1,960 matches
-
morții tânărului Malin Alexandru Tăcu” ziaristul Vasile Iancu relata, acuză și ,,readucea În conștiința cititorilor” cazul morții suspecte: ,,În librăriile Iașului a apărut de curand cartea de poezii ,,Călătorul profund”, semnată Malin Alexandru Tăcu, frumos comentată de condeie critice, Poezii postume. Autorul avea 17 ani, când a murit, În noaptea de 21 spre 22 decembrie - ce noapte, fatidica! - 1986 și era elev În clasa a XI-a la Liceul de filozofie ,,Mihai Eminescu”. S-a vorbit mult, țin minte perfect, În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
unei organizații subversive În liceu. E drept că familia Tăcu ceruse emigrarea În SUA, că elevul Malin intrase În conflict dur cu ideologii liceului, cu conducerea, ca spunea ce gândea... Tânărul de 17 ani este autorul cărții ,,Călătorul profund”, apărută postum, sub Îngrijirea tatălui său, poetul Alexandru Tacu-Zeletin, cuprinzând versuri scrise Între 9 și 17 ani, unele apărute În reviste literare. În memoria liceanului-poet, familia - tatăl, mama și sora - a Întemeiat Fundația culturală ,,Primăvara lumii”, care Își propune ,,să caligrafieze sensibilitatea
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
vârsta de 5 ani, pictorii Gheorghe Spiridon și Nicolae Ciochina, poetul Sergiu Adam, Alexandru Brăescu, fondatorul Spitalului de Neuropsihiatrie Socola, Nicolae Brăescu, tenor cu spectacole la ,,Scală” din Milano, Alexandru Tacu-Zeletin (tatăl) - poet, Alină Tăcu (sora) - poeta și prozatoare. Debutul postum al lui Malin s-a produs În 1992, cu volumul ,,Călătorul profund”. Malin se află, de asemenea, inclus În antologia ,,Tineri poeți români de dincolo de Styx”. Iată ce spune autorul acestei cărți, Gellu Dorian, despre viața și moartea lui Malin
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Tăcu omagiază astfel numele lui Alexandru-Mălin, care a murit În Împrejurări neelucidate nici acum, Într-o Salvare, În noaptea de 21 spre 22 decembrie 1986, la vârsta de 17 ani, elev al Liceului ,,M. Eminescu” din Iași, autor al volumului postum ,,Călătorul profund”. Debutase În revistă ,,Cronică” la vârsta de 9 ani, era laureat al mai multor concursuri de literatură. După câteva săptămâni de la moarte, lui Malin Îi șosea pașaportul pentru plecarea definitivă În SUA! Iar revista 160 ieșeana continuă o
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ipoteză. Poate o discuție mai aprofundata cu familia și foștii săi prieteni ar putea lămuri o parte din misterele care Înconjoară ultima perioadă a vieții sale. Am Încercat să descopăr urmele acestei premoniții În versurile scrise și publicate În volumul postum, Călătorul profund, apărut sub Îngrijirea familiei. Poezia să poartă amprenta vârstei pe care o parcurgea, a discuțiilor și plimbărilor făcute Împreună cu colegii prin Copou și Împrejurimile pitorești ale Iașului. E o poezie proaspătă, Încărcată de lumină, În care pulsează „cromozomii
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
survenit În noaptea de 22 decembrie 1986. Era un poet despre care criticii spuneau că avea deja o știință a metaforelor cum rar poate fi Întâlnită la o asemenea vârstă. Admirăm eforturile dv. Încununate de succes de a publica volumul postum „Călătorul profund” cu cele 28 de poezii pe care le-a creat Malin În timpul scurtei sale existente. Știm, ca ati inițiat premiul „Alexandru Malin Tăcu” pentru Concursul național „Autori: copiii!”, ca ati Înființat Fundația culturală ,,Primăvara lumii”, consacrată memoriei tânărului
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
astfel încât permite urmașilor să vorbească despre Weber filosoful (Jaspers îl consideră un al doilea Goethe al Germaniei), sociologul, economistul (este considerat Marx al burgheziei) politologul etc.. * În sociologie, paleta problematicii este, de asemenea, de mare întindere. Referindu-se la lucrarea postumă Economie și societate, R.Aron, în Les grandes doctrines des sociologie historique, apreciază că "aceasta reprezintă un tratat de sociologie generală, conținând o sociologie economică, o sociologie juridică și o sociologie religioasă". * A fost realizată în trei perioade distincte, întrerupte
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
le e dat să parcurgă un curs firesc al vieții, cu etape de neconfundat : omul e mâhnit/ Când în amurgul vieții pășește neoprit.../ În tainele naturei e lege ca să zboare/ Amurgul către noapte, aurora către soare (I 6). În fața pretorului Postum, mereu înflăcărat de focul nebunei tinereți, Horațiu susține, evitând să-și deconspire noua pasiune, că nu mai nutrește astfel de avânturi juvenile : Postum, ești încă tânăr și inima-ți tot zburdă./ La glasul Afroditei a mea acum e surdă./ Tu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
grații însă, Postum, nu face-abuz./ Pe scara bătrâneții te urci tot spre junie/ Și de pe vârful scărei cade-n copilărie (I 8). Tema incompatibilității dintre vârsta afectivă și cea fizică este repusă în registru comic în scena în care bătrânul Postum o urmărește cu asiduitățile sale pe tânăra Getta. Cucerit de farmecul proaspăt al sclavei ( Îmi placi, ești frumușică și tânără), pretorul se crede potrivit să-i fie amant de vreme ce e puternic, mare, bogat și cu avânt/ De verde tinereță și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și cu avânt/ De verde tinereță și o avertizează, paradoxal, că ar fi păcat ca ea să-și irosească anii tineri (de stai fără iubire în primăvara dulce,/ Trimite-ți tinereța în groapă să se culce). Iritat de pretențiile lui Postum, Gallus îl atenționează cu versul atribuit lui Horațiu Nu e mai tristă nebunie/ Ca strechea bătrâneței, iar Getta se bucură când un acces de tuse întrerupe declarațiile de amor ale vârstnicului crai : Prin tusa-i bătrânească i-a trece nebunia
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
se delimitează atăt de exegeza „pesimistă” a lui Blaga și a lui Dan Botta, care vedeau în legendă expresia nostalgiei morții caracteristică spiritului autohton, cât și de aceea „optimistă” a lui Brăiloiu, care înțelegea simbolismul nupțial asociat cu ritul nunților postume ca pe o manifestare a voinței celor vii de a se apăra de mort pacificându-l. Eliade crede că ciobanul mioritic conștient că nu te poți apăra împotriva destinului cum te aperi împotriva dușmanului (p. 247) preface nenorocul care-l
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
asupra acestui gen literar. Imposibila recunoaștere Cum se știe, Paul Everac a fost un lăudător al lui Ceaușescu și a avut un comportament îndoielnic după 1989. Dramaturg prea răsfățat în epocă pentru piese de valoare slabă sau medie, destinul lui postum e mai mult decât incert. Totuși, în ce ne privește, nu-i putem ocoli lucrarea Ifigenia în Tauris, iar aceasta nu fiindcă se înscrie în perimetrii cercetării noastre, din care pe autorii de tot neînsemnați i-am ignorat, ci pentru că
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Dar mai ales vreau să-mi spui părerea ta. Aș vrea să public partea asta, care e un prim mare capitol dintr-o carte de amintiri, Duminică seara. Restul cărții, dacă reușesc să o duc până la capăt, sper să apară...postum." Evoluția lucrurilor n-avea să corespundă așteptărilor sau, mai curând, dădea apă la moară incertitudinilor ("Dacă reușesc să o duc până la capăt"). Starea de sănătate a Georgetei Horodincă s-a tot deteriorat, alternând perioadele de strictă supraveghere medicală în spital
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
că iubirea ei, interesul și capacitatea de înțelegere a celuilalt nu vor fi fost niciodată alterate. Printre diversele interpretări și ipoteze plauzibile, de ce n-ar fi de identificat, în aceeași fotografie, însăși starea de spirit sintetizată emblematic în titlul romanului postum Visătoare? Dincolo de diagnostice, de verdicte, de aproximări la termen! Dincolo de obscuritatea amenințătoare, pe durata comei prelungite, din capitolul sumbru cu care se deschide romanul. Dacă nu iminentă, irevocabilă! Și ea naratoarea, astfel desemnată impersonal înțelesese că scadența se apropiase amenințătoare
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
inaugura intrarea în cohorta prozatorilor cu o excelentă nuvelă (Călăuza pierdută din volumul Bastarzii, 1979), unde apărea în prim-plan moartea tatălui ei. Episodul acesta, de altminteri, va reveni, pe căi ocolite, și în Visătoare. Cel puțin în acest roman postum, sentimentul fatalității ia naștere tocmai din alternanțele abil distribuite între lumini și umbre. Cartea insistă deseori pe simbolul nocturnului, începând cu momentul sosirii în zonă a romanticului locotenent Filip, apoi înserările melancolice din restaurantul gării, unde ofițerul tapează pe clapele
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
vină la noi). Am parcurs relativ ușor această perioadă dură pentru că în liniștea pe care o crease în jurul nostru decuparea din contextul social am început să scriu romanul " Sertarul cu aplauze", despre care îmi închipuiam că va fi o carte postumă și în care tot ceea ce trăiam devenea materia primă pentru ceea ce scriam. A.B.După 1989? După '89 am scris mai puțin decât înainte, din cauza implicării aproape sinucigașe în viața publică: doar trei cărți de poeme noi și câteva cărți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
nume (firește, cu retușurile și rezervele necesare), vor rezista. Ei nu coincid totdeauna cu opțiunile criticii din epocă, e drept; dar asta nu e o noutate. Accentele se vor distribui altfel, ca și laurii. E destul să amintesc de victoria (postumă) a lui Radu Petrescu, sau de aceea, uluitoare, a lui I.D. Sârbu (un scriitor oropsit și puțin cunoscut și editat odinioară, dar a cărui "stea" e în vertiginoasă și incandescentă creștere...). A.B.Îmi permit să spun că sunteți un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
La Fayette, care a luptat alături de Washington pentru independența americanilor. Când generalul Pershing, comandantul armatei americane din primul război mondial a debarcat cu diviziile sale În Franța, a exclamat: „La Fayette, nous voilấ” (La Fayette, iată-ne). Era un omagiu postum adus acestui brav general. Tot În amintirea sa, În 1916, un grup de 5 aviatori americani au format escadrila La Fayette, rămasă legendară. Corpurile acestor aviatori odihnesc azi În pămantul Franței, În parcul St.Cloud. Vizitez facultatea de agronomie, plecând
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
anului 1939, Wikander să se fi aflat încă la München și chiar să fi participat la a patra sesiune de comunicări a institutului, la care participă și amicul său Höfler3. Directorul acestui institut, Walter Frank, e deopotrivă editorul lucrării, publicată postum, a lui Cristoph Steding, membru al aceluiași institut: Das Reich und die Krankheit der europäischen Völker, lucrare a cărei popularitate capătă în acei ani funcția unui manifest propagandistic. „Iar dacă vom reuși să combinăm profunzimea și desăvârșirea metodei germane de
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
bolșevic, oameni care nu aveau nici o legătură între ei sau se cunoșteau prea puțin. Între care, profesorul universitar Nicolae Mărgineanu, fondator de școală în psihologia modernă, era evident că nu avea nici o legătură cu marea finanță. În Adio Europa, cartea postumă, publicată după '90, a lui Ion D. Sîrbu, fost pușcăriaș politic, citim: Adevărata bombă atomică a fost aruncată la Ialta, ea nu a explodat, ea radiază, se întinde, nu mai poate fi oprită, o treime din Europa a fost dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
largă sau culturală, deși Contemporanul-Ideea europeană avea atunci un tiraj de câteva zeci de mii și o difuzare acceptabilă; ca și o alta, poate mai puțin importantă pentru tema de care vorbim, cea din jurul numelui, operei filosofice și apariției romanului postum al lui Lucian Blaga, Luntrea lui Charon, repudiat, Într-un fel, de critica literară la vârf, În frunte cu N. Manolescu. Această „cameră de velur” În care cădeau temele propuse de mine și de revista pe care o conduceam, această
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
voință de putere” -, care printre altele arată Încă o dată Înrudirea „instinctivă” a lui Nietzsche cu Înaintașii săi, cu Schopenhauer, În primul rând, deși el Îi critică pe toți: conceptul de voință care, la autorul nostru, crede Heidegger, extrapolând carnetele sale postume, deoarece, se știe, cartea scoasă de sora sa cu același titlu este falsă, apocrifă! - este „mai mult” decât un „instinct al dominării”, este puterea, forța de creație! Prin această „forță”, Nietzsche crede a dărui omului și umanului adevăratul său ax
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ales acestea! - mă conving că exist Încă În conștiința publică și că „cercul” meu, al găsirii echilibrului și al efortului scriptic, a fost real, și nu un „alt labirint”! Deși, cum o mai spuneam, rezultatul ultim, definitiv, va fi judecata postumă a operei mele și, În primul rând, a „pretenției” mele - rare, nu numai În prezentul cultural românesc Îmbibat de fragmentarism, de disoluție a regulilor și a ideii de construcție! - de a „face o operă”, după, Încă o dată, marile modele ale
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
S-au urcat pe tron și fii naturali și, În aceste condiții, evident și persoane care doar pretindeau că sunt fii de domnitori (este și cazul lui Mihai Viteazul, cel mai vestit dintre voievozii români, care s-a declarat fiu postum al domnitorului Pătrașcu cel Bun; istoricii moderni nu par prea convinși de această filiație, oricum imposibil de dovedit). Cu timpul, au apărut rude foarte Îndepărtate, care, de fapt, nu erau rude deloc; unii Își adăugau numele Basarab, pentru a fi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
e nimeni acolo, să-i impulsioneze? Acum lucrez la Istoricul lectoratului românesc la Univ. din München, având foarte interesant material documentar. Să am numai zile! E așa de scurtă viața, când lucrezi! Și rafturi de manuscrise Își așteaptă un tipar... postum. La unele edituri nu-s puși oameni de adevărată și largă cultură și Înțelegere. Mata ce mai plănuiești? Aduni mereu, nu? Aștept câteva rânduri sămi scrii, căci totdeauna am vești interesante În misivele matale. Cu cele mai bune salutări și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]