfel lichidată din filosofia educațională postdecembristă. În schimb, jumătatea naționalistă nu doar că a fost conservată in integrum, ci a fost chiar supralicitată compensativ. Art. 3 al. 1 din Legea din 1995 fixează printre scopurile supremele ale învățământului rolul său în "păstrarea identității naționale"25. Funcția

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
limbile materne) (art. 120, al. 2). Obligativitatea limbii române și a studierii Istoriei românilor și Geografiei României reflectă politica de românizare a comunităților minoritare, revigorând proiectul interbelic de omogenizare etnico-lingvistică a populației statului-națiune român. Pe lângă epurarea componentei ideologiei comuniste, legislația postdecembristă propune încă alte două inovații, care de fapt sunt restituții interbelice: i) reintroducerea obligativității învățământului religios, și ii) reînființarea învățământului particular. Art. 9, al. 1 al Legii din 1995 introduce religia pe durata întregului învățământ preuniversitar: "Planurile învățământului primar, gimnazial

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
de-ale sale în titluri precum " Fiecare în rândul cetei sale": pentru o teologie a neamului (Editura Christiana, 2003) sau Teologie și filosofie: publicistică (1922-1944) (Editura Episcopiei Giurgiului, 2010). În privința literaturii religioase care a irumpt pe piața cărții în perioada postdecembristă un inventar exhaustiv este aproape imposibil de întocmit. Cert este că literatura religioasă a cunoscut o creștere spectaculară în noul climat spiritual configurat în urma prăbușirii ateismului oficial de stat promovat de autoritățile comuniste. Totodată, Biserica Ortodoxă Română, odată emancipată din

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
unica depozitară instituțională a spiritualității românești. Reapărând pe scena publică în calitate de autoritate morală și călăuză spirituală în vreme de criză, BOR a favorizat totodată tendințele ultranaționaliste ale românismului ortodoxist de sorginte interbelic, ale cărui pulsații reîncepeau să anime suflarea intelectuală postdecembristă. Dezbărată de controlul statal represiv, BOR și-a redescoperit vocația naționalistă, devenind în scurt timp platforma instituțională care a servit coagulării tendințelor extremiste și a viziunilor de extremă-dreapta în politica românească. Asocierea dintre extrema dreapta și BOR nu este deloc

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
1989), etnicii români s-au contra-mobilizat creând propria lor organizație politică cu caracter exclusivist etnic. La 1 februarie 1990 este înființată la Târgu Mureș Vatra Românească, organizația care a deschis drumul naționalismului etnic și a extremismului de dreapta în politica postdecembristă. Prin oficiosul său Cuvântul Liber, Vatra Românească a difuzat public pe plan local anti-maghiarismul ca ideologia sa fundațională. Demn de menționat este că Ion Iliescu, autocaracterizat drept "emanația revoluției" din 1989, s-a numărat printre membrii fondatori ai Vetrei Românești

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
dreapta din peisajul politic postcomunist. Crearea celor două blocuri politice (UDMR, respectiv Vatra Românească cu apendicele său PUNR) au introdus o falie etnică în comunitățile transilvane, alimentând totodată temerile naționaliștilor de peste Carpați cu privire la pericolul maghiar la adresa unității naționale. Etnicizarea politicii postdecembriste începută prin regrupările etnice în jurul UDMR și Vatra Românească au antamat tensiunile interetnice care vor răbufni în sângerosul conflict consumat pe străzile orașului Târgu Mureș în martie 1990. Devenită un incubator al extremismului naționalist, politica românească se îmbogățește în iunie

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
în martie 1990 reprezintă episodul cel mai tensional. Amorsarea și escaladarea conflitului interetnic din Târgu Mureș a făcut subiectul analizei întreprinse de C. Goina (2000), care a urmărit suita "punctelor de inflexiune" care au marcat procesul de etnicizare a politicii postdecembriste a cărui climax s-a exprimat prin luptele stradale dintre români și maghiari. Analiza procesuală a etnicizării relevă celeritatea cu care etnia s-a impus în mentalul colectiv și în discursul public ca schemă identitară supremă (identity frame). Dacă în

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
serie de momente critice a căror succesiune a condus către conflictul etnic stradal soldat cu șase morți (trei români și trei maghiari) și peste două sute de răniți: i) etnicizarea discursivă - recursul la discursul și categoriile etnice de către mass-media și politicienii postdecembriști în căutarea de legitimitate politică; ii) etnicizarea societății civile în curs de emergență - apariția organizațiilor civice și politice maghiare (Uniunea Democrată Maghiară din România - UDMR, Uniunea Democratică a Tineretului Maghiar - MADISZ); iii) etnicizarea posesiunii simbolice a orașului și a instituțiilor

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
cu platforma de dreapta, cum ar fi pe flerul populistic al liderului său George Becali - partidele tradiționale de extrema dreapta, PRM și PUN se află într-un picaj susținut. Ascensiunea fulminantă și decăderea spectaculoasă a extremei dreapta românești în politica postdecembristă este ilustrată elocvent de rezultatele oficiale ale alegerilor legislative (parlamentare) în intervalul 1992-2012. Tabel 32. Rezultatele alegerilor parlamentare ale partidelor de extremă dreapta, 1992-2012 Anul PRM PUNR PNG Senat (%) Camera Deputaților (%) Senat (%) Camera Deputaților (%) Senat (%) Camera Deputaților (%) 1990 2,15

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
entitate politică singulară și unitară); Dreapta: D.C. Giurescu et al., 2006, coperta II (harta României include atât "Basarabia" [actualmente Republica Moldova], cât și Cadrilaterul, exprimând cartografic tentația iredentismului românesc îmboldită de ideea mitică a unității) Același manual, expresie a naționalismului istoriografic postdecembrist, vorbește despre "Revoluția [Română] de la 1848-1849" (Scurtu et al., 1999, p. 50). Insistând asupra unității revoluției pașoptiste, textul difuzează ideea că "programele de la Iași, Blaj, Brașov, Islaz, Cernăuți și Lugoj [...] au fost "declarațiile de război" ale forțelor novatoarea (sic!) ale

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
latinitatea de origine occidentală și ortodoxia răsăriteană" (Mitu et al., 1999, p. 13). Addenda postcomunist. În deplin acord cu legea actualizării politice a memoriei colective, imaginea sancționată statal asupra trecutului românesc a fost acomodată noii condiții socio-politice a societății românești postdecembriste. Iradiindu-se în straturile profunde ale conștiinței istorice românești, trei noi idei inter-relaționate s-au impus ca principii organizatoare ale memorie naționale post- comuniste: democrația ca principiu evaluativ, Europa ca noul cadru de referință (spațial, istoric, axiologic, civilizațional) în locul autohtonismului

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
introducerea în programele de învățământ a "educației civice" ca sedativ la adresa țâșnirilor etnicității. La fel cum construcția societății comuniste a fost acompaniată de eforturile noului regim politic de inculcare a unei "conștiințe socialiste" în locul conștiinței naționale, edificarea noii ordini democratice postdecembriste a inclus în proiectul său socio-politic amorsarea unei "conștiințe civice". Sub raport structural, aceleași procese sunt puse în mișcare, prin care constructorii politici ai noii ordini (fie că e vorba de societatea națională a sfârșitului de secol XIX, societatea socialistă

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]