5,945 matches
-
extraordinare, devenite regulate după 1439, nu se puteau ridica fără consimțământul nobilimii. Puterea stărilor a crescut și datorită dreptului de alegere a regelui, ce aparținea Dietei. Comparând situația cu cea existentă în Imperiul german, unde actul electiv fiind despărțit de prerogativele Dietei era monopolul principilor electori, determinând creșterea puterii acestora, în Ungaria și Polonia competența în materie electivă a determinat un spor de putere în partea micii nobilimi, respectiv a șleahtei. Albert al II-lea (1437-1439) a fost nevoit să facă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
liberi 546. Uniunea de la Kalmar nu a prevăzut exact ordinea de succesiune la tron. Fiecare rege trebuia ales dintre succesorii lui Eric și, astfel, actul electiv a devenit pentru nobilime prilejul unor pactis conventis: fiecare schimbare a domniei însemna limitarea prerogativelor regale. În cadrul Uniunii puterea era deținută de nobilime, iar dacă monarhul încălca vreunul din angajamentele asumate, toți locuitorii regatului aveau dreptul să i se opună, "fără să-și piardă onoarea și fără să-și calce jurământul de fidelitate"547. Este
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
toți locuitorii regatului aveau dreptul să i se opună, "fără să-și piardă onoarea și fără să-și calce jurământul de fidelitate"547. Este modalitatea de manifestare a dreptului la rezistență și a solidarității stărilor, în efortul de îngrădire a prerogativelor monarhice. Reigsraadet (Consiliul de stat), compus din nobili și clerul superior, cărora nu li s-a putut opune nobilimea mijlocie pentru contrabalansarea forței lor, a uzurpat toate drepturile Adunării țării și ale Coroanei. Acest lucru a fost posibil datorită rolului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1654) și Constantin Brâncoveanu (1688)671. Din ultimele decenii ale secolului al XVI-lea până în deceniul șase al celui de al XVIII-lea, în dezbaterea Adunărilor de stări s-au impus problemele de ordin fiscal 672. Convocarea acestor adunări rămâne prerogativa principelui, problemele privind în special aplicarea unor măsuri generale (reforme fiscale, stabilirea impozitelor excepționale), particulare (scutirea clerului de impozite, impunerea mănăstirilor) și controlul asupra veniturilor și cheltuielilor Domniei. Cea dintâi Adunare de stări cu caracter fiscal a fost convocată la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ulterior la Miron Barnovschi 677. Un alt aspect de ordin fiscal, atribut al Adunărilor de stări, consta în verificarea veniturilor și cheltuielilor în perioada domniilor 678. Recunoașterea funcției juridice a Adunărilor de stări în Țările Române 679, reflectă exercitarea unei prerogative proprii, de care domnitorii trebuiau să țină seama și pe care ei înșiși o considerau "judecata țării". Adunarea judeca în primă instanță sau ca instanță de apel, dar de cele mai multe ori în procese extraordinare. La 6 ianuarie 1633, Matei Basarab
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
-i deosebi de "boierii de Divan", care participau ca membrii de drept ai adunării, "boierii de obște" sunt desemnați separat 683. În planul atribuțiilor Sfatului de obște, cele mai importante schimbări privesc retractul dreptului de alegere al principelui și creșterea prerogativelor legislative. S-au manifestat și încercări ale stărilor de a redobândi dreptul de alegere după vechiul obicei al țării. Astfel, la moartea lui Nicolae Mavrocordat (1730) s-a întrunit o "adevărată Adunare Națională"684, în care a fost ales principe
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
relațiilor cu alte instituții administrative și politice, judecarea neînțelegerilor ivite în teritoriul din subordinea sa etc. Scaunele aveau la Sibiu locuințe proprii, folosite pentru astfel de ocazii ("curtea" Cincului, "curtea" Nocrichului etc.)725. Instituția care sintetiza și la secui toate prerogativele și atribuțiile în scaunele secuiești, era adunarea generală scăunală (congregatio generalis), la care luau parte toți bărbații din scaunul respectiv 726. Până la jumătatea secolului al XVI-lea, la adunările generale scăunale participau reprezentanții celor trei stări (trium generum siculorum): fruntașii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Dietale a fost promulgat de principe la 15 martie 1653, fiind aplicat sub denumirea Approbatae Constitutiones Regni Transilvaniae et Partium Hungariae eidem anexarum 746. Ele cuprind norme privitoare la instituțiile de drept public din perioada secolelor XVI-XVII: organizarea de stat, prerogativele principelui și ale consiliului său, rolul Dietei, precum și reguli privitoare la statutul românilor și discriminările la care erau supuși. Principele Mihai Apafi I (1661-1690) a dispus codificarea după același model a hotărârilor Dietale din perioada 1653-1669, colecția fiind denumită Compilatae
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
realizarea supremației stărilor, își găsește explicația în condițiile (pacta conventa) cuprinse de jurământul de credință depus de principe cu prilejul înscăunării 755. El se intitula "domn din mila lui Dumnezeu" (dei gratia)756, suport al afirmării suveranității, care îi asigura prerogative largi. Principele se bucura de dreptul de inițiativă (propositiones) și convoca Dieta (comitia), fixând locul și data întrunirii. După votarea de către Dietă a proiectelor de legi, principii le sancționau dându-le valoare juridică, întărindu-le cu sigiliul și semnătura lor757
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
consimțământul întregului Sfat și statelor țării". Întreținerea oastei, a cetăților, lucrările de refacere și reparație a acestora, precum și paza hotarelor acorda largi drepturi principelui, obligat "să propună sfaturilor natura nevoilor acelor timpuri și împreună cu ei să delibereze"762. Îndeplinirea acestor prerogative, pe o bază constituțională solidă, i-au ridicat autoritatea, iar principatul se situa la rangul unei depline suveranități. După organizarea Principatului Transilvaniei ca provincie a Imperiului habsburgic, instituția principelui a suportat o serie de modificări. Dieta nu a mai ales
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
era atributul suveranului (§10)774. Pentru a evita opoziția stărilor întrunite în Dietă, suveranii au convocat-o tot mai rar. Semnul acestei tendințe apare la începutul secolului al XVIII-lea. Împăratul, obligat să sancționeze hotărârile Dietale, nu a exercitat această prerogativă decât sporadic până la 1744. Transilvaniei i se recunoaște autonomia de iure, prin edictul de la 1765 al împărătesei, care o ridică la rangul de Mare Principat (Decernimus etiam, et hoc nostro Diplomate firmissime statuimus, ut post hac futuris temporibus, dictus Magnus
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
nu putea fi transferată nimănui. Principelui ales îi era interzis să trateze asupra acesteia probleme "fără știrea țării"797. Dieta putea pune în dezbatere și hotărî anularea actelor ilegale ale suveranului, chiar dacă acestea au fost săvârșite cu acordul consilierilor săi. Prerogativele de care se bucura Dieta pe plan intern și extern limitau puterea principelui. Ea lua hotărâri în probleme financiare și fiscale privind veniturile domeniilor, munca gratuită, vota impozitele și subsidiile, acorda privilegii și scutiri în acest sens, aproba împreună cu principele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
aceste probleme. "Confederațiile cu Moldova și Țara Românească" ocupau un loc important 807. Dieta aproba trimiterea solilor și era îndrituită să aleagă reprezentanții diplomatici permanenți (capuchehăi), confirmați apoi de principe. Competența extinsă a Dietei diminua, ca, de altfel, pretutindeni, sfera prerogativelor principilor. Tendința de monopolizare și control a tuturor problemelor țării au făcut însă ca multe probleme de mai mică importanță să fie soluționate tot prin hotărâri Dietale, deși erau mult mai simplă calea administrativă sau la organele judecătorești inferioare. Dieta
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de Studii Transilvane, Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1994, pp. 137-138. 771 Gh. Bichicean, Introducere în istoria modernă universală, pp. 68-72. 772 Guvernatorul Marelui Principat (supremus status director) era reprezentantul împăratului în Transilvania. Prin poziția pe care o deținea și prin prerogativele ce-i reveneau, era considerat, conform Diplomei leopoldine, "cel mai înalt dregător al statului". Dreptul de liberă alegere a guvernatorului a fost încălcat încă de la început, deși, conform cu dispozițiile Diplomei, în alegerea și prerogativele celui mai înalt demnitar al țării
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
pe care o deținea și prin prerogativele ce-i reveneau, era considerat, conform Diplomei leopoldine, "cel mai înalt dregător al statului". Dreptul de liberă alegere a guvernatorului a fost încălcat încă de la început, deși, conform cu dispozițiile Diplomei, în alegerea și prerogativele celui mai înalt demnitar al țării trebuia "să rămână totul neatins". Este semnificativ refuzul lui Nicolae Bethlen, pe care imperialii au încercat să-l numească guvernator al Transilvaniei. În perspectiva intențiilor Curții de la Viena de a-și realiza planurile politice
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
fără anestezie și mască" (Fără anestezie). Acestea sunt tonalitatea și mijloacele tipice pentru Nicolae Panaite, poetul ce mizează, așadar, din ce în ce mai sigur, mai lucid pe cartea textualizării, construind imaginea unui univers scriptural în care vocabulele, mai ales verbele și substantivele, preiau prerogativele puterii, se instaurează autarhic într-un sine poetic aproape isihastru, asupra căruia are devastatoare consecințe: "vorbele ce dau buzna spre mine/ zguduie geamurile ca o toacă/ nesiguranța a ajuns ca un plumb încins/ care vine din toate părțile deodată/ și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Dorința de factură leopardiană de a se reintegra în sistemul armonios al universului găsește astfel la Quasimodo o modalitate de împlinire în unirea carnala cu femeia iubita. În volumul Și pe data e seară somnul reprezintă aproape în exclusivitate o prerogativă a ființei iubite, neexistând ocurente ale termenului respectiv care să se refere la poet. Pentru a compensa această lipsă, creatorul atribuie eului o seama de viziuni onirice, nocturne sau diurne. El creionează un eveniment oniric, adică un fel de delir
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
pot conduce la apariția de facto a unui stat bi-național, în care majoritatea populației va fi arabă. Oricum, un segment semnificativ al populației evreiești pare a se resemna, a se împăca cu ideea coexistenței cu un stat palestinian, dar avînd prerogative limitate. Asta voia și fostul premier Ariel Sharon. Între timp, însă, lucrurile s-au complicat prin războaiele cu Hamas, în Gaza, și Hezbollah, în Liban și mai ales prin revenirea la putere a dreptei sub conducerea lui Netanyahu. Uneori, inamicul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
mai mult rolul și importanța organismelor monetar-financiare și politice internaționale, solicitînd noi instituții de coordonare și reglementare la nivel global și reducînd independența politicilor și instituților naționale. Un alt fenomen major este integrarea în mari blocuri continentale care, încet-încet, preiau prerogativele politicilor economice, în mod tradițional naționale. Statul-națiune are și va avea încă un rol de jucat, inclusiv în desfășurarea unor politici economice specifice (cineva a lansat chiar profeția că secolul XXI va fi protecționist sau nu va fi deloc), dar
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a lungul isto riei sale, sistemul relațiilor internaționale a vă zut în război amenințarea cea mai serioasă cu care se confruntau statele. În probleme legate de război a fost, dintotdeauna, clar faptul că statele-națiune reprezintă actorii cei mai importanți, iar prerogativa politică, într-o astfel de situație, a fost și mai aprig protejată la nivel înalt, împotriva încălcării sale de către agenții non guvernamentali, decât în cazul altor tipuri de int eracțiuni internaționale. Putem surprinde, astfel, câteva idei esențiale pri vind perspectiva
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
reglementează relațiile sociale născute în sfera protecției pieței și anume practicile restrictive de concurență; • un raport juridic de egalitate juridică în legătură cu normele care reglementează protecția concurenților concurența neloială 80. În cadrul raportului juridic de autoritate, autoritatea administrativă în domeniul concurenței cu prerogative de putere și atribuții de poliție a pieței veghează ca agenții economici să respecte dispozițiile imperative care stabilesc conduita pe care aceștia trebuie să o aibă pe piață, pentru a nu perturba concurența iar în cazul constatării unor încălcări aplică
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
Președintele Consiliului Concurenței angajează patrimonial, prin semnătura sa, Consiliul Concurenței ca persoană juridică și-l reprezintă ca instituție publică în fața persoanelor fizice și juridice, a autorităților legislative, judiciare și administrative, precum și a altor instituții românești, străine și internaționale. El exercită prerogative disciplinare asupra întregului personal al Consiliului Concurenței. Fiecare comisie este formată din doi consilieri de concurență în componența stabilită de președintele Consiliului Concurenței, pentru fiecare caz în parte, și este condusă de către un vicepreședinte al Consiliului Concurenței. Funcția publică de
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
concurență pot face inspecții inopinate și pot solicita orice fel de informații sau justificări legate de îndeplinirea misiunii, atât la fața locului, cât și la sediul Consiliului Concurenței, situație în care vor proceda la convocarea persoanelor abilitate 164. Toate aceste prerogative vor fi exercitate de către inspectorii de concurență numai dacă există indicii că pot fi găsite documente sau pot fi obținute informații considerate necesare pentru îndeplinirea misiunii lor. Pentru efectuare acestor demersuri inspectorii de concurență sunt abilitați cu puteri de inspecție
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
concurenței cauzează daune patrimoniale sau morale, cel prejudiciat este în drept să se adreseze instanței competente cu acțiune în răspundere civilă corespunzătoare. De fapt cele două texte de lege, art. 6 și art. 9 reglementează aceeași situație și consacră aceleași prerogative. Art. 9 consacră expres posibilitatea celui prejudiciat de a solicita daune morale într-o perioadă în care acordarea acestora, în contextul dat, era controversată. Condițiile exercitării acțiunii în răspundere Ca regulă generală antrenarea răspunderii civile necesită întrunirea cumulativă a următoarelor
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
a primit-o din parte autorităților publice activitatea de supraveghere în scopul prevenirii poluării. Această activitate nu este o activitate economică chiar dacă utilizatorii achită o redevență întrucât concesionarul nu acționează în calitate de întreprindere ci desfășoară o activitate care este în legătură cu exercitarea prerogativelor puterii publice. Deoarece nu este o activitatea de natură economică ea nu intră în câmpul de aplicare a regulilor de concurență. A se vedea, P.M. Cosmovici, R. Munteanu, op. cit., p. 174. 73 În Franța a fost creat un regim complementar
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]