3,388 matches
-
și deci producția În străinătate nu ar mai avea motive. Este evident că fluxurile de investiții sunt determinate nu numai de diferențele de dobândă din diferite țări. Iar, teoria investițiilor străine directe nu poate fi expusă și argumentată pornind de la presupunerea existenței pieței perfecte, cum a fost făcut În cazul teoriei investițiilor de portofoliu. Demersurile de explicare a ISD și producției internaționale În teoria organizației industriale au fost consolidate de Charles P. Kindleberger (1984) și Richard E. Caves (1971). Kindleberger structurează
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
mari creșteri ale debitului cardiac: postprandial (30%), emoții (50-100%), efort (până la 700%), temperatură crescută a mediului, sarcină. Influența frecvenței cardiace asupra debitului cardiac este un fenomen complex. Proporționalitatea este valabilă numai la prima vedere, deoarece relația menționată se bazează pe presupunerea că cele două variabile, frecvența cardiacă și debitul sistolic, sunt independente. In realitate frecvența cardiacă are o influență asupra volumului sistolic, după cum urmează. In condiții de pacemaker artificial debitul cardiac are valori maxime pentru frecvențe între 100 și 150 bătăi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
valoroase și mai originale produse ale fantasticului supranatural din lumea anglo-saxonă, în bună măsură pentru că autorul se dovedește extrem de eficient în construirea unei relații subtile între cititor și personajul ficțional. Astfel, Michael H. Begnal îi atribuie lui Le Fanu însuși presupunerea că scriitura sa "va opera, simultan, pe două niveluri. Imediatețea descrierii are ca scop evidențierea relației sau înrudirii strânse dintre cititor și personaj, în vreme ce lectorul trebuie, de asemenea, să-și privească experiența ca pe un soi de studiu de caz
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mari creșteri ale debitului cardiac: postprandial (30%), emoții (50-100%), efort (până la 700%), temperatură crescută a mediului, sarcină. Influența frecvenței cardiace asupra debitului cardiac este un fenomen complex. Proporționalitatea este valabilă numai la prima vedere, deoarece relația menționată se bazează pe presupunerea că cele două variabile, frecvența cardiacă și debitul sistolic, sunt independente. In realitate frecvența cardiacă are o influență asupra volumului sistolic, după cum urmează. In condiții de pacemaker artificial debitul cardiac are valori maxime pentru frecvențe între 100 și 150 bătăi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de a aplica politici adecvate pentru dezvoltarea infrastructurii, administrației, economiei și culturii. Dacă ținem seama de realitățile noastre, ar rezulta că nu lipsa ori insuficiența mijloacelor, ci scopurile, completate de acceptarea dependenței de posesorii de mijloace, contează. E doar o presupunere, cam abstractă, cu aplicabilitate redusă. Scopurile și mijloacele sunt consubstanțiale în societăți. Poate și ca un simplu ecou al teoriei modernizării, în statisticile ONU pentru dezvoltare se folosește cam imprecis metafora "țările Nordului și țările Sudului". Cu ea se indică
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pentru o clipă doar de turiștii aflați în căutare de muzee, nu poate fi bănuit ca având în spate un scop oarecare. Cât despre istoria personală, despre posibilele tragedii ale familiei despre care vor besc, nu pot fi făcute decât presupuneri. Spectacolul pe care l-au oferit însă poate spune câte ceva despre structura lumii în care ei și cu mine am fost „aruncați“. Mai exact, îi anunță propria insuficiență, formă a neliniștii care îi ține, cum spuneam, loc de esență. Berlinul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
schema teoretică. Modelul descris de ei poate fi însă generalizat și aplicat în practica culturală la nivel global, dar și în plan restrâns (la nivel regional sau local). Premisa ar fi să acceptăm existența unui set de valori (convingeri, certitudini, presupuneri), pe care Nachbar și Lause le numesc "valori și credințe fundamentale", care sunt specifice oricărui popor și pe care le putem identifica cu ușurință în practicile culturale ale existenței noastre cotidiene. Ce alt motiv am avea să transformăm personajele reale
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
care Darwin o numea spontană sau întâmplătoare, în sensul că nu-i cunoaștem cauza și nu o putem provoca. Crescătorul sau selecționerul nu produce asemenea variații; el le folosește doar pe cele pe care natura i le pune la dispoziție. Presupunerea că în natură tocmai asemenea variații spontane oferă principalul material asupra căruia acționează selecția a putut avea pentru Darwin efectul unui fulger în noapte. Căci, dacă se admite că variații asemănătoare se produc la indivizi care trăiesc în condiții foarte
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
al constituției și al comportării se încrucișează în stare domestică, spre deosebire de speciile în stare sălbatică. Și totuși între aceste specii care nu se încrucișează nu există diferențe mai mari decât cele între rase domestice care se încrucișează. Dacă acceptăm însă presupunerea că încrucișarea unor rase diferite de animale domestice se datorează vicierii instinctelor în procesul domesticirii, atunci analogia între efectele în timp ale acțiunii selecției artificiale și ale celei naturale ne va apărea drept pe deplin convingătoare. Darwin a socotit plauzibil
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
al naturii, el s-ar fi străduit apoi să ofere ideii un suport științific. Tot ceea ce știm despre viața autorului Originii speciilor, despre mediul religios și intelectual în care s-a format, despre evoluția gândirii sale, nu susține o asemenea presupunere. Apropiată inimii tânărului Darwin a fost o imagine a lumii vii ca lume a păcii și a armoniei, expresia intențiilor unui Creator milostiv și iubitor, acea imagine ce a fost cultivată de tradiția religioasă în care a crescut și de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
teoriile științei matematice și experimentale ale naturii. Se știe că astronomul John Herschel, cunoscut și drept un teoretician al metodei științei, a calificat teoria selecției naturale drept law of higgledy-pigledy (lege a dezordinii). O asemenea judecată se baza, evident, pe presupunerea, împărtășită de mulți contemporani, că singura alternativă la explicarea adaptării viețuitoarelor prin proiect ar fi întâmplarea oarbă. Cât de inadecvată ar fi fost această presupunere care susținea judecata lui Herschel, ea merită menționată deoarece atrage atenția asupra așteptărilor multor cercetători
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
naturale drept law of higgledy-pigledy (lege a dezordinii). O asemenea judecată se baza, evident, pe presupunerea, împărtășită de mulți contemporani, că singura alternativă la explicarea adaptării viețuitoarelor prin proiect ar fi întâmplarea oarbă. Cât de inadecvată ar fi fost această presupunere care susținea judecata lui Herschel, ea merită menționată deoarece atrage atenția asupra așteptărilor multor cercetători ai naturii de la mijlocul secolului al XIX-lea și de mai târziu. Cercetători evoluționiști contemporani au formulat diferite reflecții asupra surselor și substratului unor asemenea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
trecut, idee numită și uniformitarianism, precum și complementul ei - acestea au fost schimbări lente care s-au produs în intervale uriașe de timp - pare să fi jucat un rol deosebit de important în geneza ipotezei selecției naturale. Iată raționamentul care susține această presupunere. Să ne întrebăm în ce fel au stimulat reflecțiile lui Darwin asupra acelor practici ale grădinarilor, agricultorilor și crescătorilor de animale pe care el le-a numit selecție artificială geneza și elaborarea acestei ipoteze. Răspunsul este că aceste practici arată
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
micilor variații cu valoare adaptativă. Revizuirile în prima direcție, inaugurate de teoria echilibrelor punctuate, conferă și speciei statutul de obiect al selecției. Mecanismul selecției este extins sub și deasupra nivelului luptei pentru existență dintre organisme. În locul explicațiilor darwiniene, bazate pe presupunerea că selecția acționează la un singur nivel, cel al organismelor individuale, explicațiile evoluționiste urmează să fie elaborate ținând seama de acțiunea selecției la mai multe niveluri, de la gene până la specii. Dată fiind dezvoltarea pe care au cunoscut-o până în zilele
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Engels, care au fost publicate sub titlul Dialectica naturii. Criticile se concentrează asupra a ceea ce Engels aprecia drept o exagerare a rolului acordat luptei pentru existență și selecției naturale în evoluția speciilor. Sursa acestor rezerve critice pare să fi fost presupunerea că selecția și lupta pentru existență ar reprezenta o extindere nelegitimă în știința naturii a unor doctrine sociale de altfel greșite și dăunătoare. „Întreaga teorie a lui Darwin despre lupta pentru existență - scrie Engels - este, pur și simplu, o transpunere
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
oferă cu cea a simplității și economiei principiilor pe care se bazează ele. Dawkins evocă cu entuziasm ceea ce crede el că relevă excelența teoriei darwiniene a evoluției: „Niciodată atât de multe fapte nu au fost explicate prin așa de puține presupuneri. Nu numai că teoria darwiniană are o mare putere de a explica. Economia ei în realizarea acestui lucru are o eleganță riguroasă, o frumusețe poetică ce depășește chiar și cele mai obsedante mituri despre originea lumii.“ Sunt teme care revin
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
propun o înțelegere a teoriei lui Darwin inspirată în primul rând de realizările geneticii, pe linia sintezelor înfăptuite de creatorii geneticii populațiilor și de Theodosius Dobzhansky, Gould acuză „rigidizarea sintezei moderne“, pe care o identifică în ceea ce numește „programul adaptaționist“. Presupunerile de bază ale acestui program spun că mutații ce privesc o mare varietate de caractere, promovate de selecția naturală, duc în cele din urmă, prin acumularea și accentuarea lor treptată, la apariția unor specii noi. Explicațiile de tip evoluționist sunt
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
structuri care s-au constituit mai înainte ca ele să fie folosite în acest fel, ca și la faptul că aripile insectelor au evoluat pentru a ușura termoreglarea și abia mai târziu au fost folosite pentru a zbura, Sober aprecia presupunerea că utilitatea curentă a unor trăsături ale organismelor este cauza apariției și dezvoltării ei drept o greșeală a unor cercetători, care nu afectează însă programul adaptaționist în ansamblul său. Dacă ideea directoare a acestui program este evidențierea puterii selecției naturale
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
punct de vedere. Darwin a insistat asupra ideii că producerea de noi specii prin selecție naturală nu poate fi demonstrată în mod direct. Pe baza constatării efectelor selecției artificiale de-a lungul unui număr de generații pot fi făcute însă presupuneri rezonabile privitoare la efectele selecției naturale într-o perioadă incomparabil mai lungă de timp. Dacă variații acumulate într-o perioadă relativ scurtă de timp pot genera noi varietăți, de ce prin acțiunea selecției într-o perioadă mult mai lungă de timp
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
următor: „...a crede că Ea a creat forme primare, capabile de dezvoltare [...] în loc de a crede că Ea cere un nou act de intervenție pentru a suplini lacunele pe care Ea însăși le-a lăsat.“ O confirmare suplimentară, deosebit de convingătoare, a presupunerii că așa a gândit Darwin în perioada când a scris Originea speciilor o oferă un pasaj din manuscrisul inițial, versiunea amplă la care Darwin a lucrat din 1856 până în 1858 și pe care a renunțat să o continue, versiune publicată
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
avea cruzimea și suferința prezente pretutindeni în lumea organismelor dotate cu sensibilitate. „O ființă atât de puternică și de atotștiutoare cum e Dumnezeu, care a fost în stare să creeze universul, este, pentru mințile noastre limitate, atotputernică și atotștiutoare, și presupunerea că bunătatea ei ar fi limitată revoltă puterea noastră de înțelegere, pentru că ce avantaj ar fi putut să aibă suferința milioanelor de ființe inferioare de-a lungul timpului aproape infinit? Acest argument foarte vechi cu privire la existența suferinței, adus împotriva existenței
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
această evoluție a dus la apariția omului și putem susține, totodată, că viața a fost creată și că evoluția este condusă de Creator, în vederea unui scop. Este poziția pe care Johnson o susține drept alternativă la lectura literală a Genezei. Presupunerea că teismul și teoria evoluției sunt incompatibile este declarată greșită: „Cred că există un Dumnezeu capabil, dacă vrea, să creeze pornind de la nimic, dar că El a putut de asemenea alege să lucreze prin procesul de evoluție naturală. Nu apăr
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
susținut că cel ce gândește consecvent și cunoaște bine știința darwiniană nu ar putea fi religios. În cazul unor contemporani ai lui Darwin sau al unor naturaliști din generațiile următoare, o explicație posibilă a adoptării acestei poziții a fost acceptarea presupunerii că religiozitatea ar implica în mod necesar aderența la o înțelegere literală a Genezei, la conceperea Creației ființelor vii ca fiind opera unui artizan, așa cum o văzuse William Paley. Cei care acceptau această presupunere ajungeau în mod firesc la concluzia
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
adoptării acestei poziții a fost acceptarea presupunerii că religiozitatea ar implica în mod necesar aderența la o înțelegere literală a Genezei, la conceperea Creației ființelor vii ca fiind opera unui artizan, așa cum o văzuse William Paley. Cei care acceptau această presupunere ajungeau în mod firesc la concluzia că nu poți crede în același timp în evoluția darwiniană și în Dumnezeu. Mai mult, unii propagatori ai științei darwiniene înclinau să vadă în ea confirmarea acelei viziuni globale asupra universului care consideră materia
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
acestei afirmații va fi că omul rațional nu ar fi îndreptățit să accepte existența lui Dumnezeu atâta timp cât ea nu poate fi probată ca orice altă ipoteză științifică. Afirmația lui Dawkins că „Dumnezeu, aproape cu certitudine, nu există“ se sprijină pe presupunerea că în sprijinul existenței Sale ar trebui produse probe de tipul celor pe care ne bazăm afirmațiile despre existența unor entități în viața zilnică și în cercetarea științifică. Or, nici chiar teologii dogmatici din epoci mai îndepărtate nu ar fi
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]