1,967 matches
-
s-a părut în avantajul lor, tratatele încheiate cu alții sau să emită pretenții exorbitante, sub formula celei mai îndreptățite și oneste cereri din lume. Abia când va începe declinul puterii lor politice, iar Imperiul Otoman va deveni el însuși pradă altor imperii, turcii vor face apel la dreptate și principii morale în politica internațională. Deocamdată, tratatele încheiate de ei aveau sensul stabilirii unui hotar între trecut și prezent, dar nu constituiau nici o garanție pentru viitor. Relațiile viitoare le stabileau ei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost uciși și după ce-au ocupat toată Țara Românească, turcii l-au urmărit pe Laiotă Basarab până la Bârlad, unde au ajuns la 30 decembrie: „Și apoi, scrie Letopisețul lui Ștefan cel Mare (p. 46), au slobozit năvrapii și au prădat țara și s-au întors”. În Țara Românească, turcii i-au prădat pe boierii care-1 sprijiniseră pe Laiotă și, încărcați de prăzi, au trecut în sudul Dunării. Sfârșitul anului 1473 reprezintă primul contact pe care oastea de călăreți prădalnici a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au urmărit pe Laiotă Basarab până la Bârlad, unde au ajuns la 30 decembrie: „Și apoi, scrie Letopisețul lui Ștefan cel Mare (p. 46), au slobozit năvrapii și au prădat țara și s-au întors”. În Țara Românească, turcii i-au prădat pe boierii care-1 sprijiniseră pe Laiotă și, încărcați de prăzi, au trecut în sudul Dunării. Sfârșitul anului 1473 reprezintă primul contact pe care oastea de călăreți prădalnici a turcilor îl făceau cu pământul Moldovei. Din acest moment, Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
căci vedeți că vom pieri și noi și voi. Și nu vă mai uitați la Ștefan voievodul și nu mai ascultați de el”. Pacea pentru brașoveni putea fi obținută de domnul muntean cu condiția orientării spre o politică pro-otomană. Turcii pradă însă în Ungaria, din care cauză regele nu ar fi acceptat o înțelegere a brașovenilor cu domnul muntean. După terminarea campaniei din Asia și după ce și-a trecut trupele în Europa, Mahomed al II-lea reia politica de cuceriri din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1474 (7 februarie) înainte de revărsatul zorilor, năvălind în curs repede și pe furiș în cetatea foarte bogată a Orăzii, care era plină de cetățeni și de comori, încât abia i se putea găsi pereche între celelalte cetăți ale țării, o prădară cu totul și prinzând atât din ea... i-a dus fără milă în captivitate.” Demersurile făcute de sultan cu un an mai înainte, în vederea unei păci cu Ungaria, nu au avut alt scop decât să anihileze posibilitatea unui atac venit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
grosul oastei nu se mai întorceau, de parcă-i înghițea pădurea, pământul. O asemenea înverșunare nu le mai fusese dat turcilor să vadă până acum. În drumul lor nu întâlneau, ca în alte părți, sate sau orașe pe care să le prade, ori să le ardă; nu se puteau bucura cu omorul tâlhăresc săvârșit asupra bătrânilor, copiilor și neputincioșilor, pe care nu puteau să-i ducă în robie; nu aflau tineri și tinere care să umple târgurile de sclavi ale Levantului și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tătarilor avem informații în relatarea lui Baltazar de Piscia. Tinerii din Caffa care erau ținuți în cetatea Sucevei aflând, la începutul lunii iulie, „pe la miezul nopții”, că năvălesc tătarii, au reușit să fugă. Ștefan cel Mare, la vestea că tătarii pradă în țară, a părăsit tabăra „înălțată aproape de malul Dunării”, lăsându-l pe Șendrea, cumnatul său, cu 1.000 de călăreți să supravegheze mișcările turcilor, iar cu restul oastei sale s-a repezit pe urmele tătarilor, care ar fi luat 15
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a hanului tătar către sultan confirmă cele relatate de Dlugosz. Hanul scria că a pornit împotriva Moldovei la cererea sultanului. Tătarii au cucerit multe „cetăți ale ghiaurului și au luat pradă bogată”. Dar venindu-le vestea că sălașurile lor sunt prădate, „părăsind fără zăbavă prăzile, am hotărât să ne întoarcem neapărat. Ghiaurul (Ștefan) ajungându-ne din urmă a făcut război crâncen cu noi și ne-a omorât mulți oameni; doi frați de-ai mei și-au găsit moartea de eroi-martiri. Ne-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a crezut în cele afirmate de Baltazar, în Istoria armatei românești, a fost de părere că țăranii s-au risipit cu acordul domnului, pentru a face rost de provizii. Să se țină seama de faptul că tătarii n-au putut prăda decât o mică parte din nord-vestul Moldovei, deci nu toți țăranii plecau să-și caute familiile, cei mai mulți, majoritatea, mergând în locuri pe care războiul nu le afectase, pentru a se aproviziona, cu porunca să se întoarcă în 15 zile. Ruptura
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trei părți și m-au găsit singur pe mine, cu toți ostașii mei împrăștiați, ca să-și apere casele...”. Această relatare, făcută de Țamblac în numele domnului, sugerează că oamenii trimiși după hrană și să-și găsească familiile, în zona în care prădaseră tătarii, nu se întorseseră încă în tabără, informație care nu concordă cu ceea ce spunea slujitorul lui Vlad Țepeș. Afirmația potrivit căreia domnul se afla atacat din trei părți este explicată astfel: turcii dintr-o parte, domnul Țării Românești din altă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
datorat faptului că era prea numeroasă și se întâmpinau mari dificultăți în aprovizionarea ei. La Suceava, turcii n-au găsit nimic din ceea ce însemna capitala unei țări. Orașul, destul de mare pentru vremea respectivă, era pustiu. Nici oameni, nici avuții de prădat. Au dat foc orașului construit mai mult din lemn și bucuria spectacolului oferit de arderea lui sub arșița soarelui de august a fost singurul succes otoman. Cetatea, așezată pe botul de deal din fața orașului, era bine aprovizionată, avea ziduri puternice
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sincer să pornească împotriva turcilor, se lasă convins, până la urmă, că trebuie să vină, dacă nu în sprijinul lui Ștefan cel Mare, cel puțin în apărarea provinciilor de la hotarul Moldovei care află, pentru prima dată, cum știau achingii turci să prade. Cu sfetnicii săi, Cazimir cobora din Prusia spre sudul regatului și ajungea la 10 august la Piotrkow, unde convocă Adunarea regatului. Regele Ungariei, care avea să se laude cu faptele lui Ștefan cel Mare, ar fi avut acum prilejul să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oastea ce au putut degrabă și s-au dus după turci și i-au ajuns trecându Dunărea, la vreme de mas și lovindu-i fără veste, i-au speriat de au căutat a fugi lăsând pleanul și tot ce au prădatu. Iară Ștefan vodă le-au apucatu pleanul tot și s-au întorsu înapoi cu izbândă”. Din scrisorile trimise de Emmanuele Gerardo, una fiind expediată chiar la sfârșitul lunii august 1476, Senatul venețian știa că turcii se retrăseseră din Moldova „fără
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Nu știu cine poate trăi cu el”. Totodată, amintea brașovenilor că „destul am cheltuit deunăzi cu Ali-Beg și i-am întors (pe turci) asupra Moldovei, cum știți înșivă”. La 9 iulie 1480, Ștefan îi înștiința pe brașoveni că turcii și muntenii au prădat în secuime. „Totuși iscoadele noastre care ajung la ei, așa ne spun, că turcii au și alte oști gata și pândesc undeva, să ne ia înainte sau nouă sau vouă”. El cerea ca brașovenii să afle ce fac turcii „și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în ținutul Bacăului. Știm asta dintr-un document intern, dat de domn în octombrie 1481, când îi întărește boierului Mihul Buzatu moșia, deoarece privilegiul acestuia fusese pierdut „când au venit Ali-Beg și fratele său Skender-Beg, și cu Țăpăluș. Și au prădat țara noastră până la Lunca Mare”. Documentul este dat după încheierea luptelor cu turcii și cu muntenii din 1481 și credem că se referă la incursiunea lui Țepeluș. Domnul știa că se fac pregătiri pentru atacarea Moldova și, de aceea, trebuie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu recunoască și nici omagiu să nu facă” altcuiva. Ceea ce însemna, de fapt, renunțarea la alianța cu Matei Corvin. Lupta de la Catlăbuga În timp ce Ștefan cel Mare se afla la Colomeea, primește vestea că turcii au intrat în țară și au prădat până la Suceava. Cetatea nu putea fi cucerită, dar târgul a fost ars. În Letopisețul Țării se scrie: „au venit turcii cu Hruet până la Suceava și au ars târgul, în septembrie 19, luni, iar marți s-au întors, prădând și arzând
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și au prădat până la Suceava. Cetatea nu putea fi cucerită, dar târgul a fost ars. În Letopisețul Țării se scrie: „au venit turcii cu Hruet până la Suceava și au ars târgul, în septembrie 19, luni, iar marți s-au întors, prădând și arzând toată țara”. Domnul i-a cerut lui Cazimir îngăduința să plece și un ajutor în oameni. În Cronica moldo-germană se spune că regele nu a vrut să-l creadă pe domn, dar a înțeles până la urmă că atacul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
era echivalentă cu o declarație de război (cazul lui Ion Vodă cel Cumplit sau Mihai Viteazul). În anul 1486, Moldova se afla în conflict cu Poarta. Turcii încercaseră să-l înlăture pe Ștefan, în 1485, cu Hruet (Hronoadă) și, după ce pradă până la Suceava, în timp ce Ștefan depunea jurământul de la Colomeea, în decembrie, are loc lupta de la Cătlăbuga. În luna martie 1486, are loc o nouă luptă, la Șcheia. Cum ungurii și polonii au dus tratative cu turcii pentru încheierea păcii, este firesc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a armatei venea după rege fără arme și fără nici o ordine, ca în cea mai desăvârșită pace”. Când bagajele regești au ajuns la jumătatea drumului, „iată palatinul Ștefan cu o ceată de pedestrași gata de atac. El dădu poruncă să prădeze și să se răstoarne carele și să se închidă calea șirurilor de la capăt”. Din descrierea lui Wapowski reiese că Ștefan cel Mare a condus lupta din Codru. Aici, Wapowski a făcut o confuzie. Însemna că atacul moldovenilor l-au surprins
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Papée considera că în mâinile moldovenilor n-au căzut decât câteva tunuri mici, afirmație contrazisă de Gheorghe Duzinchevici. Dar și în Kronika polska se scrie că pe „unde drumul era stricat, moldovenii s-au năpustit asupra carelor noastre, le-au prădat și le-au luat alor noștri tunurile”. Polonii aveau să le recupereze la Obertyn, în 1531. Nu se poate da crezare afirmației din Analele rutene, potrivit cărora regele a scăpat doar cu 10 oameni, dar cronicarul reține zicătoarea, care avea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în Polonia și Rusia, țări cu mulți locuitori pe vremea aceea și îmbelșugate, le jefui cu sabie și foc, în chipul cel mai jalnic, cu o puternică oaste de moldoveni, în unire cu turci și tătari, popoare foarte sălbatice. Și prădă așa de mult în lung și în lat și atât de vijelios, încât furia dușmănoasă pătrunse până la Canciuga și, până la râul Visloc și, trecând și peste Leopole, o cetate foarte bine întărită, dărâmă și arse Premislia, Radimno, Iaroslavia, Prevorsko, Prochinik
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și ruși”. Wapowski nu greșește atunci când afirmă că Ștefan a năvălit în Polonia cu turci și tătari. În realitate, pojarul l-au aprins turcii în provinciile sud-estice ale regatului, încă din luna mai. Malcocioglu Bali Bei, sangeacul de Silistra, a prădat până dincolo de Liov, aproximativ pe o adâncime de 140 de kilometrii. Ștefan cel Mare și-a început expediția în 23 iunie 1498, a ars cetățile Tiribol (Trembowla), Buceaci (Buczucz) și Podhaeț (Podhajce), a devastat până la Liov, după care s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
140 de kilometrii. Ștefan cel Mare și-a început expediția în 23 iunie 1498, a ars cetățile Tiribol (Trembowla), Buceaci (Buczucz) și Podhaeț (Podhajce), a devastat până la Liov, după care s-a întors dincoace de Nistru, lângă Halici „și au prădat în această parte și pe sub munți, și au ars și au pustiit țara Podoliei”. Spaima provocată de năvala lui Ștefan i-a făcut pe unii să se gândească să părăsească regatul, dacă nu i-ar fi ținut pe loc rușinea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul Lanczkoronski. La începutul anului 1502, în ianuarie sau februarie, sosea la Suceava solia polonă formată din Mikolaj (Nicolae) Kameniecki, castelan de Sandomir, Jan Bochotniki, staroste de Cracovia și Jan Krowicki, decanul de Liov. Regele se plângea că moldovenii au prădat în lung și în lat în Polonia, pricinuind mari pagube, iar negustorii poloni au fost opriți să meargă în Imperiul Otoman. Relațiile de bună vecinătate se puteau restabili cu condiția ca bunurile jefuite să fie restituite, iar oamenii luați în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tătarii au năvălit în Lituania și Polonia și au ridicat 40000 de robi. Este vorba de fiii lui Mengli Ghirai, care au jefuit Podolia, Rusia Roșie, Palatinatul Sandomir, împrejurimile orașului Rzeszov, Iaroslav, Radom, Belz, ajungând până dincolo de Vistula, unde au prădat orașele Opatov și Kunov. Starostele de Lipoviec i-a adus cardinalului Frederic răspunsurile domnului Moldovei. Cardinalul îl va informa pe rege în legătură cu nenorocirile care s-au abătut asupra regatului. Dușmanii au năvălit în regat, „au trecut în taină și liniște
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]