1,576 matches
-
televiziune și de filmele hollywoodiene conservatoare. Spectacolul de televiziune Beavis și Butthead, apărut în 1993-1994, permite o critică de diagnoză asupra condiției precare a tinerei generații într-o perioadă de recesiune. Beavis și Butt-Head sau nu există viitor pentru tineretul postmodernist Personajele de desen animat Beavis și Butthead stau într-o casă sărăcăcioasă cea mai mare parte a zilei, uitîndu-se la televizor, în special la videoclipurile muzicale, pe care le apreciază în termenii "mișto" sau "nașpa". Cînd ies din casă, o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
X și Martin Luther King și să decidă pentru el însuși ce înseamnă pentru negri, în epoca modernă, "să faci ce se cuvine". În analiza ce urmează, voi pune problema dacă Do the Right Thing este un film modernist sau postmodernist atît ca stil cît și ca politică și dacă Lee îi acordă, în filmul său, cîștig de cauză lui Malcolm X ori lui Martin Luther King. Dar mai întîi vreau să pun problema strategiei culturale a DRT. Strategia culturală din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
numai problemele urbane și de a nu fi oferit și soluții, iar această poziție pare întru totul rezonabilă. L-am putea totuși critica pe Lee pentru faptul de a fi demolat politicile moderne drept futile și irelevante, exprimîndu-și astfel nihilismul postmodernist 20. Oricum, anumite aspecte ale filmului înscriu această perspectivă din DRT ca pe o expresie a unui pesimism întunecat, postmodernist, care ar afirma faptul că politicile negrilor moderni de felul lui Malcolm X ori Martin Luther King sînt depășite. Însuși
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
putea totuși critica pe Lee pentru faptul de a fi demolat politicile moderne drept futile și irelevante, exprimîndu-și astfel nihilismul postmodernist 20. Oricum, anumite aspecte ale filmului înscriu această perspectivă din DRT ca pe o expresie a unui pesimism întunecat, postmodernist, care ar afirma faptul că politicile negrilor moderni de felul lui Malcolm X ori Martin Luther King sînt depășite. Însuși Lee a susținut mai apoi că el afirmă o politică care ar cuprinde aspecte atît din politica lui Malcolm X
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ultimă instanță o poveste morală, politica lui Lee identificîndu-se cu politica negrilor care își caută identitatea proprie, politică ce nu poate fi încadrată nici în sfera pozițiilor moderne specifice (ca cele ale lui Martin ori Molcolm), nici în sfera nihilismului postmodernist. Molcolm X ca poveste morală Din perspectiva interpretării mele a filmului DRT, am putea argumenta că X poate fi înțeles ca o poveste morală care pune întrebări în legătură cu "ceea ce se cuvine" să fie făcut pentru negri în societatea contemporană a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ne inducă o atmosferă de sărbătoare, nu să ne mobilizeze și să ne îndemne la acțiune." (Reed, 1993: 19) Deși există o neconcordanță în opera lui Lee între afirmarea politicii moderne a lui Malcolm X și evocarea unui pesimism politic postmodernist, mi se pare că problema centrală în ceea ce privește politica lui Lee este aceea că el ajunge în ultimă instanță să se alăture unei politici culturaliste a identității care subordonează politica, în general, creării identității personale. Pentru Lee, identitatea este în primul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de către tinerii raperi, ca și introducerea unor mostre din discursurile lui Malcolm X. În orice caz, fie că această folosire a mostrelor este pozitivă ori negativă, ea tinde să recontextualizeze rapul în cadrul noile configurații de semnificație și astfel, în ciuda textelor postmoderniste unidimensionale care "încetează să mai aibă un sens", care rezistă sensului și interpretării, muzica rap este adesea o mașină de creat sensurile care solicită interpretări, care multiplică sensul, semnificația și mesajele politice. În sensul în care eu folosesc termenul de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
împletirea entuziastă dintre noua tehnologie și cultura de masă, provocarea noțiunilor moderniste ale autonomiei estetice și purității artistice și o accentuare a localului și temporalului în detrimentul reputatelor universal și etern." (Shusterman, 1991:614) Shusterman demonstrează prezența acestor trăsături ale esteticii postmoderniste în rap și singurul lucru cu care nu pot fi de acord este că el definește rapul ca fiind caracterizat mai curînd printr-o "abordare reciclatoare decît printr-o creație cu origine unică" (ibid.: 614). Dimpotrivă, eu am susținut permanent
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
distincte și structuri narative coerente, proliferînd sensuri noi, solicitînd un public activ, în acest sens împărtășind cu modernismul trăsături cheie. Voi concluziona deci susținînd că rapul se situează undeva între modern și postmodern folosind atît strategii estetice moderniste cît și postmoderniste. Descrierea acestor categorii estetice este, desigur, contestată, însă aș aminti faptul că rapul nu este o formă majoritar postmodernistă sau, mai curînd, nu este fundamental definit de faptul că unii interpreți îl folosesc în realizarea propriilor strategii estetice postmoderne. Desigur
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cheie. Voi concluziona deci susținînd că rapul se situează undeva între modern și postmodern folosind atît strategii estetice moderniste cît și postmoderniste. Descrierea acestor categorii estetice este, desigur, contestată, însă aș aminti faptul că rapul nu este o formă majoritar postmodernistă sau, mai curînd, nu este fundamental definit de faptul că unii interpreți îl folosesc în realizarea propriilor strategii estetice postmoderne. Desigur că rapul este o formă hibridă, combinînd elemente din tradiția afro-americană cu aspecte ale stilului contemporan, amestecînd voci umane
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sound original și extrase din media, muzică și zgomote discordante. Însă colajul și aspectele hibride sînt ele însele trăsături ale mișcărilor moderniste precum cubismul, suprarealismul, dadaismul și futurismul. Însă mai important este faptul că rapul nu demolează identitatea de tip postmodernist ci creează identități. Raperii înșiși își stabilesc propriile identități prin muzica lor și publicul lor se identifică cu acea cultură opozantă și cu atitudinile și postùrile critice ale rapului, producînd astfel identități opozante. Într-adevăr, raperii sînt "intelectualii organici" ai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
vagă, de către Denzin, în 1991: 125ff; la fel și Baker (1993a:174-5) îl descrie pe Lee ca pe un "artist postmodern adevărat care, în Do the Right Thing, aplică o critică percutantă, plină de miez și vervă asupra hibridității urbane postmoderniste", nereușind totuși să dea termenului de "postmodern" vreo substanță oarecare. Voi argumenta, în continuare, că Lee își exprimă opiniile politice și strategiile estetice de pe o poziție modernistă, nefiind, decît într-o foarte mică măsură, postmodernist. 11 Desigur, există o multitudine
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și vervă asupra hibridității urbane postmoderniste", nereușind totuși să dea termenului de "postmodern" vreo substanță oarecare. Voi argumenta, în continuare, că Lee își exprimă opiniile politice și strategiile estetice de pe o poziție modernistă, nefiind, decît într-o foarte mică măsură, postmodernist. 11 Desigur, există o multitudine de politici, de la nihilismul formulat de către Baudrillard în perioada imediat următoare anilor '80 și pînă la reformismul pragmatic al lui Lyotard și Rorty și teoria identității culturale, susținută de către grupurile feministe și alte grupuri de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Desigur, există o multitudine de politici, de la nihilismul formulat de către Baudrillard în perioada imediat următoare anilor '80 și pînă la reformismul pragmatic al lui Lyotard și Rorty și teoria identității culturale, susținută de către grupurile feministe și alte grupuri de minorități postmoderniste; vezi analiza lui Best și Kelner, 1991. 12 Acesta este un omagiu adus personajului interpretat de Robert Mitchum în Night of the Hunter, care era, oricum, destul de malefic, astfel încît abordarea, de către Lee, a acestui simbolism îl prezintă pe Raheem
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cunoaște experiența anxietății (într-o societate în care maladia psihică postmodernă tipică este isteria) și că nu mai are profunzimea, stabilitatea și coerența care reprezentau idealul și, în cazuri fericite, chiar realizarea sinelui modern (Baudrillard, 1983c; Jameson, 1983, 1991). Teoreticienii postmoderniști susțin că subiecții au suferit un proces de implozie devenind o masă (Baudrillard, 1983 b), că un tip de experiență fragmentat, discontinuu și dezmembrat reprezintă caracteristica fundamentală a culturii postmoderne, atît în ce privește experiențele subiective, cît și textele (Jameson, 1983, 1991
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
studii ar trebui să facă lumină în privința dinamicii identității în așa-numita societate postmodernă. Televiziunea și postmodernitatea În vreme ce intervenția postmodernă în domeniul artelor este adesea interpretată drept o reacție împotriva modernismului 4, împotriva canonizării elitiste sufocante a operelor modernității, intervenția postmodernistă în domeniul televiziunii este o reacție împotriva realismului și a unui sistem de genuri codificate (Sitcom, telenovele, filme de acțiune etc.) care caracterizează sistemul televiziunilor comerciale din Statele Unite. În acest sens, intervențiile postmoderne din televiziune reiau atacul la adresa realismului și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
modelul existențialist al existenței autentice și neautentice; modelul semiotic al semnificatului și semnificantului. În ansamblu, postmodernismul reprezintă, așadar, moartea hermeneuticii; în locul noțiunii lui Ricoeur (1970) de "hermeneutică a suspiciunii" și lecturii moderniste polisemice a textelor și simbolurilor culturale, apare viziunea postmodernistă conform căreia nu mai există nimic dincolo de suprafața textului, nici profunzime, nici o pluralitate de semnificații pe care cercetarea critică să o descopere și explice. Din această perspectivă postmodernă asupra textelor și eurilor, rezultă că o teorie culturală postmodernă trebuie să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
anume era promovată; acesta este, presupun, un mod eficace de a aduce numele mărcii în mintea privitorului, ceea ce este în fapt o funcție majoră a publicității, pentru că, așa cum arată campaniile postmoderne care au eșuat, strategia prin care sînt exploatate elemente postmoderniste este riscantă. Așa se face că publicitatea, moda, consumul de bunuri, televiziunea și cultura media destabilizează în mod constant identitatea și contribuie la producerea unor identități mai fluctuante, mai fluide, mai schimbătoare pe scena contemporană. Și totuși, se observă procesul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
expresive pentru a ilustra textul cîntecului, producțiile cele mai bune ale Madonei conțin imagini structurate pe mai multe straturi care solicită un spectator activ care să genereze semnificații uneori complexe care proliferează în jocul muzicii, textului și imaginilor. În manieră postmodernistă, aceste videoclipuri pot fi privite ca o uimitoare succesiune de imagini. Căci, așa cum vom vedea, Madona folosește atît strategii moderniste, cît și postmoderniste, adresîndu-se astfel iubitorilor ambelor direcții 13. Aceste videoclipuri sînt adevărate "festine" de imagini meșteșugit îmbinate și care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
activ care să genereze semnificații uneori complexe care proliferează în jocul muzicii, textului și imaginilor. În manieră postmodernistă, aceste videoclipuri pot fi privite ca o uimitoare succesiune de imagini. Căci, așa cum vom vedea, Madona folosește atît strategii moderniste, cît și postmoderniste, adresîndu-se astfel iubitorilor ambelor direcții 13. Aceste videoclipuri sînt adevărate "festine" de imagini meșteșugit îmbinate și care pot fi abordate la mai multe nivele de grupuri diferite de spectatori: adolescenții, fete și băieți, vor interpreta muzica și imaginile în mod
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nivele de grupuri diferite de spectatori: adolescenții, fete și băieți, vor interpreta muzica și imaginile în mod diferit, conform propriilor fantezii; criticii muzicali sau culturali mai sofisticați se pot confrunta cu polisemismul textelor moderniste și utilizarea ocazională a unor strategii postmoderniste; iar cei ce studiază cultura populară pot încerca să descopere cum și de ce este Madona atît de populară. O dată în plus, putem vedea cum procedeele artistice "subversive" folosite de ea fuzionează cu o strategie de piață extrem de eficientă. Madona trebuie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
parodierea religiei și ambiguitatea modernistă. Foarte atentă la fenomenul modei, ea a revenit uneori la vestimentația sexy și flamboiantă a primei perioade, dar a combinat-o cu haute couture, modă tehno de nuanță futuristă, eleganță S&M și o pastișare postmodernistă a diferitelor stiluri de modă, subminînd opoziția între moda de calitate și cea de rînd, întocmai cum și arta postmodernă a aruncat în aer ierarhiile culturale moderniste încetățenite între cultura "înaltă" și cea "comună". Madona a uzat de strategia tipic
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tipic modernistă de a șoca prin utilizarea neobișnuită a imaginilor din modă, religie și sexualitate, mai ales în videoclipurile muzicale care sînt texte culturale cu un mare grad de complexitate și care permit o varietate de interpretări. Dacă privim "arta postmodernistă" ca pe o expunere fragmentată de elemente lipsite de unitate într-un joc plat și superficial al suprafețelor, fără profunzime sau semnificație (așa cum propun Jameson 1991 și alții), cea mai mare parte a creației Madonei nu poate fi sub nici o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o expunere fragmentată de elemente lipsite de unitate într-un joc plat și superficial al suprafețelor, fără profunzime sau semnificație (așa cum propun Jameson 1991 și alții), cea mai mare parte a creației Madonei nu poate fi sub nici o formă considerată "postmodernistă", în acest sens al cuvîntului. Dimpotrivă, atît videoclipurile mai realiste, cît și cele moderniste transmit semnificații și mesaje, deși în cele mai accentuat moderniste, precum "Express Yourself", semnificațiile sînt adesea mai evazive și mai dificil de surprins. Strategia modernistă de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
adopta tehnici care să șocheze este un element de permanență în creația Madonei și deși ea face uz de ironie și umor temele și subiectele abordate sînt adesea serioase. Așadar, într-un anumit sens, Madona este mai degrabă modernistă decît postmodernistă, deși creația sa încorporează și teme și strategii estetice postmoderniste, așa cum voi arăta mai jos. Pe tot parcursul turneului cu spectacolul "Blonde Ambition", Madona a "interpretat" drama deconstructivistă, cochetînd cu diverse roluri, purtînd adesea haine bărbătești, făcînd gesturi tipic masculine
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]