2,756 matches
-
povestirii se află simpla așteptare a trecerii timpului, mai târziu personajele își trec timpul așteptând să povestească. De aceea - cum G. Călinescu remarcase că, la un moment dat, limba devine „chiar conținutul operei“ -, Nicolae Manolescu a putut spune că însuși povestitorul este prototipul principal al personajelor sadoveniene. Tot autorul Utopiei cărții a identificat și cele patru formule narative la care apelează Sadoveanu de-a lungul operei sale. În primele nuvele, cele realiste, obiective și minuțios descriptive, nu există un narator propriu-zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
operei sale. În primele nuvele, cele realiste, obiective și minuțios descriptive, nu există un narator propriu-zis, el este absent ca persoană. Vocea aparține pe rând, într-o expunere dramatizată, personajelor intrate în scenă. Eroul povestirii va deveni apoi el însuși povestitor, implicat inclusiv afectiv în istorisire, înainte ca personajul secundar, doar un martor discret al evenimentelor, să preia și el, într-un act de dublă implicare, funcția narativă. În fine, în nuvelele târzii, fără a fi erou sau măcar martor, autorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
originalitatea lui Sadoveanu este desăvârșită tocmai sub acest complex raport al evoluției ideilor și a artei: dacă „Crâșma lui moș Precu e o reuniune de țărani, târgoveți, notabilități, un roman al satului de la 1900, Hanu Ancuței e o reuniune de povestitori, al căror contract e imaginația. În schimbul băuturii, mâncării, mărgelelor și celorlalte se oferă povești: adevărat etalon, monedă absolută. În aceste condiții, stilul ultimului Sadoveanu nu poate fi decât rafinat-livresc, îndepărtându-se de vorbire și apropiindu-se de scriere. Aceasta mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Sadoveanu se ascundea - O istorie de demult constituie dovada - un romancier realist, atent la reacția sufletească, la limbaj, capabil să zugrăvească pregnant și lapidar. ș...ț Nuvela atrăgea atenția prin dramatism și stilul teatral, deși întâmplările erau relatate de un povestitor (un «al treilea») care și le amintea.“ (N. Manolescu) Mergând spre Hârlăutc "Mergând spre Hârlău" Mai anii trecuți, mergând spre tabăra de la Șipote, am făcut un drum care mi s-a părut grozav de lung. Era într-o zi înăbușitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
dacă-l ascultam, dacă pricepeam, dacă totuși cunoșteam personajele și locurile. Se așeza cu picioarele strânse sub el, chipul i se lumina, vocea i se modula, oboseala și mânia i se potoleau. Preț de câteva minute sau câteva ceasuri, devenea povestitor. Nu se mai afla la Fès, mai cu seamă între acele ziduri impregnate de molimă și mucegai. Peregrina în amintire și nu se întorcea de acolo decât cu părere de rău. Salma îl privea cu milă, cu neliniște, uneori cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
adus în fața lui un ofițer superior, comandant peste o mie de oameni, atins de aceeași boală, și l-a operat pe loc. Omul s-a întors o săptămână mai târziu pentru a arăta un ochi complet restabilit. Degeaba. Sultanul, spunea povestitorul meu, a preferat s-o cheme în ajutor pe o vindecătoare turcoaică, iar aceasta a făgăduit să-l tămăduiască fără să-l taie, doar aplicându-i o pomadă pe bază de pilitură de oțel. După trei zile de tratament, răul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
vârtos cu fapta, pildă aievea să-i arate. Început de carieră la Școala Probota Iași, Mariana Vrabie s-a dovedit încă de atunci înzestrată cu acest har de a convinge prin iscusința vorbei, dar și prin realitatea faptei. Un admirabil povestitor (istoria se cere povestită!), cu atenție și înțelegere pentru cei din jur, cu energie și voință în a-și duce fapta la bun sfârșit; iată doar câteva din însușirile pe care oricine a cunonoscut-o nu le poate tăgădui; a fost
GÂNDURI DIN SUFLET DESPRE CEI CARE AU PUS SUFLE. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Loredana Ţară () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_583]
-
prin mașinile I.T.B.-ului, lăsându-mă așa, buimac, doar cu sete de răzbunare și, mai ales, de a bea una sau două halbe gulerate. Scrisesem o povestire despre un cal care se-ntoarce de pe front în satul și în ograda povestitorului, copil crescut odată cu calul. Peste ani, când copilul devenise bărbat, pornește în căutarea mormântului tatălui, căzut undeva pe la Cotul Donului. Reface drumul cu aproape același freamăt sufletesc cu care, odinioară, calul se întorsese acasă. După atâția ani de atunci, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cu povestea aceea m-am întâlnit însă de atunci de mai multe ori. Nu mi-am dat seama, la început. În felurite momente, în spații și în secvențe de timp neașteptate, povestea aceea revenea stăruitor, obsedant, cu mici schimbări în funcție de povestitor, de loc sau, de cele mai multe ori, de dispoziția mea sufletească. Nu mi-am dat seama de aceasta decât acum câțiva ani, la spital. Eram într-o rezervă cu un bătrânel care nu voia să adoarmă noaptea, speriat că ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cânți Și care-ai vrea să fie... mult mai mare! Toate ne plac fiindcă ne palce totul Ne place școala, munca, sportul și jocul Ne palce muntele și marea și zapada Tot ce creează-n viață bucurie, armonie și speranță! POVESTITOR I E septembrie! Cine credeți că bate la ușă? Este toamna mândră, harnică și de toate darnică. Ea poartă o haină lungă ruginie și scutură frunzele îngălbenite de pe ramuri; scutură nucii, castanii și alunii umple coșurile cu struguri, butoaiele cu
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
urat Numai note bune. TOAMNA “Nici una dintre voi nu mă întrece în frumusețe în bogăție! Nu credeți că peste tot, pe unde trec, pamântul îmi dăruiește rodul? Am din belșug struguri, mere, zarzavaturi și legume. Hambarele sunt pline cu porumb!” POVESTITOR II A plecat toamna! Iată, a sosit iarna geroasă, împodobită cu o coroană de țurțuri de gheață. Ea a colindat toată lumea-n lung și-n lat și a acoperit pământul cu o pătură groasă de zăpadă, ca să nu înghețe firele
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
ca să-i primim cum se cuvine! Fundal muzical de final CRĂCIUNUL Scenetă în șapte acte. Personajele (în ordinea intrării în scenă)sunt: Fecioara Maria, Îngerul Gavril, Iosif, cei trei păstori, femeia din Betleem, împăratul Irod alături de cei doi sfătuitori, Magii. Povestitorul va apărea în toate actele. Actul I Îngerul Gavril si Fecioara Maria Povestitorul: Într-un mic orășel din nordul Israelului, Nazaret, trăia o Fecioară cu inima curată și iubitoare de Dumnezeu. Într-o bună zi, Domnul trimise pe îngerul Gavril
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
șapte acte. Personajele (în ordinea intrării în scenă)sunt: Fecioara Maria, Îngerul Gavril, Iosif, cei trei păstori, femeia din Betleem, împăratul Irod alături de cei doi sfătuitori, Magii. Povestitorul va apărea în toate actele. Actul I Îngerul Gavril si Fecioara Maria Povestitorul: Într-un mic orășel din nordul Israelului, Nazaret, trăia o Fecioară cu inima curată și iubitoare de Dumnezeu. Într-o bună zi, Domnul trimise pe îngerul Gavril ca să-i vorbească: Îngerul: Bucură-te, Preacurată Fecioară, Domnul este cu tine! Binecuvântat
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Împlinească-se tot ce mi-ai spus acum ! Ooo, cât îl laud pe Domnul! Domnul Sfânt s-a îndurat, El la mine s-a uitat Și m-a binecuvântat ! Actul II Îngerul Gavril, Iosif, Fecioara Maria si femeia din Betleem Povestitorul: Iosif era un om neprihănit care dorea s-o ajute pe Maria vrând să o ia de soție. El avea să afle de la fecioară toată întâmplarea...... Maria: Iosif, am ceva important sa-ți spun... . Sper ca mă vei înțelege. Iosif
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
ceva important sa-ți spun... . Sper ca mă vei înțelege. Iosif ......, prin puterea lui Dumnezeu, eu voi naște un prunc. Iosif : Vei aduce pe lume un copil ? Cum este cu putință ? Nu, nu înțeleg nimic, Maria ! Ce va crede lumea ? Povestitorul : Aflând că fecioara Maria așteaptă un copil, Iosif hotărî să se despartă de ea, dar îngerul i se arătă și-i spuse : Îngerul : Iosif.......Iosif, nu te teme să o iei de soție pe Maria ! Nimeni n-o să râdă de
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Maria si rămâi cu ea pentru totdeauna. Iosif : Iartă-mă, Marie, fecioară plină de har. De azi înainte mă vei urma și te voi păzi de rău. Mulțumesc lui Dumnezeu că m-a ales pe mine să fiu alături de tine. Povestitorul : Timpul trecu. Augustus, împăratul roman din acea vreme, a emis un decret prin care toți oamenii trebuiau să se întoarcă la locurile unde s-au născut în vederea realizării unui recensământ. Iosif si Maria aveau să ajungă la Betleem. Pe atunci
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
nici un adăpost ! E foarte aglomerat, e plin de lume. Dar știu eu, undeva, o peștera unde veți putea sta în noaptea asta și unde să nu vă fie frig. Hai, veniți, veniți cu mine ! Actul III Îngerul Gavril și păstorii Povestitorul: Pe timpurile acelea vechi, în preajma Betleemului se aflau pășuni întinse. În noaptea aceea, câțiva păstori stăteau de veghe lângă turmele lor de oi. Îngerul apăru dintr-o dată, înfricoșându-i pe aceștia de moarte. Îngerul : Nu vă temeți, nu vă temeți
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
vorbit. Păstor 3 : Steaua de pe cer ne va călăuzi spre iesle... (Scena este luminată puternic de o stea. Păstorii merg spre cealaltă parte a scenei unde se află Iosif, Maria și Pruncul Isus înfășat) Actul IV Iosif, Maria si păstorii Povestitorul: După cum vedeți, Dumnezeu a trimis vestea nașterii lui Isus Hristos unor păstori iar ca loc de naștere a ales o peșteră modestă, nu un palat. Iosif : De ce-ați venit aici, acum ? Păstor 2 : Ni s-a spus că-n seara
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
drag ! Păstor 2 : Noi n-avem daruri sa-ți dăm, pentru că suntem săraci, dar iată cum a venit Domnul, într-o iesle la fel de săracă. Păstor 3 : În schimb, Te vom purta în inimă toată viața și Te vom iubi mereu. Povestitorul : Păstorii s-au întors la turmele lor, slăvind si lăudând pe Domnul pentru toate câte le-au văzut și auzit așa cum le vestise îngerul. In tot acest timp, trei crai veneau de la răsărit îndemnați de aceeași stea ... . (ies cu toții) Actul
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
să mă închin Lui. Magul Gașpar : Dacă urmărim steaua aceasta ne va îndruma spre un orășel mic, Betleem. Magul Melchior : Să ne grăbim, precis a aflat Irod că am trecut granițele țării lui. Actul VI Irod, sfătuitorii lui Irod, Magii Povestitorul : În Iudeea domnea pe atunci regele Irod. Aflând de la magi că la Betleem s-a născut un Fiu de Împărat își puse în minte să omoare Pruncul de teamă ca nu cumva să-i ocupe tronul atunci când va crește mare
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Irod (încet, pentru sine) : Un împărat în țara mea? Hm, oare ce să fie? (tare) - Mergeți cu bine, iar de-L veți găsi, veniți și-mi spuneți și mie, să merg să mă închin Lui! (ies magii, apoi ceilalți ; rămâne povestitorul) Povestitorul : Magii îl ascultară deși au înțeles ce punea la cale Irod. Porniră la drum, călăuziți de stea. In cele din urmă steaua se opri deasupra peșterii unde se afla Pruncul, spre marea lor bucurie... . Actul VII Fecioara, Iosif, Magii
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
încet, pentru sine) : Un împărat în țara mea? Hm, oare ce să fie? (tare) - Mergeți cu bine, iar de-L veți găsi, veniți și-mi spuneți și mie, să merg să mă închin Lui! (ies magii, apoi ceilalți ; rămâne povestitorul) Povestitorul : Magii îl ascultară deși au înțeles ce punea la cale Irod. Porniră la drum, călăuziți de stea. In cele din urmă steaua se opri deasupra peșterii unde se afla Pruncul, spre marea lor bucurie... . Actul VII Fecioara, Iosif, Magii M.
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
inimă, pentru Împăratul lumii! (îngenunchează) M. M. : Tămâie să-I dăm și pe genunchi Lui să nenchinăm! (îngenunchează) Toți magii: “Dumnezeu este virtutea mea, scăparea mea și izbăvitorul meu” - zice un psalm al acestei țări binecuvântate. Să ne încredem Lui! Povestitorul: Care credeți că este cadoul lui Isus pentru noi? O monedă din aur de suflet ! Cu nestemata iubirii, cu rubinul de jertfă, cu safirul speranței și cu mărgăritarele lacrimilor ! Colindătorii se aud din ce în ce mai aproape. In aer rămâne mireasmă de brad
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
cămin și ne cântau cântece de-ale lor, mai era și câte unul de-ai noștri care știa la acordeon, dansam cu fetele, așa a fost și În Cehoslovacia prin unele sate.“ * ECLUZĂ! Când Îi dispare acea tendință moralizatoare a povestitorului exersat În mediul pedagogic, Învățătorul pare incoerent și parcă i-ar fi teamă să se apropie de evenimentele vieții lui personale de atunci, poate Îi e teamă de ceva, poate preferă o imagine standard uneia prea originale, poate crede că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
câțiva care sunt mai tineri, de fapt pentru ei pare a fi concepută povestea, fac eforturi pentru a-i convinge pe cei mai bătrâni că au Înțeles foarte bine, nu trebuie insistat, atâta lucru pot să Înțeleagă și ei. Neîncrederea povestitorului și a celor de o vârstă cu el este Însă foarte mare. El continuă să povestească tocmai pentru că nu crede că ceilalți vor Înțelege totul. Popescu surâde În colțul lui Întunecos; nu vei convinge niciodată pe nimeni cu o poveste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]