3,904 matches
-
știa că Pământul este rotund, exploratorul spaniol văzând hăul canionului a notat: „Am ajuns la capătul Pământului!”... cu toate că în zilele însorite se vede bine malul celălalt. Marele canion este socotit una din cele șapte minuni naturale ale lumii. Prăpastii sub prăpastii se deschid privirii. Din anumite locuri se poate vedea apă râului, care este mereu tulbure având o culoare roșiatica... fenomen care îi dă și denumirea de „colorado”, adică Râul Colorat sau Râul Roșu... Apă învolburata lucrează zi și noapte la
JURNAL DE CĂLĂTORIE PRIN VESTUL AMERICAN de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341907_a_343236]
-
nimeni și el era acum numai al ei. Ștefan devenise pentru ea o obsesie. I se întipărise în minte că ea îi aparține din clipa când i-a salvat viața. Dacă atunci când a zburat cu mașina peste parapet direct în prăpastie nu era el, acum ea nu mai exista, deci este a lui. Este a lui așa cum și el este în această seară, numai al ei. Așa îmbrățișați în timpul dansului, nu știa nici ea cum nu știa nici Ștefan, că în
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
ale celor apropiați, ar fi repurtat o victorie asupra lor. Părea să fi fost mereu în război cu ei și acțiunile sale erau îndreptate mai degrabă spre demolarea oricărui pod pe care părinții sau rudele încercau să-l arunce peste prăpastia ce se adâncea între ei. Iar el, mereu pe celălalt mal cu timpul tot mai îndepărtat, își găsea satisfacție și chiar se bucura de eșecul eforturilor lor pe care reușea să le neutralizeze cu încăpățânarea-i caracteristică. Nu era prilej
CASTELE DE NISIP de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342244_a_343573]
-
și lumină pe frunzele rărite în mesteceni așa cum gata-gata stau să se destrame anii mei. SALTUL Șoricelul cenușiu s-a balansat dispărând deodată-n depărtare oh, asta-i chiar teleportare icnește-n mine-a râs ceva și mă trezesc peste prăpastia dintre lumi în salt cu degetele încleștate-n cearceaful dimineții aterizând pe burtă-n pat largul peron pe care-n neorânduială zac șifonate răvășite după ultima călătorie bagajele toate burdușite cu penele de gâscă marca Niels și gata-gata să cadă
TIMPUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342381_a_343710]
-
nici un fel de risc. bântuiți de fatidica întrebare: a abandona sau a nu abandona, când pentru ajutor nu poți decât să-ți ridici ochii către cer. smerenie și rugă mută. cel mai înalt zenit mi se pare din fundul unei prăpăstii, de unde te așteaptă și cel mai greu drum. dar și cel care aduce mai multă mulțumire sufletească. cel mai ușor drum este acela care coboară continuu, dar cine știe unde se va opri el. mă refer la capătul cursei dincolo de care se
ORIGINALITATE (CU ORICE PREŢ)? de ION UNTARU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342387_a_343716]
-
cu un golf mititel acoperit cu nisip fin de culoarea aurului, mângâiat lin de de apele albastre ale oceanului Pacific care te invitau parcă la un voiaj sau la aventură pe intinsul lor. Casa era semisuspendată peste malul abrupt al prăpastiei fiind așezată pe o fostă platforma de observație. Platforma o construiseră cu mulți ani în urmă deținuții din noua colonie engleză, din ordinul marinei militare a coroanei britanice, cu scopul de a se amplasa pe ea tunuri care să păzească
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
în trecut care a ajuns să se miște bine acum și să se apropie de Europa”. Dorin Chirtoacă a spus, în prezentarea sa, că municipiul Chișinău a traversat un drum greu de acum 4 ani, când se afla pe marginea prăpastiei din cauza datoriilor acumulate, conturilor blocate și bugetului extrem de mic. „Acum am devenit un partener de încredere al instituțiilor financiare internaționale și asta numai datorită reformelor implementate”, a spus Dorin Chirtoacă, care a prezentat măsurile pe care le-a luat ca
DORIN CHIRTOACĂ DECLARĂ LA BUCUREŞTI CĂ DE VA CONTINUA DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU de DORU CHIRTOACA în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342472_a_343801]
-
cu viclenii și pe lângă toate acestea uităm de istoria neamului, de strămoșii noștri, de modelele mari pe care le-am avut, atunci vom avea parte numai de rău, atunci vom fi mereu pe muchie de cuțit și la margine de prăpastie. Părintele Sofian spunea că omul are demnitate și este unitate în interiorul lui, între cuvânt și faptă, atât timp cât este unitate între minte și inimă. Dacă nu vom reuși să facem unitate între minte și inimă, adică ce gândim să și facem
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
creației lui Dumnezeu, fie prin contemplare în spațiul intim al cugetării individuale, fie prin rezonanța sufletului meu la scrierile marilor descoperitori de taine, mă găsesc în fața unei iminente nevoi de a mă refugia de prigoana propriei mele descoperiri: neputința. Adâncimea prăpastiei dintre tânjirea tainică a spiritului și micimea coliviei tridimensionale a adâncit în relieful sufletului meu albia fluviului de cântec și de plângere și a marcat curenți noi, independenți de furtunile exterioare, curenți ai unei alte fațete de cuprindere a ceea ce
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342485_a_343814]
-
sensul;atunci când exprimarea acceptă pietatea solemnă a spusei tăcute se deschid granițile spațiului sacru al Ființei care îngăduie percepției umane să intre către arhe ,către origini, să-și înțeleagă „nedeslușitul rost al Firii”(Rilke), sau, să străpungă ca un fulger prăpastia Ființei, cum spunea Nietzsche. Opera lui Heidegger în care găsim convingerea acestuia potrivit căreia cunoașterea umană va izbuti cândva să găsească un luminiș în semi-zeitatea Ființei întreține acele irizări care îi înstelează nostalgia după esența anistorică a omului. Al.Florin
NOSTALGIA LUI HEIDEGGER DUPĂ ESENŢA ANISTOROICĂ A OMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342506_a_343835]
-
de pe meleaguri străine, mi-au stâmpărat al meu dor, când și-au arătat piscul cu crucea de beton și piatră de pe creasta lor, când m-am apropiat de poalele Bucegilor. Vedeam aceeași cruce, ca atunci când aveam 12 ani, la marginea prăpastiei, de strajă înălțimilor, luminând cu lumina electrică trasă până la ea, împrejurimile, luminițele becurilor ei văzându-se până departe. Crucea aceasta ce mi-a fascinat copilăria a rămas neclintită de vânturi și ploi, de zăpezi furtunoase sau de frig sau de
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
anii tinereții verzi și sănătoși lăsați în urmă, Am făcut o excursie frumoasă; mai spre seară, Când am admirat Caraimanu-n odihna-i nocturnă... M-am oprit lângă crucea din piatră masivă și fier Ce stătea cu fața-i întoarsă spre prăpastia aceea adâncă; Și-am pătruns în lumea de basm și de divinul mister, Pe vârful de munte, în templul tăcerii din piatra de stâncă... Pe cer, au apărut stelele ce luminau strălucind în abis. Mi se părea c-am pătruns
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
mimat un scuipat pentru că el e ucigașul tatălui meu, lăsîndu-mă orfan cu pe cei 9 frați ai mei, toți sub 18 ani. Acest Teodor Șușman a ucis în mod bestial trei oameni, ale căror cadavre le-a aruncat în niște prăpăstii ale Munților Apuseni, unde n-au fost pînă astăzi găsite de nimeni. Sînt niște morți fără morminte. Ucigașul lor a fost dezgropat și i se pregătește un mormînt creștinesc, zice-se, deși acest om numai creștin n-a fost (cînd
CENZURA NU A DISPARUT IN ROMANIA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342566_a_343895]
-
atât de intense și atât de multe, precum se întâmplă și-n epoca noastră, e firesc să se creeze o situație instabilă de lungă durată, pe care cu greu o poate cineva urmări. Așa se interpretează de altfel și lărgirea prăpastiei între generații, pe care o constatăm azi. Viața creștină, ca viață de învrednicire universală a omului, îmbrățișează fiecare element omenesc autentic, oriunde și oricând îl întâlnește. Considerarea lașă (derizorie) a creștinismului și identificarea lui cu tipuri convenționale și forme cucernice
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
ce trece sub tăcere adevărul îl ascunde pe Domnul Hristos în mormânt, precum a zis mai înainte un Părinte, și altul spune iarăși: a trece sub tăcere buna cinstire a lui Dumnezeu este primejdie mare cu adevărat, osândă veșnică și prăpastie a pierzaniei. Nu este drept, nu este îngăduit, nu este cuvenit ca binecinstitorii să tacă atunci când cei ce se străduiesc să recomande amăgirea și rătăcirea, nesocotesc legile. Iar atunci când spune cineva dintre cei mari, primejdia și vătămările îl privesc pe
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
să nu fim stăpâniți de nimeni decât să fim conduși de cineva rău, pentru că în primul caz de multe ori scăpăm și de multe ori ne primejduim, dar în al doilea caz ne vom primejdui cu totul mânați fiind în prăpastie. Deci cum anume spune atunci Sfântul Apostol Pavel: "Ascultați de conducătorii voștri și supuneti-vă lor" (Evr. 13,17) Pentru că mai sus a spus: "Văzându-le sfârșitul vieții să le urmați credința" (Evr. 13, 7), de aceea a zis acum
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
mari minuni.Să transforme pe cineva dintr-o persoană depravată într-un model de virtute, cum a făcut cu femeia păcătoasă din Luca 7; să treacă liniștit printre cei care L-au dus pe sprânceana muntelui ca să-L arunce în prăpastie; să-i determine, printr-o simplă propoziție, să cadă cu fața la pământ pe cei ce veniseră să-L prindă înarmați cu săbii, făclii și ciomege; să-l convertească pe un potrivnic atât de înverșunat ca Saul din Tars, care a devenit
PREASFANTA TREIME. O SINGURA IUBIRE DE DORU LEVI ILIOI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 156 din 05 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341574_a_342903]
-
șovăielnice nu-mi dau pace când dintr-un foc îmi fac părăstas și pomelnic de aduceri aminte. te supun la vot mirean, femeie! epitaful cu sabie sub care muri-va în parte egală doritul și multdoritorul să zburde în necuprinsul prăpastiei pline de grele armuri și bănuți argintați. în stil don juanic bravează când vesel când nu... tristul Artharamis dispus să presare cina cu vorbe de duh... luându-mă tandru în brațe. FEMME D’ARGILE femme d’argile prends-moi dans țes
POEME FRANCO-ROMÂNE de FLORICA BUD în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341649_a_342978]
-
sunt bine, după cum se vede și din Selfia pe care ți-am trimis-o. Eram cocoțată pe un stâlp de telegraf. Doresc să particip și eu la Concursul Național de Selfiuri, făcute în locuri periculoase și mai ales pe marginea prăpastiilor. La noi nu este greu acest demers, fiindcă oriunde și în orice domeniu te-ai afla, ești pe o asemenea margine. Din punctul acesta de vedere stăm bine, am putea organiza o Olimpiada a Selfiurilor. Oare Țânțarul Tigru are și
MIGDALE DULCI AMARE (1) – DRAGĂ UNIVERSULE HIDOS (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341668_a_342997]
-
roșu absolut e pe drum. STELE DE SCRUM Încerc să culeg bucăți din vise, din nopți neînvinse; și te aleg. Colaj de vremuri trecute, pe munte alerg, cu aripi tăiate de străzi; și m-arunc de pe stâncă cântec cu vrăji, Prăpastia mea e adâncă. Și-mi vine să urlu, Ei n-au urechi, doar gurile pale, uriașe și negre perechi de ochi. Visez să mă vindec, Cu ceaiuri de așchii. Dar cui să mă judec? În ce să m-amestec? Noaptea
POEME GRENA de ANDREEA CRISTINA VÎRLAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340591_a_341920]
-
să meargă la nesfârșit. Acum începuse să urce pe drumul șerpuit. În afară de malurile râului ce se scurgea pe lângă sat, Albert nu mai văzuse nici o ridicătură de pământ. La un moment dat s-a speriat. Se aflau parcă pe marginea unei prăpăstii. Teama i-a fost alungată de uimire și curiozitate. Jos departe de tot se aflau mulți cai. Cum or fi ajuns acolo? - Sunt pentru salam ... Această frântură prinsă din conversația celor maturi l-a făcut să fie mai atent. Nu
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
a fi atât de pregnant reflectate în oglinda viitorului. Să trăim în fiecare zi cu spaima întunericului? Întuneric a fost la început și “mii de ani i-au trebuit / Luminii să ne-ajungă”. (La Steaua - Eminescu) Întotdeauna va exista o prăpastie. Nimic nu e nou sub soare și prăpastia s-a adâncit tot mai mult, de când a fost crucificată credința într-o lume în care, iubirea față de Om ar fi adus Paradisul pe pământ. Și mai cred, deși mi-aș dori
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“ (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341127_a_342456]
-
viitorului. Să trăim în fiecare zi cu spaima întunericului? Întuneric a fost la început și “mii de ani i-au trebuit / Luminii să ne-ajungă”. (La Steaua - Eminescu) Întotdeauna va exista o prăpastie. Nimic nu e nou sub soare și prăpastia s-a adâncit tot mai mult, de când a fost crucificată credința într-o lume în care, iubirea față de Om ar fi adus Paradisul pe pământ. Și mai cred, deși mi-aș dori să nu fie așa, că nimeni nu va
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“ (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341127_a_342456]
-
și abisul în care clipele își frâng aripile fragile. Privite îndeaproape, aceste umbre par a fi, asemenea unor specii temute de prădători, prădători ce-au luat în stăpânire cele două maluri și pândesc (pândă îndelung exersată) cu ochi agil fundul prăpăstiei, prăpastie în care s-au prăvălit săracii, infirmii, visătorii și neobosiții căutători de adevăruri, ce-au lăsat pete de sânge pe florile miraculos răsărite pe câmpurile de luptă unde doar vântul mai geme ca o amintire. * Primii căzuți nu mai
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“ (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341127_a_342456]
-
abisul în care clipele își frâng aripile fragile. Privite îndeaproape, aceste umbre par a fi, asemenea unor specii temute de prădători, prădători ce-au luat în stăpânire cele două maluri și pândesc (pândă îndelung exersată) cu ochi agil fundul prăpăstiei, prăpastie în care s-au prăvălit săracii, infirmii, visătorii și neobosiții căutători de adevăruri, ce-au lăsat pete de sânge pe florile miraculos răsărite pe câmpurile de luptă unde doar vântul mai geme ca o amintire. * Primii căzuți nu mai au
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“ (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341127_a_342456]