1,763 matches
-
să se folosească un combustibil curat, cum ar fi biomasa. Deci, prin nici una dintre metodele de distrugere a cadavrului, natura nu este agresată În nici un fel. Dar e agresată de către ritualul ce Însoțește operațiunea și care depășește cu mult chiar preceptele religioase. Biblia nu spune decât că omul trebuie reîntors țărânii. Paranteză: cenușa e tot țărână. Și așa se făcea În epoca creștinismului primitiv: Între cadavru și pământ nu exista decât o pânză ori o rogojină. Acum, se mai interpun un
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
societății, caracterizată prin neliniște și nesiguranță. Criza societății contemporane lui Durkheim era după părerea sa provocată de o criză morală. Ieșirea din criză presupunea realizarea solidarității sociale la care se ajunge prin normarea tuturor acțiunilor oamenilor, prin stabilirea regulilor, a preceptelor de conviețuire socială, deci prin norme morale. Oamenii spunea Durkheim au față de valorile morale un sentiment dublu: pe de o parte, se tem de ele, pe de alta, le practică spre a se integra în societate. Funcția faptului moral este
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
educației din vremea sa, Durkheim este nemulțumit de realizările pedagogiei. Această disciplină cuprinde, după opinia sa, diverse reflecții asupra educației, teorii care nu-și propun să descrie și să explice ceea ce este sau ceea ce a fost, ci să formuleze doar precepte de conduită pentru viitor, dintre care foarte multe nu sînt decît speculații. Sociologul și pedagogul francez își punea mari speranțe în constituirea unei științe a educației, care să cerceteze realitatea și anume faptul educației să încerce delimitarea tipurilor acestuia și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
conducătorului, dat fiind că Dumnezeu îi încredințase acestuia supușii. El era răspunzător de bunăstarea și de apărarea lor, ducîndu-i pe drumul cel drept întru atingerea marilor obiective ale Islamului. Una dintre principalele îndatoriri ale sultanului era să vegheze la respectarea preceptelor religiei și a legilor civile. Dat fiind că justiția și echilibrul social constituiau teoretic temeliile sistemului otoman, legea și impunerea ei prin forță erau de o importanță vitală. Două coduri principale de legi erau în vigoare. Primul ca importanță era
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
devină general. Aceste restricții erau propovăduite atît de învățăturile bisericii musulmane, cît și de cele ale bisericii creștine. Societatea era statică, nu exista nici o idee de evoluție, progres sau "îmbunătățire" socială sau individuală ca țeluri pozitive urmărite. În această privință, preceptele lumii otomane nu difereau marcant de cele occidentale. Ideea de progres era un concept al Occidentului secolului al optsprezecelea; cea de evoluție aparținea secolului al nouăsprezecelea. Accentul pus pe religie și pe rolul ei politic era de asemenea o trăsătură
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
patra“), capitole de altă factură decât restul textului și care Întrerupeau În mod evident - și deru tant pentru cititor - fluxul memorialistic: „Glossa spiritului cărtu răresc. Încercare antiintelectualistă“, „Ce vrem. Cate hism pentru suflete nehotărâte“ (ambele broșuri publicate ante rior, conținând precepte de viață sănătoasă adresate tine rilor) și „Post-scriptum la treizeci de ani de la apariția Glossei spiritului cărturăresc și a Catehismului pentru su flete nehotărâte“; — am intervenit În mare măsură În „Cartea a patra“, cea mai amplă a volumului, dedicată perioadei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
adresa editorului: C. Bel die, În București, Pasagiul Român 22.“ Broșurile scrise În 1918 de Constantin Beldie nu mai impre sionează azi, dar după Primul Război Mondial reți nuseră aten ția publicului și a specialiștilor. Erau lucrări programatice, pline de precepte. În Ce vrem sunt publicate 19 teze referitoare la „Metodele vieții“ și „Scopurile vieții“. Pentru „Generațiile viitorului“, sub nr. 13, autorul scrie: „Vrem să fim educatori: semănători ai Vii torului. Privim Înainte. Ne preocupă mai mult țara Îndepărtată a copiilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Vii torului. Privim Înainte. Ne preocupă mai mult țara Îndepărtată a copiilor noștri decât țara strămoșilor. Învățăm cum trebuie să se Învețe. Învățăm numai lucrurile vieții și numai pentru viață, Învățăm cum se trăiește și cum se creează.“ Astăzi aceste precepte de viață capătă valențe noi și de aceea ne permitem să cităm și Însemnările trecute sub nr. 12: „Oa menii nu sunt egali. Omul cel mai superior [sic!] trebuie să fie stăpânul cel mai mare. Nu e nenorocire mai groaznică
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
rege al Castiliei, Vally - rege al Navarrei, iar Florino - rege al Estre madurei și al Leónului. Poate și pentru că intuiam, așa cum avea să scrie mai târziu Manuel Mujica Láinez în al său Bomarzo, că „Principii nu se conduc după obișnuite precepte etice, care sunt opreliști create doar pentru netrebnicii obtuzi...“ Oricum, astăzi toți regalii mei frați sunt morți... Requiescat in pace. Singurul care a supraviețuit sunt eu: Yo, Don Pedro, rey de Aragón... Vorba lui Gogol din Însemnările unui nebun: „În
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
a rămas cu totul absentă și complet pasivă, reacționând de aceeași manieră chiar dacă ar fi chemat-o Eva, Rașela ori Cleopatra. După atâta efort... Poftim! Lucrul m-a dezamăgit pentru moment, dar ulterior am iertat-o în perfectă concordanță cu preceptele moralei creștine: "iartă și ți se va ierta" (Luca, 6:37). Am ajuns la moș Danilov. Ne-am luat rămas bun de la bătrânul cumsecade și inimos și, cu Miți de funie, am ajuns acasă. Toți eram deosebit de bucuroși. Tata a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
să contribuie la îmbogățirea patrimoniului național.“ („Din inimă“, Convorbiri literare, ianuarie 1987) „Pentru condiția superioară creată, artiștii țării poartă o vie recunoștință tovarășului Nicolae Ceaușescu, ctitor și arhitect al României noi, al unei culturi și arte valoroase străbătute de nobilele precepte ale umanismului socialist, personalitate fără egal a istoriei noastre contemporane.“ („Vie recunoștință“, Amfiteatru, ianuarie 1988) HĂULICĂ Dan „Lupta partidului nostru pentru calitate, pentru calitatea umană, pentru elementul ireductibil uman din procesul construcției socialiste - care nu poate fi echivalat de indicii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ia păcatele oamenilor asupra sa”; o abordare primitivă care nu face decât să sporească debusolarea din mintea oamenilor. În acest fel tot mesajul cade în derizoriu, iar asta face loc multor ,,șmecheri” să se pună bine (în capul lor) cu ,,preceptele Bisericii”. În virtutea ideologiei în care au fost dresați, mulți șmecheri care se bat și ,,cu cărămida în piept” cum că ei au ,,școala vieții”, se pretind ,,oameni onorabili”, în condițiile în care trecutul lor arată oribil. Ajunși la 60-70 de
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
era chemată cultura să modeleze, să plămădească această minune a geneticii de partid : Omul Nou ? Nu trebuia filmul, mai ales să contribuie la formarea acestuia în spiritul celor mai înalte etc. etc. ? Filmul acesta are insolența să ocolească aceste neprețuite precepte pe care grija părintească le emisese pentru fericirea tutulor... Iată cum ar fi sunat un articol incriminant la adresa filmului, dacă dictatorul, prin Bula culturală de la Mangalia din 1983, nu ar fi retezat scurt aripile gazetărești, ce nu așteptau decât un
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de acum câteva veacuri. În Moldova și Basarabia [românii] cad chiar de la cele dintâi lupte cu un element etnic bine hrănit [= evreii], care mănâncă grâu, pește, fructe și care bea vin În loc de țuică” <endnote id="(675, p. 58)"/>. Iată câteva precepte talmudice privind Îngrijirea corpului, care arată că Întreținerea curățeniei și igienei corporale era văzută de către evrei ca o datorie religioasă, pentru că trupul este opera lui Dumnezeu și trebuie tratat ca atare : „Orice om trebuie să-și spele zilnic fața, mâinile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se materializa printr-o căsătorie. Și aceasta, evident, din cauza ambelor părți. „[Evreii din satul Rozavlea] o avut femei frumoase și de omenie - Își aduce aminte un țăran maramureșean -, da’ nu s-o căsătorit niciodată cu feciorași români” <endnote id="(841)"/>. Preceptele iudaice de endogamie sunt stricte În acest sens : „Nu vei Încheia căsătorii cu aceste popoare : nu-ți vei da fiicele fiilor lor și nu vei lua pe fiicele lor pentru fiii tăi” (Deuteronomul 7, 3). „Ce să facă părinții ovrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tradiții percepute ca incompatibile și, mai ales, două imagini adverse ale fiecăruia În conștiința celuilalt. „Religia evreilor [din Moldova] e cel mai mic lucru care-i deosebește În ochii românilor”, scria francezul Desjardins În 1867. „Nu ca evrei ce urmează preceptele mosaice” provoacă ei neliniște, „ci ca un popor străin În atingere zilnică cu alt popor, fără a se contopi vreodată cu el, nici a se apropia măcar, având alte moravuri, altă limbă, alte haine...” <endnote id="(743, p. 48)"/>. Folclorista
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îi pasă de restul lumii, de măguliri, aspirații, dorințe și plăceri. Nu se gândește la despărțenii sau la alt viitor, pe când geloasa româncă, azi se mărită, mâine se desparte : «Azi popa ne leagă, mâine ne dezleagă»” <endnote id="(735)"/>. Conform preceptelor talmudice, prostituția era condamnată ca o mare rușine, iar un bărbat avea „dreptul să-și repudieze soția doar dacă a descoperit că-i este necredincioasă” <endnote id="" (481, pp. 241-246)/>. O pedeapsă relativ ușoară, având În vedere faptul că adulterul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
până la sinodul din 815), astfel că s-a reinstaurat În chip solemn cultul icoanelor, care puteau fi acum venerate (proskynesis), dar nu adorate (latria). Cercetătorii din domeniul istoriei religiilor Încă nu au stabilit cu exactitate influența pe care iudaismul și preceptele sale („Să nu-ți faci ție chip cioplit și nici orice alt chip ; să nu te Închini lor și nici să le slujești”) au avut-o asupra nașterii fenomenului iconoclast. Cert este că mai mulți Împărați iconoclaști - precum Leon al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iar o zicem din convicția noastră cea mai intimă, nu sunt și nici n-au fost vreodată popolul sau nația care să manânce la oameni sau la copii de oricare stirpe sau credință ; În religia lor nu se află asemenea precept inuman și barbar ; stirpea lor din origine n-a fost stirpe de sălbateci și antropofagi. Din contra. Cu toate că deplânge situația ca un cărturar european și liberal, influențat de ideile generoase ale Revoluției din 1848, Ion Heliade-Rădulescu nu poate să-și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din anul 1940, intitulat „Magistrați care au fost”, Gheorghe Zarojanu era caracterizat, după 11 ani de activitate în justiția locală, drept „bun ca pâinea caldă și curat ca un cristal”, frumos omagiu pentru un om integru, care a crezut în preceptul că unui judecător nu îi este permis să se înșele sau să greșească. A fost decorat cu Coroana României în grad de cavaler. După 56 ani de activitate (46 ani de practică judiciară) s-a pensionat, în anul 1970. A
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
să treacă de pe "pilot automat" pe "manual" și treaba a ieșit foarte bine! Îmi mai amintesc de un dejun la Athénée Palace cu ziariștii respectivi. Aranjasem cu câteva zile înainte cu directorul restaurantului să pregătească pentru delegație, având în vedere preceptele lor culinare legate de religie, doar preparate din pasăre, vită și pește și ca băuturi sucuri naturale și apă minerală. Ne așezăm la masă, lângă mine șeful delegației, lângă el fotograful președintelui. Vine directorul restaurantului cu suita de chelneri și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
arăt Într-o biserică cum un fiu Își omoară mama?!“ Cazacu, parcă Îl văd și acum, Își ridică sprâncenele stufoase, șovăie cam Încurcat, curățându-și sutana de scame imaginare, ca să câștige timp. „Sigur, ce face Oreste nu prea corespunde cu preceptele ortodoxiei noastre. E un păcat fie și doar să porți gând rău părinților care ți-au dat viață. Darmite să omori! Nu ai dreptul să-ți judeci mama. Se spune că uneori, În cazuri extreme, dacă ea a precurvit, fiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
lacrimile, și veselia ; în consecință, și arta, în care nu sunt în stare să vadă decât lecții. Above all, keep cheerful, ̀ i spune Craig lui Acterian într-o scrisoare, subliniind această propoziție. Keep cheerful înseamnă mai mult decât clasicul precept englezesc keep smiling, admirabilă regulă de conduită decentă în nefericire și înfrângere, însă doar atât. Keep cheerful e o filozofie, o atitudine adânc umană, generoasă și plină de curaj în fața vieții, a lumii, a evenimentelor și a Creațiunii. Ea e
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
atât mai mult cu cât fiecare știm foarte bine că nici onorabilitatea noastră nu e perfectă. Există firește o limită a răbdării față de abaterile prietenului, dar această limită trebuie să fie cât se poate de largă : acesta e și înțelesul preceptului „să ierți fratelui tău de șaptezeci de ori câte șapte”. Răbdarea și toleranța aceasta sunt cu putință atâta timp cât, în ciuda abaterilor sale, prietenul continuă să accepte în principiu legislația morală și criteriile comune pe care s-a întemeiat prietenia. Dacă și-
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
nu-i trece prin minte să se laude sau să epateze pe cineva, nu e nici o clipă în defect, ba e perpetuu pătrunzătoare, în perpetuă atenție, și, solicitat cu deferență, dar fără cruțare și insistent de Mircea Ciobanu, emite nenumărate precepte, observații, intuiții, ipoteze, sentințe, în formulări memorabile, de o frumusețe pe măsura sincerității sale absolute. Ciobanu îi pune întrebări dificile, indiscrete (respectuoase, dar indiscrete, mai mult decât îndrăznețe) și nu l iartă, nu-l lasă să se derobeze, iar regele
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]