2,626 matches
-
găsi - ca de fiecare dată - mâncarea caldă pe masă? Și cum de știe ființa care are grijă de masa noastră când ajungem acasă? Ceva este de neînțeles”. Iată-ne și la portița chiliei. În curte nimic nu spune că prin preajmă ar mai fi o ființă omenească. Bătrânul se oprește și când își liniștește răsuflarea îmi spune: --Cred că știi ce spune zicala. --Care zicală, părinte? --Fie omul cât de mic, după masă doarme un pic. Asta însă nu trebuie să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vremi străvechi pe locul Mitropoliei. --Ce bine! Am să văd și am să aflu și eu lucruri deosebite, scumpule. Îi simțeam fierbințeala trupului lipit de mine și răsuflarea dogoritoare în obraz. Iată-ne în fața Mitropoliei. --Pe vremuri, pe aici prin preajmă, pe la 20 august 1666 (7174), se afla un loc de casă al lui “Gheorghie Roșca ce-au fost mare vistiernic”, loc pe care - spune el - “am vândut,... un loc de casă, ce am avut aicea în târg în Iași, lângă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
datu aceștii svinte Mitropolii”. Cred că ai fost cu luare aminte la cele spuse de doamna Anastasia, că la acea dată exista Biserica Albă stricată, cu un țintirim în jur. Acestea se aflau “aproape de Mitropolia Veche”. Cu alte cuvinte, în preajmă se găsea vechea Mitropolie a țării. --Uite câte lucruri nemaipomenite am aflat doar în câteva clipe! Spune mai departe, dragule. Te rog! --N-am să mă opresc, zâna mea cea bună! Am să-ți spun că la 25 octombrie 1696 (7205
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de cai îndemnați de călăreții de Țarigrad, care abia au ieșit din Curtea domnească cu vreun răvaș sau poruncă către cine știe cine... Peste toate plutea, ca niște păsări mari cu aripi întinse cât o lume, dangăt de clopot de la bisericile din preajmă... După ce cu chiu cu vai ne-am obișnuit cu acea larmă am pornit ținând aproape unul de altul până ce am ajuns la colțiul de jos al Chervăsăriei. Ne-am oprit. --Acum, dacă am ajuns aici teferi, hai să ne așezăm
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cafeneaua de acolo”. --Mă tem, părinte, că prea cucernicii călugări aveau motive să nu închidă portița... --Care crezi că ar fi fost pricina? --Aș îndrăzni să spun că sfințiile lor își păstrau un locușor pe unde să scape pe medeanul din preajmă spre Târgul Fânului, spre Târgul Făinii sau cine mai știe spre care colț al târgului. Una-i să ieși pe poarta mare și alta-i s-o iei pe scurtătură. Altfel nu știu de ce nu au zidit portița din zid
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
acum, la culcare! Noapte bună!... Îmi fac cruce și mă întind pe crivatul cu așternut aspru-călugăresc. Nu-mi trebuie multă vreme ca să adorm, ca sub o vrajă. Visele urmează unul după altul cu repeziciune. În ele îl am mereu în preajmă pe bătrân...Dimineața, când deschid ochii, văd un bulgăre de aur pe masă strălucind orbitor!...”Ce poate fi?” - mă întreb cu înfrigurare, frecându-mă la ochi. Privesc din nou, cu precauție...Bulgărele se mișcă!!! „Doamne! Visez? Sunt treaz? Sau am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ademenesc, pentru că ele se uită la mine dar nu îndrăznesc să ia vreo alună. Bătrânul caută să mă consoleze pentru nereușita mea: Nu fi supărat. Data viitoare le ai musafiri la masă. Pornima spre grădina de zarzavat pe lângă acareturile din preajmă. Când am ajuns, am băgat de seamă că toate sunt așa cum le știam. Călugărul mă cercetează cu privirea întrebătoare: „Vrei să intrăm sau mergem mai departe?” Drept răspuns, pornesc înainte...La o bucată de vreme, printre copaci, se zărește luciul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
care iaste între casa lui Vicol armanul și...casa lui Sefer armanul. Acea casă noi am vândut lui Iacub, ficiorul lui Sefer armanul”. Și acum să nu-mi spui că de față nu erau oameni „buni și bătrâni” de prin preajmă. Ba erau, părinte, și aceștia spun că „Pentru mai mare credință, noi, toți acești orășeni, am pus pecețile și iscăliturile ca să fie dumisale ocină și cumpărătură...și să aibă a-și faci drese domnești pe acestu zapis,...ca să să știe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cu coada ochiului...Zâmbește unui gând...La un timp, mă întreabă: Nu ai nevoie de doftor, fiule? Nu, părinte. Da’ de unde până unde mă întrebi de „doftor”? Uite așa mi-a venit mie să te întreb. Până nu-i prin preajmă vreun „doftor” nu aveai motiv să mă întrebi. Așa că vrei-nu vrei, trebuie să-mi spui despre ce „doftor” îi vorba. Apoi de „dumnealui giupânul Moisi doftorul” îi vorba în zapisul întocmit de „Iorga sin răposatului Caraiane ce-au fost vornic
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Tîrgul Făinii alături cu Școala Jidovilor,...să fie volnic egumenul...a le răscumpăra de la un Stati ce le-au fost cumpărat făr-de știre egumenului”. Deci asta-i „Școala jdovască”, părinte? Știi doar că am mai îmtâlnit-o noi când „ulicenii” din preajmă au închis poteca de ieșire spre Podul Vechi și vodă a trebuit să trimită slujbașii săi să limpezească lucrurile. Îmi amintesc foarte bine, părinte. Dacă-i așa, atunci să mergem mai departe și să ne oprim la dughenele mai răsărite
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
prin partea locului. Aș zice să mergem să vedem cam ce făină se macină la moara lui vodă. Îndată și pornim. Ne apropiem cu precauție. De departe se văd atârnate tot felul de stofe și lucrături scumpe. Înăuntru și prin preajmă se mișcă lume aleasă... Așa da, părinte! Mai seamănă a dugheană, nu ca altele de, ți-i frică să intri în ele. Numai că te înșeli, fiule. Chiar de a doua zi, adică la 25 noiembrie 1766, vodă îl cheamă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cânta de mama focului, cârnații se prăjeau plesnind de veselie, copane de pui cumpărați, stând o noapte la rând, se frigeau pe grătarele puse direct sub poala codrului, cu navetele de bere alături, cu nevasta voioasă și copiii alergând prin preajmă, omul se simțea suficient de patriot, ca să nu crâcnească la unele chestii care nu-i plăceau pe atunci. Dar s-au dus acele vremuri, și după 1989 odată cu noii zori, a celei mai încețoșate perioade din istoria țării noastre, am
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
regina (alegeți D-vs) naturii. Dar oamenii acestor meleaguri, mai au o tară moștenită și probabil transmisă cu sfințenie din tată în fiu. Este vorba, despre acea tendință de curbare imediată a șirei spinării, spre iertătorul pământ, numai cât adie prin preajmă respirația vreunui șef cu ceva putere asupra lui. Devine imediat umil, iar vocea trece, printr-un ciudat fenomen de transformare a sonorității, de la tonul obișnuit, la tonul de milogeală sau uneori se stinge în șoaptă la urechea șefului pentru a
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
vrea să cred că e un vis din care mă pot trezi...Oamenii aceștia par să se apropie atât de mult de mine, încât simt că mă sufoc... parcă nu mai e destul aer în încăpere... Spirite nevăzute zboară în preajmă și-mi aspiră dreptul la decență... Insul mai mic de statură își amintește că nu s-a prezentat... E profesorul de limba germană... așa mă gândeam și eu...Al treilea mă șocheză prin frumusețe. E un personaj mai uman, cu
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
am întins în crivatul din chilie, cu așternutul lui aspru, călugăresc. Înainte de a adormi, am mai frunzărit prin cele cărți. Somnul a venit pâș-pâș printre rânduri, cuprinzându-mă duios, ca o mamă. Visele mi-l aduceau mereu pe bătrân în preajmă. Dar nici unul din acele vise nu a fost statornic. În zori de zi, vrăbiile gureșe m-au vestit că a sosit vremea să cobor din pat, ca să nu mă prindă soarele lenevind... Și aveau dreptate neastâmpăratele, fiindcă odată cu primele raze
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dormit, dragule? Bine ca niciodată, sfințite. După ce îi urma regula de dimineață, ne vom căuta cale către iaz. E drept că totul se petrecea ca după un ritual: bălăceala în pârâiașul din coasta chiliei, vânzoleala păsăretului prin frunzișul copacilor din preajmă care păreau că se întreabă ce se întâmplă pe malul pârâiașului sau poate că au băgat de seamă că sunt străin de locul acela... Am mâncat și am rămas să-l aștept pe bătrân. Nu după multă vreme, din pragul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lumină trimis de undele apei iazului, ne-a ademenit îndată... Ne-am așezat și am rămas o vreme în contemplare... Priveam din când în când la bătrân. Se vedea ușor că poartă un dialog tăcut și profund cu frumusețile din preajmă. În cele din urmă s-a recules, și m-a întrebat: Ai vreo preferință sau putem povesti orice? Cu îngăduința sfinției tale, eu aș deschide vorba despre mănăstirea Sfântul Ioan Gură de Aur sau Zlataust, cum i se mai spune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
te arăți și te așteptam. Bine te-am găsit, sfințite. Drept să-ți spun, nu credeam că o să te întâlnesc. Revederea însă îmi face mare bucurie. Știu că vrei să afli câte ceva despre această mănăstire. Așa că îți voi sta în preajmă... Tocmai îmi limpezeam gândurile, reamintindu-mi de spusele istoricului Nicolae Iorga despre această mănăstire. Știu unde ai ajuns cu rememorarea, așa că am să adaug că pe la 1702 Constantin Duca voievod reface biserica și pune o pisanie scrisă în grecește alături de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
spun ceva care să-l scoată din această stare... Dar ce? El nu știa poate că și eu începeam să sufăr la gândul că foarte curând o să mă despart de el? Mă obișnuisem atât de mult să-l simt în preajmă! Parcă îmi transmitea un mesaj invizibil când se apropia de chilia în care îmi oferise adăpost - pentru o vreme... Și acum... Acum tebuia să-l părăsesc... Am scormonit în sufletul meu să găsesc un singur cuvânt măcar care să poată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
iertare, dragule, dar... Uite-te la mine. Om bătrân și fără minte. Nici n-a venit ceasul despărțirii și am și început a boci ca babele. Și mie îmi dă târcoale tristețea, sfințite. M-am obișnuit să te știu în preajmă în orice clipă - chiar și în vis - și acum... Până mâine mai este, fiule. Așa că hai să dereticăm oleacă prin chilioară. Când am sfârșit treaba, bătrânul și-a rotit privirea prin încăpere, ca o gospodină, și a conchis: Am făcut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de le ține, boierule. Am luat buchetul de tufănele în timp ce prin minte îmi umblau tot felul de gânduri: „Ce bine mai seamănă tufănelele astea cu cele din grădina bătrânului! Nu are de unde să aibă ea flori, fiindcă pe aici prin preajmă nici urmă de casă omenească. Musai sunt din grădinița chiliei. Înseamnă că ea le-a cules cu mult înainte de a mă trezi eu. Și de unde vine ea de fapt dacă nu de la mănăstire? Mare ți-i minunea Ta Doamne! Și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
asemenea droguri. Un gest foarte matur și rațional pentru mine. Și nici măcar nu era un sacrificiu așa de mare pe cât l-am făcut să pară. Știam că nu aveam cum să rămân în pană de narcotice atât timp cât Anna era în preajmă. Singura problemă era că Anna nu era prin preajmă. Din frazele laconice ale mamei, am înțeles că se mutase împreună cu prietenul ei, Shane. Ei, ăsta era un băiat care știa să se distreze! Shane își trăia viața, așa cum se spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mine. Și nici măcar nu era un sacrificiu așa de mare pe cât l-am făcut să pară. Știam că nu aveam cum să rămân în pană de narcotice atât timp cât Anna era în preajmă. Singura problemă era că Anna nu era prin preajmă. Din frazele laconice ale mamei, am înțeles că se mutase împreună cu prietenul ei, Shane. Ei, ăsta era un băiat care știa să se distreze! Shane își trăia viața, așa cum se spune, „la maximum“. Deborda! Aproape că atinsese punctul de explozie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de cincizeci de ani, dependentă de tranchilizante, iar asta era prima dată când o auzeam vorbind. Discuțiile despre ciocolată pătrunseseră până în lumea crepusculară în care Nancy părea să trăiască. —Nu. —Fry’s Chocolate Creme? a sugerat Sadie-sadica, ce bântuia prin preajmă. Nu. —Toffee Crisp? Era ideea lui Barry-copilul. Nu. — Dar sunt minu... —Minstrels! a sărit Mike. —Topic? Are câte-o alună de pădure în fiecare îmbucătură. Asta era ideea lui Vincent. —WHIP cu alune? a urlat Don. Pierde-te într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
fel cu toți ceilalți oameni din lumea mea. Dacă voiai ceva și cereai, erai automat descalificat din lupta pentru obținerea acelui lucru. Mie, una, mi se părea că modul cel mai sigur de a-ți trăi viața, cu Dumnezeu prin preajmă, era să-ți dorești lucruri pe care în realitate nu le doreai. Dumnezeul cu care am crescut eu era unul plin de cruzime. Sora cu care am crescut era o soră plină de cruzime. Mă nedumerea felul în care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]