4,565 matches
-
și demersul critic din Jocurile alterității (2002), unde Ș. asociază unor procedee actuale și la modă de abordare a textului - critica arhetipală, hermeneutica, psihocritica - un efort propriu de stabilire a „identității” scriitorului comentat. „Fețele alterității” sunt urmărite de la romantism la postmodernism, în încercarea de descifrare a procesului scrierii, iar „momentele inițiatice” ale unui autor ori „jocurile limbajului” sunt puse în discuție cu finețe și acuitate. Construcția dramatică din Cvartet pentru o voce și toate cuvintele, ambițioasă, apelând la mijloace postmoderniste, evită
SLEAHTIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289721_a_291050]
-
Nicolae Leahu), Chișinău, 2001; Jocurile alterității, Chișinău, 2002. Repere bibliografice: Emilian Galaicu-Păun, O săptămână de poeme citite, „Flux”, 1998, 20 noiembrie; Alex. Ștefănescu, Cărți primite la redacție, RL, 1999, 1; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 198-199; George Bădărău, Modernism - postmodernism, CL, 2000, 2; Adrian Ciubotaru, Anul literar 2001 în Basarabia, „Semn”, 2002, 1-2; Lucia Țurcanu, Trei cărți pe linia întâi, „Semn”, 2002, 1-2; Vladimir Beșleagă, Literatura într-o zonă a ultraparadoxurilor, „Sud-Est”, 2002, 4; Dana Boc, Ipostazele alterității, „Piața literară
SLEAHTIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289721_a_291050]
-
Neputința de-a închide cercul, Timișoara, 1999; Provinciile cerului, Reșița, 2000; La Paradisul mineral Gruescu, Reșița, 2001; De o sută de ori Banat (Patima și pătimirile unui publicist în pustie), Deva, 2003. Repere bibliografice: Ionel Bota, Între mitemul romantic și postmodernism, „Semenicul”, 1995, 1; Dan Silviu Boerescu, Poemul ca o decență inutilă, LCF, 1995, 37; Victor Cubleșan, „Cochetăria cu fulgerul”, ST, 1996, 3; Geo Galetaru, „Ascultând ceasornicul în baie”, PSS, 1998, 100; Bitte- Chiș-Sârbu, Dicț. scriit. Caraș, 235-237; Adrian Alui Gheorghe
SARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289493_a_290822]
-
Tudor Țopa, VR, 1986, 8; Rodica Zafiu, „Punte”, TBR, 1986, 326; Holban, Literatura, 166-170; Simion, Scriitori, IV, 351-360; Mihai Dragolea, Exercițul ficțiunii, Cluj-Napoca, 1992, 64-73; Matei Călinescu, Ion Vianu, Amintiri în dialog, București, 1994, 158-161; Ion Buzera, Literatura față cu postmodernismul, Craiova, 1996, 143-146; Ioana Pârvulescu, Încercarea cititorului, RL, 1997, 3; Cosma, Romanul, II, 250-251; Manolescu, Lista, II, 132-138; Popa, Ist. lit., II, 987-988; Marius Chivu, Reușita scriitorului, RL, 2002, 8; Gheorghe Crăciun, „Încercările” lui Tudor Țopa, OC, 2002, 144; Dicț
ŢOPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
sentimentale, București, 1985, 206-210; Pop, Jocul, 202-212; Grigurcu, Eminescu - Labiș, 377-385; Lovinescu, Unde scurte, I, 237-240; Const. Ciopraga, Carnavalesc și tristețe: Constant Tonegaru, L, 1992, 36, 37; Pavel Chihaia, Treptele nedesăvârșirii, Iași, 1994, 266-271; Constant Tonegaru, PRA, III, 1351-1365; Cărtărescu, Postmodernismul, 305-306; Dicț. esențial, 830-832; Micu, Ist. lit., 335-337; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 69-74; Manolescu, Lista, I, 44-46; Popa, Ist. lit., I, 236-238; Dicț. analitic, III, 341-343; Marian Victor Buciu, Poeți la vreme de război cald și rece
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
volumul Alfa (1957-1967) (1967) unde mitologia lirică se diversifică. A treia fază a lirismului lui S. este aceea din În dulcele stil clasic. Poetul încearcă să se despartă acum de modelele modernității și să rescrie (să recicleze, cum zic teoreticienii postmodernismului, printre ei: Guy Scarpetta) fantasmele vechi ale poeziei, cu precădere fantasmele (vederile) și miturile romantismului. Postmodernismul românesc, în latura lirică, debutează probabil cu această carte în care ludicul, vizionaristul, manieristul S. reabilitează un număr de specii corupte de timp (romanța
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
este aceea din În dulcele stil clasic. Poetul încearcă să se despartă acum de modelele modernității și să rescrie (să recicleze, cum zic teoreticienii postmodernismului, printre ei: Guy Scarpetta) fantasmele vechi ale poeziei, cu precădere fantasmele (vederile) și miturile romantismului. Postmodernismul românesc, în latura lirică, debutează probabil cu această carte în care ludicul, vizionaristul, manieristul S. reabilitează un număr de specii corupte de timp (romanța, de pildă, sau mica elegie erotică) și împinge jocurile limbajului foarte departe în timp. În al
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
reușește. Preface, apoi, stilul înalt, specific modernității, și renunță în bună măsură la formele tradiționale de seducție lirică. Optează, teoretic, pentru o poezie pe care o numește „metalingvistică”, concept care, tradus în termeni estetici, se identifică prin multe dimensiuni cu postmodernismul. S. este, așadar, un poet de graniță între o modernitate refuzată și în cele din urmă eliminată de ideologii literaturii realist-socialiste, o modernitate reinventată de el și de alți poeți din generația ’60, și o postmodernitate pe care, în fapt
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
VR, 1998, 7-8; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 189-199; Nichita Stănescu, PRA, II, 991-1027; Sub podul lui Apollodor. Despre Nichita Stănescu și alți poeți din lume (Gheorghe Pârja în dialog deschis cu Adam Puslojić), București, 1998, passim; Cărtărescu, Postmodernismul, 319-323; Dicț. analitic, II, 18-21, 223-225, 348-351, III, 122-123, 143-146, 223-225, 235-237, IV, 305-308; Nicolae Mohorea-Corni, Amintiri cu Nichita Stănescu, pref. Eugen Simion, București, 1999; Doina Uricariu, Nichita Stănescu. Lirismul paradoxal, București, 1999; Adrian Bucurescu, Nichita Stănescu în Evul astral
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Vârgolici, Studii despre modernismul românesc, ALA, 2001, 557; Valeriu Nicolescu, Buzău-Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, vol. II, partea I, București, 2001, 532-534; Petraș, Panorama, 616-617; Popa, Ist. lit., II, 1127; Dicț. scriit. rom., IV, 609; Gheorghe Grigurcu, Postmodernismul între Est și Vest, RL, 2003, 5; Constantin M. Popa, Postmodernismul militant, R, 2003, 2. T. V.
TUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290303_a_291632]
-
Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, vol. II, partea I, București, 2001, 532-534; Petraș, Panorama, 616-617; Popa, Ist. lit., II, 1127; Dicț. scriit. rom., IV, 609; Gheorghe Grigurcu, Postmodernismul între Est și Vest, RL, 2003, 5; Constantin M. Popa, Postmodernismul militant, R, 2003, 2. T. V.
TUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290303_a_291632]
-
Pigeon vole, carte alimentată de experiența exilului parizian, e destinată publicului francez (autorul a dat în 1997 o variantă în românește, însă inferioară originalului). Câteva chestiuni - identitatea (individual-biografică, cultural-etnică), limba maternă, puterile, limitele și șansele literaturii - sunt tratate sub semnul postmodernismului radical, cu un recurs masiv la felurite artificii textualiste. Sub titlul Reîntoarcerea fiului la sânul mamei rătăcite (1993), Ț. și-a adunat cea mai mare parte a publicisticii postdecembriste, alături de câteva articole mai vechi. Un român la Paris (1993) conține
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
zis realistă, parodierea romanului polițist, recursul la arsenalul mitului modern despre extratereștri și OZN-uri ș.a.) sunt orchestrate în această trilogie flamboaiantă, care oferă o relevantă aplecare asupra unor chestiuni fundamentale ale actualității, dar și de totdeauna, înscrise sub semnul postmodernismului radical. Deși începe ca un jurnal, Călătorie neizbutită (1998) conține pasaje cvasipamfletare, citate din intervenții publicistice ale unor preopinenți, fiind o carte de reflecție morală cu referire la o polemică în care Ț. a fost implicat și la reacția diferitelor
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
31 octombrie; Mircea Anghelescu, „Pont des Arts”, „Curentul”, 1998, 6 noiembrie; Christian Schulz, Träume mischen sich ein, „Südwestpresse” (Ulm), 1998, 11 decembrie; Nicolae Bârna, Țepeneag. Introducere într-o lume de hârtie, București, 1998; Marian Victor Buciu, Țepeneag între onirism, textualism, postmodernism, Craiova, 1998; Cosma, Romanul, II, 415-417; Gheorghe Crăciun, În căutarea referinței, Pitești, 1998, 205-210; Glodeanu, Dimensiuni, 126-144; Simion, Fragmente, II, 287-292; Alex. Ștefănescu, Comedia literaturii, RL, 1999, 25; Dicț. analitic, II, 134-136, III, 168-170, 394-397, IV, 422-424, 595-597; Glodeanu, Incursiuni
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
rom., 49-54; S. Damian, Replici din burta lupului, București, 1997, 270-287; Alex. Ștefănescu, Distins, absent, cu o pipă englezească în colțul gurii, RL, 1998, 28; Dicț. analitic, I, 148-150, II, 100-104; Glodeanu, Dimensiuni, 116-124; Perian, Pagini, 150-156; Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, Pitești, 1998, 129-131; Alex. Ștefănescu, Constantin Țoiu povestește..., RL, 2000, 4; Daniel Cristea-Enache, O boală romană, ALA, 2000, 514; Dicț. esențial, 845-849; Emil Manu, Generația literară a războiului, București, 2000, 306-310; Micu, Ist. lit., 528-532; Regman, Ultime explorări, 181-183; Tudorel
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
1990-1995). După absolvire este asistent-cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” (1996-1998), apoi cadru didactic la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, unde predă literatura comparată. Debutează la „Tribuna” în 1990, iar editorial cu eseul Optzecismul și promisiunile postmodernismului în 1999 (Premiul Uniunii Scriitorilor). Mai colaborează la „Apostrof”, „Steaua”, „Vatra”, „Observator cultural”, „Echinox”, „Orizont”, „Poesis” ș.a. A făcut parte dintre autorii Dicționarului analitic de opere literare (I-IV, 1998-2003). U. e interesată cu precădere de fenomenul optzecist, pe care
URSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290383_a_291712]
-
tentația impresionismului liricoid sau militant. Dimpotrivă, buna așezare teoretică și deschiderea comparatistă îi permit să demareze, dintr-o perspectivă holistă, situată dincolo de partizanatele generaționiste, o dezbatere privitoare la perspectivele pe termen mediu ale literaturii române actuale. Astfel, Optzecismul și promisiunile postmodernismului se impune nu atât prin disocierea celor două concepte, cât prin discutarea cauzelor și a consecințelor acestora. După o succintă radiografiere a teoriilor românești și străine asupra postmodernismului, U. punctează cele două antinomii din cadrul optzecismului: cea dintre dominanta textualistă (de
URSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290383_a_291712]
-
perspectivele pe termen mediu ale literaturii române actuale. Astfel, Optzecismul și promisiunile postmodernismului se impune nu atât prin disocierea celor două concepte, cât prin discutarea cauzelor și a consecințelor acestora. După o succintă radiografiere a teoriilor românești și străine asupra postmodernismului, U. punctează cele două antinomii din cadrul optzecismului: cea dintre dominanta textualistă (de sorginte franceză) și cea propriu-zis postmodernă (venită pe filieră americană), dar și cea dintre estetica preponderent postmodernă a generației și contextul politic premodern al comunismului românesc. Mai importantă
URSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290383_a_291712]
-
epigonism alexandrin, pe de o parte, și căutarea unui limbaj inaugural, inspirat, capabil să înființeze lumi, pe de altă parte -, în care U. vede nu numai un simptom al retardării noastre culturale, ci și o promisiune de depășire a crizei postmodernismului, care va fi explorată în a doua parte a volumului prin analiza a patru cazuri ilustrative: Mircea Cărtărescu, Ștefan Agopian, Ioan Groșan și Gheorghe Crăciun. Dintre aceștia, ultimul, considerat „cel mai reprezentativ pentru posibilitățile optzecismului de a fundamenta, cel puțin
URSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290383_a_291712]
-
pentru U. nota distinctivă a prozei lui Gheorghe Crăciun este tocmai „reontologizarea” ficțiunii, manifestată prin „întoarcerea în text a unei anumite forme de transcendent, a unei anumite forme de credință în revenirea la sens și semnificație”. SCRIERI: Optzecismul și promisiunile postmodernismului, Pitești, 1999; Gheorghe Crăciun, Brașov, 2000. Repere bibliografice: Horea Poenar, Un punct nodal în critica optzecismului, ST, 2000, 4; Maria Irod, Din nou despre optzecism,LCF, 2000, 23; Ovidiu Mircean, „Optzecismul și promisiunile postmodernismului”, ECH, 2000, 7-9; Petraș, Panorama, 628-630
URSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290383_a_291712]
-
și semnificație”. SCRIERI: Optzecismul și promisiunile postmodernismului, Pitești, 1999; Gheorghe Crăciun, Brașov, 2000. Repere bibliografice: Horea Poenar, Un punct nodal în critica optzecismului, ST, 2000, 4; Maria Irod, Din nou despre optzecism,LCF, 2000, 23; Ovidiu Mircean, „Optzecismul și promisiunile postmodernismului”, ECH, 2000, 7-9; Petraș, Panorama, 628-630; Horea Poenar, Trei pentru un canon, ST, 2001, 4; Iulian Boldea, Promisiunile postmodernismului, VTRA, 2001, 4-5; Doina Curticăpeanu, Drogul bibliotecii, F, 2001, 7; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 259-260; Dan C. Mihăilescu, Noile
URSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290383_a_291712]
-
nodal în critica optzecismului, ST, 2000, 4; Maria Irod, Din nou despre optzecism,LCF, 2000, 23; Ovidiu Mircean, „Optzecismul și promisiunile postmodernismului”, ECH, 2000, 7-9; Petraș, Panorama, 628-630; Horea Poenar, Trei pentru un canon, ST, 2001, 4; Iulian Boldea, Promisiunile postmodernismului, VTRA, 2001, 4-5; Doina Curticăpeanu, Drogul bibliotecii, F, 2001, 7; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 259-260; Dan C. Mihăilescu, Noile forțe ale criticii de întâmpinare, LAI, 2002, 26, 27. A. Tr.
URSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290383_a_291712]
-
Repere bibliografice: Grigore Canțâru, Un poet în gâlceavă cu spiritul de grup, „Contrafort”, 1997, 12; Z. Ornea, Eveniment, „Contrafort”, 1998, 4-5; Paul Cernat, Păpușoiul și estetica brașoveană, „Litere nouă”, 1998, 7; Emilian Galaicu-Păun, Poezia de după poezie, Chișinău, 1999, 247-252; Cărtărescu, Postmodernismul, 472-473; Adina Dinițoiu, „Nemuritor în păpușoi”, „Litere nouă”, 2000, 10-11; Bucur, Poeții optzeciști, 219-222; Codruța Cuc, „Nemuritor în păpușoi”, ECH, 2001, 3-4; Dumitru Crudu, Un critic în ascensiune despre un critic consacrat, „Contrafort”, 2001, 12; Codruța Cuc, O interpretare a
VAKULOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
1996; Spirt. Muzeul întâmplărilor de ceară, București, 2000. Repere bibliografice: Alexandru Condeescu, Textul și sexul, ALA, 1996, 306; Dan Silviu Boerescu, Cântecul de dragoste al politehnocantropului, LCF, 1996, 31; Munteanu, Jurnal, VII, 257-262; Cistelecan, Top ten, 79-81; Octavian Soviany, Textualism, postmodernism, apocaliptic, Constanța, 2000, 176-182; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 265-267; Vasile, Poezia, 293-296. M. I.
VASILESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290453_a_291782]
-
Munteanu, „Pagini bizare”, ST, 1996, 4-5; Elvira Sorohan, Urmuz și suprarealismul, JL, 1996, 49-52; Geo Vasile, Urmuz sau Estetica vidului, LCF, 1997, 24; Pop, Pagini, 9-16; Anca-Maria Rusu, Antecedente românești ale teatrului absurdului, DL, 1998, 36; Glodeanu, Poetica, 338-351; Cărtărescu, Postmodernismul, 299, 351, 360-361; Dicț. esențial, 862-864; Nicolae Crețu, „Jocurile” lui Urmuz, CL, 2001, 6; Dicț. analitic, III, 260-263; Adrian Lăcătuș, Urmuz, Brașov, 2002; Irina Marin, Urmuz, eternul precursor, RL, 2003, 25; Paul Cernat, Urmuz: un conservator eretic?, OC, 2003, 193
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]