1,547 matches
-
una livrescă, parodică, autoironică, amuzat-ceremonioasă; iubita este chiar limba, textul, poemul, iar desfrânarea este una lingvistică. Poetul se dedă unui spectacol de limbaj livresc-licențios, argotic, vulgar (o estetică a urâtului), de mahala de început de secol sau de cartier bucureștean postdecembrist. SCRIERI: Știri despre mine, București, 1987; Scrâșnind în pumni, cu grație, Galați, 1993; Bunicul Kennedy, Galați, 1996; Evanghelia lui Barabas, București, 1996; Mireasa tuturor, Piatra Neamț, 1997; Poetus Captivus, Galați, 1999; Meșterii de clopote, București, 1999; Memorialul plăcerii, București, 2000; Strada
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
în experiențele personale sau sociale traumatizante din trecut: de la un eveniment tragic, ieșit din comun, ca omorul involuntar comis în tinerețe, până la faptele mărunte din existența ternă de zi cu zi. Observator atent al lumii comuniste, ca și al celei postdecembriste, cu care se confruntă cu prilejul unei întoarceri temporare în România, și totodată fin examinator al mecanismelor psihologice complexe, protagonistul romanului împărtășește dubla vocație a autorului pentru real și pentru introspecție. Luată în totalitate, opera lui D. se impune mai
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
al sectorului administrație locală, secretar general al Primăriei Municipiului București, consilier al primului ministru, subprefect de București, după 1990 devenind consilier guvernamental. Este fondator, împreună cu regizorul Tudor Mărăscu, al Societății culturale și al publicației „Scorpionul”, director al primului teatru privat postdecembrist cu același nume. Desfășoară o susținută activitate publicistică la „Informația Bucureștiului”, „Contemporanul”, „Teatru”, „Ateneu”. I se acordă Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru dramaturgie (1994) și Ordinul „Francisco Miranda”, conferit de președintele Republicii Venezuela, pentru merite culturale și relații de
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
în stomacul tău cald / și am trăi într-un vis uriaș, într-o altă istorie”), dar, paradoxal, pare a se apropia de alți doi poeți, Nicolae Labiș și Cristian Popescu. Poet al tranziției, al (i)realității imediate, decadente, al transformărilor postdecembriste, revenind permanent la versuri de început, pe care le reciclează, I. devine implicit un poet al străzii, într-o subcultură a manelelor și a telenovelei, într-o țară ficționalizată, unde „necuvintele” au fost înlocuite de „subcuvinte”. El urmează, involuntar, un
IANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287487_a_288816]
-
anticipație a artei (1977) cercetează vocația avangardistă a capitalei Bavariei prin prisma operelor lui Kandinski, Brecht, Th. Mann, Rilke sau Kafka și descifrează în atmosfera de emulație intelectuală a începutului de secol XX simptomele violenței politice. Prezență activă în presa postdecembristă, D. reunește în volumele Scufița Roșie nu mai merge în pădure (1994), Replici din burta lupului (1997), Aruncând mănușa (1999) o parte din articolele polemice, eseurile și studiile critice publicate în această perioadă, cărora le adaugă fragmente din interviuri sau
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
fost atâtea În trecut, ci manifestarea economică a unei răsturnări mai vaste, care pune sub semnul Întrebării concepția despre lume și care influențează ansamblul țărilor lumii (Didier, 1994, p. 46). Didacticismul și numeroasele „acte de caritate” promovate de unele guverne postdecembriste - cum sunt: creșterea irațională a salariilor, reducerea normelor de producție, scăderea producției fizice - au constituit un veritabil „cal troian” al economiei, având ca efect imediat deformarea eticii muncii și perpetuarea periculoasă a vechiului reflex al dezinteresului unor lucrători față de soarta
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
vreun rabat estetic. E un „roman de imobil”, dar și un „roman al perioadei de tranziție” (anii ’90 ai secolului al XX-lea), prezentând o largă deschidere spre cele mai acute probleme ale actualității. Într-un oarecare bloc din Bacăul postdecembrist, un locatar se claustrează în lift, ca schimnicii din vechime care se izolau în pustie sau în peșteri („stiliții” sau „stâlpnicii”, de unde termenul burlesc de „liftnic”), pentru a se dedica meditației spirituale și apropierii de Dumnezeu, oripilat fiind de lumea
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
de locatari sunt diverse, captivante, dar și încărcate cu gravitate. „Liftnicului” îi revine însă rolul de revelator al unui sens mai grav decât cel de pură observare inteligent-ironică ce se degajă din cronica - ori microfresca burlescă și satirică - a societății postdecembriste. Scriitorul nu este un „simplu” umorist; el cercetează noimele majore ale existenței, cu serioasă înclinare către recursul la spiritualitate, gândit la modul grav, nu la cel al gesticulației histrionice. SCRIERI: Amintiri din provincie, Iași, 1983; Firesc, București, 1985; Erou fără
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
patrulea Congres internațional de studii românești (Paris, 1987). Ține cursuri de istorie politică a României la Institutul de Studii Est-Europene al Universității din Amsterdam și publică articole politice cu privire la România în revistele „Post Europa Verkennigen” și „Internationale Spectator”. În perioada postdecembristă, A. publică regulat în „22”, „Dilema”, „România liberă”, „România literară”, „Sud-Est”, „Contrafort” ș.a. În 1992 este distins cu Premiul de onoare al Uniunii Scriitorilor din România, pentru sprijinul moral și intelectual oferit literaturii române în anii dictaturii. Comparatistul A. este
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
Generația de 35-40 de ani este născută în perioada ,,boomului” demografic datorat decretului din 1966 de interzicere a avortului. O generație foarte numeroasă care s-a confruntat permanent cu o concurență pe piața educațională, maritală și a muncii. În perioada postdecembristă, mai ales din 2002 când s-a renunțat la vize, o bună parte din copiii celor plecați în străinătate trăiesc singuri. Generația care a crescut ,,cu cheia la gât” pleacă astăzi în lume să-și caute un rost mai bun
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
infrastructurii sanitare din rural, trebuie spus că totul pornește și se explică prin modul în care guvernele care s-au succedat după ’89 au decis să distribuie resursele cu destinație socială (inclusiv sociomedicală) între oraș și sat. Practic, în România postdecembristă nu a existat o politică sociosanitară prin care locuitorii satelor să poată avea acces la serviciile medicale necesare într-o măsură apropiată orășenilor. Pentru a evita degradarea comunităților rurale sau chiar dezintegrarea unora dintre ele, se impune realizarea și implementarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cazul familiei. Tranziției îi sunt asociate, în general, situații tensionate, adesea conflictuale, generate de apariția unor discrepanțe între posibilitățile și resursele reale existente la momentul respectiv și modul în care acestea pot fi valorificate și pot răspunde nevoilor societății. Perioada postdecembristă a fost și este marcată de numeroase astfel de conflicte care și-au pus amprenta nu doar asupra vieții politice și economice a țării, ci și asupra celei sociale. Studiile și cercetările recente asupra familiei arată schimbări majore în structura
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
dovedește profunda precaritate a moștenirii marxiste din perioada comunistă, iar ca probă stă lipsa unei lucrări românești despre Marx sau despre marxism acceptabilă științific. Iată ce efecte teribile poate produce dogmatizarea unui curent de gândire! Autoarea examinează schimbările din sociologia postdecembristă în ce privește elitele, structurile instituționale, circulația sociologilor. De interes sunt considerațiile despre orientările teoretice dominate în sociologia românească actuală, construcția de paradigme sociologice. Sunt reliefate contribuțiile sociologilor români la cercetarea proceselor tranziției de la societatea comunistă la societatea capitalistă. Cartea tratează, succint
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
antisemitismului, abordarea în mod deschis și „sincer” și condamnarea criminalului de război Ion Antonescu. Pierzând din vedere fapte extrem de importante și condamnabile de altfel, Braham uită că PDSR a conlucrat extrem de util cu PRM, PUNR, iar membri marcanți ai guvernelor postdecembriste participaseră activ la campaniile de reabilitare a mareșalului Antonescu. Chiar în timpul campaniei electorale din 1996, Iliescu și partidul său au recurs la aluzii antisemite, Petre Roman fiind acuzat că „nu are rădăcini în tradițiile românești”. De asemenea, mai mulți membri
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
BOR poate pretinde revendicări injuste și abuzive. Folosindu-se de acest tertip, BOR a „convins” SRI că dosarele ei nu merită a fi consultate decât în „familie”, unde limbajul acestora poate fi înțeles și interpretat „corect”. Oricum, pentru BOR, istoria postdecembristă a adus timpuri triste. Nu mai este personaj principal nici ca victimă și nici ca agresor. Se împăca mai bine cu regimurile de extremă (de dreapta sau de stânga). Ea avea un limbaj universal pentru ambele direcții. Retorica sacerdotală antidemocratică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cele nedemocratice, fie ele socialiste sau extremiste de dreapta. în istoria CDR ș...ț partidele vor încerca să-și câștige legitimitatea jucând cartea naționalistă în raport cu UDMR” (p. 107). Fără îndoială că atractivitatea de care s-a bucurat naționalismul în România postdecembristă nu poate fi explicată fără a ține seama de modelul național-comunist autohton. Autorii alocă un spațiu important discuției despre legitimitate, trecând în revistă tipurile indicate de Weber în relație cu autoritatea - tradițională, charismatică și legal-rațională, bazată pe dreptul divin sau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Selecția documentelor, note, cuvânt înainte și studiu introductiv OTTMAR TRAȘCĂ Prefață de DENNIS DELETANT INSTITUTUL EUROPEAN INSTITUTUL "ELIE WIESEL" Cuvânt înainte Investigarea politicii antisemite promovată de regimul antonescian în perioada 1940-1944 a constituit una din temele predilecte ale istoriografiei române postdecembriste. Este indiscutabil faptul că interesul manifestat de istoricii români și străini față de această temă de cercetare, extrem de controversată și tragică din istoria contemporană a României, s-a materializat prin îmbogățirea constantă în ultimii ani a literaturii de specialitate consacrate Holocaustului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
antonescian în perioada celui de-al doilea război mondial a beneficiat de-a lungul timpului de un interes deosebit din partea istoricilor români și străini. În plan istoriografic acest interes s-a reflectat prin introducerea în circuitul științific, îndeosebi în perioada postdecembristă, a unui număr însemnat de lucrări, studii și volume de documente, ce au investigat teme precum locul și rolul minorității evreiești în cadrul societății românești precum și raporturile cu statul român, natura antisemitismului antonescian, legislația și măsurile antisemite inițiate și adoptate de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Karețki și Maria Covaci la care ne-am referit pe larg anterior nu au dăinuit doar până la căderea regimului comunist din România, ci, din nefericire, ele s-au perpetuat în anumite lucrări, sub o formă sau alta, inclusiv în perioada postdecembristă. Deși prăbușirea dictaturii ceaușiste în decembrie 1989 a creat premisele necesare investigării pe baze noi, cu adevărat științifice, a unor teme de cercetare denaturate, ignorate sau interzise înainte de 1989, printre care se înscria și pogromul din Iași, totuși rezultatele obținute
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în cercetarea acestui eveniment extrem de controversat din istoria contemporană a României nu au fost întotdeauna pe măsura așteptărilor. În paralel cu realizările științifice remarcabile consacrate investigării situației evreilor din România în perioada celui de-al doilea război mondial, în cadrul istoriografiei postdecembriste au fost elaborate, din nefericire, inclusiv lucrări sau studii ce nu au făcut altceva decât să preia și să reitereze într-o manieră necritică opiniile tendențioase și clișeele formulate înainte de 1989 de istoricii oficiali ai regimului comunist. În această din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
S-a umilit pentru platforma numită dialog social, dar nu s-a lăsat umilită ca cetățean. S-a apărat în justiție și a învins în premieră marii bărbați macho ai țării. Am fost împreună prin tot ce-a însemnat România postdecembristă, Felix Culpa, mineriade, regimul Iliescu, regimul Constantinescu, baronii locali, democrația șchioapă, capitalismul sălbatec, minorități, ecologie (in)accesul la dosare. Mi-a dat un check în alb săptămânal, văzând desenele după ce erau tipărite. M-a pus să scriu. Acum îmi ia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
Cornel Nistorescu: Că pe unele le înțeleg mai greu, e adevărat. Mihai-Răzvan Ungureanu: Președintele României a ajuns la Moscova, la două luni de la instalare. Acest lucru ar trebui să vă spună ceva. Îmi arătați un caz similar în toată istoria postdecembristă a României? Cornel Nistorescu: Nu înseamnă nimic. Mihai-Răzvan Ungureanu: Înseamnă. În momentul în care așezi acest detaliu în ansamblul călătoriilor prezidențiale din primele trei luni... Cornel Nistorescu: Nu cumpărăm cel mai scump gaz? Nu vindem nimic în Rusia? Păi, asta
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
după aceea, una dintre ele a fost mai curând o lună de politică internă -, dar pentru primele patru, cinci, mai ales lunile premergătoare Avizului Conform, președintele și premierul au existat peste tot, ceea ce înseamnă că niciodată, dar niciodată în istoria postdecembristă a Ministerului de Externe român, președintele României nu a fost numai în răstimp de 100 de zile și la Moscova, și la Berlin, și la Londra, și la Washington, și la Chișinău, iar premierul de câteva ori la Bruxelles, la
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
față de clasici și moderni, aflată într-o acută suferință, a fost eclipsată, nu se compară cu ce și cât de puțin s-a scris, dintre interbelici, despre Arghezi, Ion Barbu sau Mihail Sadoveanu, căci despre Lucian Blaga dovezile de receptivitate postdecembristă sunt totuși semnificative și comparabile. Să cataloghez pentru curioși și pentru pasionații subiectului cărțile de critică și de istorie literară apărute, în speranța că nu mi-a scăpat nici una (Mircea Coloșenco, în bibliografia critică a ediției sale, este extrem de superficial
Cota lui Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12562_a_13887]
-
scriitorii din generațiile imediat următoare. Valentina Tăzlăuanu reține cinci piese de teatru: una de Aureliu Busuioc exploatând un pretext istoric, la modă în anii '60-'70, o ,tragedie națională" de Val Butnaru, o ,farsă tragică" de Constantin Cheianu, o piesă postdecembristă de Nicolae Negru și una tot recentă, postmodernă, de Dumitru Crudu. Aici selecția merge clar spre scriitorii mai tineri, singura excepție fiind șaizecistul Aureliu Busuioc, și spre perioada ultimelor două decenii. Foarte puțin e de recuperat din teatrul de dinainte de
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]