1,516 matches
-
concepții ideologice a însemnat (în special în anii războiului, 1939 - 1945) asasinarea în masă, prin diverse metode de exterminare, a peste unsprezece milioane de oameni în genocidul numit holocaust (în elină „ardere completă”, în cadrul unor ceremonii religioase antice de sacrificare). „Postulatul” nazist despre „spațiului vital”, (în germană "Lebensraum"), la care s-a adăugat ideea esențială a nazismului de creare a „Marii Germanii” ("Großdeutschland") din 1938 și a „Marelelui Reich German” ("Großdeutsches Reich") din 1943, a fost una din cauzele majore ale
NSDAP () [Corola-website/Science/302094_a_303423]
-
încheierea unei înțelegeri de pace. Conceptul de inamic, într-un conflict politic este un concept limitat prin “ideea de drept” ("Idee des Rechts"). Dar tocmai lipsa unei determinări etice a obiectivului războiului este cea care face imposibilă reglementarea războiului, deoarece postulatele etice, care nu sunt negociabile din principiu, țin de "sfera teologiei". Pentru Schmitt, diferența totală dintre cele două războaie duce la concluzia că ele trebuie conduse în mod diferit. Reglementările existente pentru un război convențional (cum sunt de pildă convențiile
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
accentuării funcționalității clădirilor, care șunt realizate în funcție de nevoile existente ale societății. Spre deosebire de alte curente moderniste timpurii, structurilor DeCon nu li se cere să reflecte anumite idei sociale (așa cum ar fi "viteza" și "universalitatea formei") și, mai ales, nu reflectă vechiul "postulat arhitectural" al formei care este determinată de funcție. Deconstructivismul, pe care Gehry a continuat să-l rafineze și să îl nuanțeze la înalte cote de rafinament artistic, mai este cunoscut și sub numele aditițional de Școală de arhitectură Santa Monica
Frank Gehry () [Corola-website/Science/303340_a_304669]
-
filtru sau printr-un tub lung ținut în flacără. Prin aceste experimente, Pasteur nu numai că a infirmat definitiv teoria generației spontane, dar a și pus bazele tehnicilor moderne de sterilizare. În 1884, medicul german Robert Koch publică lucrarea sa, Postulatele lui Koch, o lucrare foarte importantă pentru microbiologie. Microbii contribuie la numeroase procese extrem de importante cum ar fi fermentația la nivel industrial (producția de alcool, oțet sau produse lactate), producția de antibiotice și clonarea organismelor complexe, cum ar fi plantele
Microbiologie () [Corola-website/Science/302980_a_304309]
-
care îi înconjoară, știința urmărește să explice conceptele care apar în viața de zi cu zi. Reprezentanți: Hilary Putnam, Richard Boyd, Ernan McMullin, Stathis Psillos Teze: Realismul științific, numit și empirism naiv, este perspectiva filozofică conform căreia natura universului corespunde postulatelor științifice. Realiștii consideră că lucruri precum electronii și câmpurile magnetice există. Este naiv în sensul că majoritatea savanților iau aceste postulate drept adevăruri care nu au nevoie să fie falsificate (verificate). Reprezentant: John Worrall Conform realismului structural, știință nu poate
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
Ernan McMullin, Stathis Psillos Teze: Realismul științific, numit și empirism naiv, este perspectiva filozofică conform căreia natura universului corespunde postulatelor științifice. Realiștii consideră că lucruri precum electronii și câmpurile magnetice există. Este naiv în sensul că majoritatea savanților iau aceste postulate drept adevăruri care nu au nevoie să fie falsificate (verificate). Reprezentant: John Worrall Conform realismului structural, știință nu poate cunoaște conținutul realității. Mai degrabă, ea descrie "structura" realității. Dovada pe care Worrall o aduce în lucrarea sa "Structural Realism" se
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
de astrologie), falsificaționismul a fost discutat formal pentru prima dată de Karl Popper în 1919-1920 și reformulat de către el în 1960. A fost dezvoltat ulterior de Imre Lakatos. Principiul afirmă că, pentru a fi util (sau chiar numai științific), un postulat științific (fapt, teorie, lege, principiu), trebuie să fie falsificabil, adică să poată fi verificat și infirmat. Deci ceea ce contează nu este confirmarea (cum ar crede realistul naiv, ci infirmarea, adică falsificarea ipotezelor prin intermediul experimentelor respectiv a observațiilor. Ipotezele și teoriile
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
aceasta este o cioară și este neagră; prin urmare, toate ciorile sunt negre. Problema inducției este totodată importantă și controversată în filozofia științei: este inducția într-adevăr justificată, și dacă da, cum? Atât inducția cât și falsificabilitatea încearcă să justifice postulatele științifice făcând referință la alte postulate științifice. Ambele trebuie să evite argumentul regresiei la infinit, unde orice justificare trebuie să fie la rândul ei justificată, rezultând într-o regresie la infinit. Aceste argument a fost folosit pentru a justifica o
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
neagră; prin urmare, toate ciorile sunt negre. Problema inducției este totodată importantă și controversată în filozofia științei: este inducția într-adevăr justificată, și dacă da, cum? Atât inducția cât și falsificabilitatea încearcă să justifice postulatele științifice făcând referință la alte postulate științifice. Ambele trebuie să evite argumentul regresiei la infinit, unde orice justificare trebuie să fie la rândul ei justificată, rezultând într-o regresie la infinit. Aceste argument a fost folosit pentru a justifica o soluție la regresia la infinit, fundaționalismul
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
argumentul regresiei la infinit, unde orice justificare trebuie să fie la rândul ei justificată, rezultând într-o regresie la infinit. Aceste argument a fost folosit pentru a justifica o soluție la regresia la infinit, fundaționalismul. Fundaționalismul afirmă că există unele postulate de bază care nu necesită justificare. Atât inducția cât și falsificarea sunt forme ale fundaționalismului în sensul că se bazează pe afirmații de bază care derivă direct din observații. Modul în care postulatele de bază derivădin observație complică problema. Observația
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
infinit, fundaționalismul. Fundaționalismul afirmă că există unele postulate de bază care nu necesită justificare. Atât inducția cât și falsificarea sunt forme ale fundaționalismului în sensul că se bazează pe afirmații de bază care derivă direct din observații. Modul în care postulatele de bază derivădin observație complică problema. Observația este un act cognitiv; adică se bazează pe înțelegerea noastră, pe setul nostru de convingeri. O observație a tranzitului lui Venus necesită o gamă foarte largă de convingeri auxiliare, precum cele care descriu
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
Venus necesită o gamă foarte largă de convingeri auxiliare, precum cele care descriu optica telescoapelor, mecanica suportului de telescop, și o înțelegere a astromecanicii. La prima vedere, observația nu pare a fi "de bază". Coerentismul oferă o alternativă afirmând că postulatele pot fi justificate prin faptul că fac parte dintr-un sistem coerent. În cazul științei, sistemul este considerat a fi setul complet de convingeri ale individului sau ale comunității științifice. W. V. Quine a pledat pentru o abordare coerentă a
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
rigurozitate în privința utilizării documentelor scrise. Leopold von Ranke (1795-1886) a fost figura emblematică a școlii critice, fiind considerat cel mai mare istoric european al epocii sale. Profesor la universitatea din Berlin, a fost denumit "părintele științei istorice". El a impus postulate ce indicau că obligația istoricului este accea de a nu judeca trecutul, de a nu-și instrui contemporanii, ci de a arăta ce s-a întâmplat cu adevărat. Nu există legătură dintre subiectul cunoașterii-istoricul, și obiectivul cunoașterii-faptul istoric. Istoricul nu
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
obiective. Dar dacă eu mă absorb într-o credință, pot eu spune că această credință a mea se identifică cu conștiința mea? Nu, deoarece conștiința mea nu este credința mea, ea este conștiința credinței. Se regăsește aici principiul "intenționalității conștiinței" postulat de Edmund Husserl. Ființa conștiinței nu este deci "în sine" ci "pentru-sine". Conștiința nu există decât în măsura în care ea nu coincide cu ea însăși. Astfel realitatea umană este o lipsă ("un manque"), ea este totdeauna în urmărirea unui ideal care îi
Existențialism () [Corola-website/Science/298018_a_299347]
-
nu conferă un sens al vieții: sensul nu poate veni decât din subiectivitatea însăși, (Jean-Paul Sartre, "Ființa și neantul"), însă fiecare acțiune și fiecare proiect al vieții mele îi afectează deopotrivă pe toți ceilalți. După Heidegger, Sartre reia pe seama sa postulatul lui Husserl, după care "fenomen este tot ceea ce - într-un fel oarecare - se manifestă". Pentru a fi manifest, un fenomen nu trebuie neapărat să fie "public": stările mele de conștiință se manifestă doar mie însumi, ele sunt - chiar prin excelență
Existențialism () [Corola-website/Science/298018_a_299347]
-
alta, pot să aibă o legătură între ele, așa fel încât măsurarea stării cuantice a uneia dintre ele schimbă instantaneu starea cuantică a celeilalte particule entanglate cu ea. Pe atunci se părea că astfel de corelații non-locale ar putea viola postulatul limitării vitezei luminii (transmiterii de semnale) din Teoria relativității restrânse. Au existat încercări de a explica corelațiile non-locale dintre particule folosind Teoria variabilelor ascunse, unde corelațiile sunt descrise de variabile necunoscute (ascunse). Însă în 1964 John Stewart Bell a demonstrat
Inseparabilitate cuantică () [Corola-website/Science/312769_a_314098]
-
clasice, modelul fiind, de fapt, semi-cuantic. Modelul lui Bohr este aplicabil ionilor hidrogenoizi (He, Li, Be, etc, adică ionii care au un singur electron în câmpul de sarcină efectivă a nucleului). Modelul atomic al lui Bohr se bazează pe două postulate: Este legat de orbitele atomice și presupune că electronul se rotește în jurul nucleului numai pe anumite orbite circulare permise, fără a emite sau a absorbi energie radianta. Aceste stări se numesc staționare și au un timp de viață infinit și
Modelul atomic Bohr () [Corola-website/Science/311588_a_312917]
-
staționare și au un timp de viață infinit și energie constantă, electronul trecând pe alte nivele energetice doar dacă este perturbat din exterior. Electronul se menține pe o orbită staționara datorită compensării forței centrifuge cu forța de atracție coulombiana. Primul postulat a fost introdus pentru explicarea stabilității atomului. El este în contradicție cu fizică clasică. Conform teoriilor acesteia, o sarcină electrică în mișcare accelerată emite radiație electromagnetică. Aceasta ar duce la scăderea energiei sistemului, iar traiectoria circulară a electronului ar avea
Modelul atomic Bohr () [Corola-website/Science/311588_a_312917]
-
și structura atomului și au valori discrete, spectrele lor fiind spectre de linii. Condiția de cuantificare se exprimă, de obicei, în legătură cu momentul cinetic formulă 5 al electronului aflat în mișcare circulară pe o orbită în interiorul atomului. unde Condiția rezultă din primul postulat al lui Bohr, considerând ipoteza lui de Broglie referitoare la dualismul undă-particulă. Pentru un atom aflat într-o stare staționara, electronul trebuie să se deplaseze pe o orbită stabilă, adică undă să asociată să fie staționara. Acest lucru este posibil
Modelul atomic Bohr () [Corola-website/Science/311588_a_312917]
-
mai justă. Enunțuri religioase de genul "Iisus este Fiul lui Dumnezeu" sunt însă nefalsificabile pentru că sunt în primul rând neverificabile. Prin acest fapt, ele constitue un punct de mare atracție pentru creierul uman, percepția acestuia fiind că ele sunt niște postulate pe baza cărora se ordonează celelalte elemente ale cunoașterii. Acest tip de enunțuri induc impresia unor "adevăruiri categorice". Psihologia cognitivă explică asta prin faptul că credința în supranatural șochează așteptările noastre intuitive, fapt care ne face să-i acordăm o
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
liniștea fosforescenta a suprafețelor, pictorul se face ecou, tainic, cutremurului din enunțul grandios al lui Ioan Evanghelistul: "La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul..." Orice întrezărire descriptiva ar fi neavenita, sub incidența unor asemenea postulate. Parcă spre a le pipai întinderea, ce desfide măsurile pusilamine, penelul pictorului se exersează uneori rotunjind variabil scriitura, amplificând necanonic semnele de 'o micron, trecute în omega. Subjacent, acționează că o incitație semnul de infinit, nodul lui aruncat între extremele
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
moleculele cu perechi de electroni sau număr par de electroni sunt mai stabile decât cele cu număr impar de electroni. În celebrul articol din anul 1916 "Atomul și molecula" de Gilbert N. Lewis, de exemplu, regula trei din cele șase postulate ale comportamentului chimic afirmă că atomul tinde să aibă un număr par de electroni în înveliș și mai ales opt electroni, aranjați în mod normal simetric în cele opt colțuri ale unui cub. În 1922 Niels Bohr a arătat că
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
abordarea clasică în privința sublinierii rolului salariilor și prețurilor flexibile, dar vine și cu ceva nou, așa numitele așteptări raționale,prin care se caută să se dea o explicație unor constatări de genul curbei Phillips. Potrivit teoriei economice neoclasice: Aceste două postulate reprezintă esență concepției neoclasice despre activitatea macroeconomică. Prima parte a acestei concepții se apropie de ipoteză clasică a flexibilității prețurilor și salariilor, ceea ce înseamnă pur și simplu că ele se ajustează rapid pentru a echilibra cerere și oferta. Cea de-
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
și a prețurilor relative. Aprecierile exegeților occidentali, în fața ecoomistilor de orientare neoclasica se pun câteva mari caegorii de probleme și Anume : Problemele echilibrului economic au căpătat o importanță majoră în proecuparile economiștilor neoclasici . Preocupările lorau fost stimulate de nepotrivirea dintre postulatul realizării automate a echilibrului între cerere și oferta, care exclude posibililtatea crizelor și șomajului, pe de o parte, și realitatea, care arată cu totul altfel. Pritre condițiile realizării echilibrului ,presupuse de modelul neoclasic,se numără : Ele stau în atenția economiștilor
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
este o activitate socială. Dintre contribuțiile sale, s-au remarcat dezvoltarea teoriei Ramsey și aplicarea metodei probabilistice. Combinatorica extremală îi datorează o întreagă metodă de abordare, dezvoltată parțial din tradiția teoriei analitice a numerelor. Erdős a găsit o demonstrație a postulatului lui Bertrand care s-a dovedit a fi mai elegantă decât prima, descoperiță de Cebîșev. El a descoperit o demonstrație elementară pentru teorema numerelor prime, împreună cu Atle Selberg, în care s-a arătat cum combinatorica este o metodă eficientă de
Paul Erdős () [Corola-website/Science/311445_a_312774]