4,133 matches
-
chiar la existența unui grad mai sofisticat de circulație al acestor bilete, asemănător cu cel al bancnotei, în care statul se implică și-i obligă pe cetățenii său să le accepte. "În Europa, apariția biletului de bancă ar fi fost prilejuită de operațiunile de depozit ale primelor bănci italiene"630. Este de subliniat că biletul de bancă, deși mult deosebit de bancnotă, face un pas dincolo de rezerva în aur a băncii care îl emite și-l pune în circulație. Este primul pas
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
modern de circulație monetară. Victor Jinga face observația că "Biletul de bancă reprezintă puțin rezerva metalică a băncii care l-a emis și mult mai mult mărfurile pe care el le pune în circulație, investițiile productive pe care le-a prilejuit"631. Ca formă de existență a monedei de hârtie, biletul de bancă inaugurează epoca și procesul de îndepărtare a monedei de hârtie de metalul monetar. Biletul de bancă este prima formă de bani de credit emisă de către băncile din Evul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fi inventat hârtia-monedă cu scopul precis și dinainte calculat de a deposeda populația de valoare prin intermediul contribuțiilor sale la susținerea eforturilor de război. Ce este sigur este că hârtia monedă, mai mult decât orice formă de existență a monedei a prilejuit transferuri uriașe de valori între populație și stat. Teoria conspirației căreia îi dă glas Engels nu este valabilă dacă vedem evoluțiile în dinamica lor. Azi, bonurile de tezaur jucând un rol foarte important în finanțarea administrațiilor de stat. Tocmai luând
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
câțiva ani. Redăm de asemenea experiența guvernului colonial din Massachusetts în tipărirea și punerea în circulație a hârtiei-monedă678. 5. Crizele hârtiei-monedă Hârtia-monedă mai poartă denumirea și de bon de hârtie guvernamental. Apogeul folosinței sale l-a constituit perioada și evenimentele prilejuite de Primul Război Mondial. "De la 1914 încoace, de la izbucnirea războiului general, toată Europa a intrat într-o teribilă criză monetară datorită tocmai faptului că s-a uzat și abuzat sub diferite forme de moneda de hârtie și hârtia monedă"679
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a întâmplat cu băncile din SUA și cu economia americană în anul 2007, când problemele de ordin intern ale economiei americane, acoperirea garanțiilor ipotecare, au răbufnit cu forță în toată economia globală. Inovația financiară specifică monedei din hârtie discreționare este prilejuită și de multitudinea actorilor instituționali care joacă un rol pe piețele financiare. Este vorba aici despre guverne, bănci centrale, bănci comerciale, fonduri de pensii, societăți de asigurare, fonduri de investiții financiare, case de pensii, instituții financiare internaționale. Toate aceste tipuri
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în speță dolarul american. El are câteva avantaje 714: este eficace, este subtil, asigură o dominație permanentă și de lungă durată, nu are costuri în vieți omenești, acționează concomitent la scară planetară, nu produce revoluții și războaie. Hegemonia monedei contemporane prilejuiește, în același timp, transferuri uriașe de capitaluri, randamente și avuții. Aceste transferuri se produc acolo unde guvernele statelor vizate nu sunt sau nu pot fi destul de atente la dependența de capitaluri internaționale și unde intrarea și ieșirea acestor capitaluri destabilizează
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
atente la dependența de capitaluri internaționale și unde intrarea și ieșirea acestor capitaluri destabilizează economia. Logica de expansiune a lumii capitaliste păstrează ceva din acel păcat originar al jafului de care amintește Hannah Arendt. Cel puțin criza din 2007 a prilejuit după estimarea noastră "cel mai mare transfer de avuție și proprietăți din istorie"715. Banul contemporan a creat o economie globală în care atacurile armatelor de altădată au fost înlocuite de atacurile financiare și monetare. Economii întregi au fost devastate
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pe care trebuie s-o avem despre bani și aceea pe care corupția a stabilit-o despre lume"790. De la taxa de senioraj (sau suma pe care seniorul o reținea ca urmare a baterii monedei), până la transferurile uriașe de valori prilejuite de manevrarea monedei din hârtie, totul se face prin intermediul și în favoarea autorității statale. O cauză principală a falsificării de către a stat a monedei au constituit-o războaiele. Toată lumea se afla în conflict cu toată lumea, iar aceste războaie trebuiau finanțate. Nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
dintre cererea și oferta de mărfuri. Vom începe dezbaterea cu Keynes, care "a stabilit o relație între sfera monetară" (moneda) și "sfera reală" (economia productivă), prin intermediul unei variabile rata dobânzii 973. Această demarcație nu are doar un caracter didactic. Ea prilejuiește analize ale celor două sfere plecând chiar de la existența unor legități specifice. J.M. Keynes definește inflația astfel: "... atunci când o nouă creștere a volumului cererii efective nu mai determină o nouă creștere a volumului producției și se manifestă exclusiv printr-o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cu aceeași unitate monetară. De exemplu, în România postdecembristă, inflația și salariul real au avut evoluții de forma următoare 1008: Fig. 8.5 Evoluții ale puterii de cumpărare în România după 1990 Repartiția inechitabilă, în interiorul unei societăți, pe care o prilejuiește inflația, duce la o descurajare a populației și la o dezordini de tip social și civic, cu efecte negative asupra unor perioade foarte mari, istorice. Sentimentul de instabilitate economică, duce la un profund sentiment de instabilitate socială și politică. Inflația
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Față de aceste sisteme pare mai ușoară confirmarea concepției acelor scriitori care consideră fenomenul inflației și al deflației ca o simplă transformare de bogăție, între două clase, aceea a creditorilor și a debitorilor"1011. Ar fi o eroare să judecăm furtul prilejuit de inflație ca fiind unul ideologic, călăuzit de o doctrină și în favoarea unei clase sociale (în ințelesul clasic de grup social, politic și economic, distinct, cu interese particulare). Hoția prin inflație nu are o culoare politică și ideologică. Este o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
profiturile, iar rambursările către bănci devin din ce în ce mai dificile. Atât inflația, cât și deflația, sunt fenomene negative. Ele afectează acest tip de relație debitori, creditori, în condițiile în care băncile, ca deținătoare ale banilor, intră foarte rar în impas. Ciclul pierdere-câștig, prilejuit de inflație, este cu atât mai periculos cu cât el nu poate fi anticipat. Ceea ce știm cu certitudine este că după inflație, care înseamnă veselie excesivă, chiar beție, urmează deflația, adică marea tristețe. Nimeni, ca și în cazul ciclului economic
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
catastrofale. Trebuie să spunem că în acest moment își pierd "caracterul natural" lăudat de Hoppe. Furtul nu este niciodată "natural". Inflația afectează moneda în profunzime, îi perturbă funcțiile distorsionând sensul în care acestea trebuie să acționeze. Moneda, prin stabilitatea sa, prilejuiește un transfer de valoare corect, în care participanții la schimb câștigă după propriile calcule și după propriile atuuri și merite demonstrate în contactul cu economia reală. Fluctuațiile monetare nemaifiind la îndemâna antreprenorilor, aceștia intră în panică și încearcă să ia în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
stabilă, care să elimine definitiv acest fenomen. Până și aurul are variații de valoare care obstrucționează acest ideal. Până la urmă moneda, cu toate formele sale de manifestare rămâne o convenție între oameni care, în mod permanent, în folosința sa va prilejui un joc al transferului de mărfuri și valori relativ. Acest caracter se va accentua, mai târziu, odată cu apariția și folosința monedei din hârtie. 314 Apud. Alexandru Tașnadi, Claudiu Doltu, Robert Mundell și zonele monetare optime, Editura ASE, București, 2000, p.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Taloș (1978) sacrificiilor de Întemeiere: În descendența interpretărilor lui Mircea Eliade (care, pe baza unor atestări arheologice și istorice, dar și a sugestiilor oferite de baladele și legendele Meșterului Manole, precum și de alte producții folclorice și texte mitologice, asocia sacrificiile prilejuite de construcțiile cu o semnificație aparte În plan religios sau politic cu concepțiile arhaice despre transferul de viață de la om la natură sau creații culturale - 1943, 1995), folcloristul român consideră că practicile asociate „vânzătorilor de umbre” sunt raționalizări tardive ale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
loc periodic, În mod predictabil, și Însoțesc schimbările pe care anotimpurile le aduc În ceea ce privește lumina, starea vremii, muncile agrare și alte activități sociale (C. Bell, 1997, p. 102). În felul acesta, dacă ne referim la zonele cu climă temperată, riturile prilejuite de „Înnoirea” anului În miezul iernii, de Începerea primăverii (adică a muncilor câmpului și a trimiterii animalelor În zone mai fertile), de toiul verii (adică strângerea recoltelor) sau de toamnă (retragerea din câmp În spațiul domestic) urmează o schemă secvențială
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ciobanii, marinarii, unele categorii de artiști. Modelul binar este completat de Mircea Eliade cu un al treilea tip de ceremonie de inițiere: cea legată de o „vocație mistică”, precum cea necesară intrării În corpul șamanilor. Deși structural seamănă cu inițierile prilejuite de accesul În organizații esoterice, acest tip de rit de inițiere implică o anumită chemare mistică, individualizarea celui care este supus trecerii prin statutul său de „ales”, o experiență personală de o intensitate aparte și „un element de extază, de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
comunitate) sau linear (participanții pleacă dintr-un punct pentru a ajunge În alt punct, deseori consacrat: procesiunile care precedă sacrificiile, cele legate de riturile funerare, cele ale breslelor medievale etc.). Ele pot fi prevăzute În calendarul religios sau pot fi prilejuite de evenimente ieșite din comun (K. Ashley, 2001, pp. 7-10; B.I. Mullahi, 2003, vol. XI, p. 732; S. Price și E. Kearns, 2003, p. 451). Elementul comun În toate aceste manifestări este expunerea publică (pentru a fi văzut, adorat, respectat
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
scop se declanșează procesul de sacralizare ce consacră gestul pelerinului”. Pelerinajul reprezintă o călătorie cu un scop bine definit, de obicei de natură spirituală, ce trebuie să provoace o transformare existențială a celui care o inițiază (În antiteză cu plecările prilejuite de sistemul turismului, unde călătoria devine un scop În sine, iar eroul ei nu este radical transformat, ci doar Îmbogățit În planul experiențelor și al personalității - vezi A. Blasi, 2002). Pelerinajul implică o ieșire din universul comun, ieșire cu atât
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
audiențele pot participa În mod adecvat doar stând și privind din casele lor (N. Couldry, 2000, p. 158). Un alt punct de vedere este cel pe care l-am promovat (M. Coman, 2003) - acesta pornește de la fenomenele de mobilizare socială prilejuite de concertul lui Michael Jackson din București, 1992: Pelerinajele prilejuite de prezența lui Michael Jackson la București se structurează În două unități distincte: a) traseul către punctul de Întâlnire cu idolul - caracterizat printr-o acalmie relativă, prin eforturile depuse pentru
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din casele lor (N. Couldry, 2000, p. 158). Un alt punct de vedere este cel pe care l-am promovat (M. Coman, 2003) - acesta pornește de la fenomenele de mobilizare socială prilejuite de concertul lui Michael Jackson din București, 1992: Pelerinajele prilejuite de prezența lui Michael Jackson la București se structurează În două unități distincte: a) traseul către punctul de Întâlnire cu idolul - caracterizat printr-o acalmie relativă, prin eforturile depuse pentru deplasarea spre centrul râvnit, prin durata amplă, prin emoția așteptării
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
inspirată din denumirile folosite În ceremoniile de tip Plotlach sau Kula. Prin aceste acte, persoanele care dețin poziții politice și economice proeminente confirmă, În fața comunității și a colectivităților dintr-un anumit areal cultural, puterea și prestigiul lor); 3. schimburi comerciale prilejuite de târgurile care au loc În aceste perioade: ele permit Întâlnirea producătorilor sau negustorilor din zone Îndepărtate și achiziționarea sau vânzarea unor bunuri altfel greu de obținut În spațiul economic limitat al comunității; i) rituri de competiție: sărbătorile declanșează numeroase
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de vizibilitate sau de semnificație a riturilor politice: oricine va recunoaște și va Înțelege esența unui rit de Încoronare sau a unui rit de Învestire a președintelui țării, a unui rit funerar pentru o mare personalitate politică, a unei parade prilejuite de celebrarea zilei naționale, a unui ansamblu de manifestări ceremoniale care comemorează un moment sau o personalitate emblematică pentru o anumită comunitate, a unui marș de protest, a unui rit de degradare, excomunicare ori condamnare a persoanei sau persoanelor considerate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vieții sociale. În sfera riturilor politice consensuale pot fi incluse numeroase manifestări, asociate, În esență, modelului riturilor de trecere (atât ale vieții individuale, cât și ale vieții colective): sărbătorile politice (fie legate de un calendar local, național ori internațional, fie prilejuite de evenimente speciale, precum victoriile consacratoare - Într-un război, Într-o confruntare sportivă), comemorările (marcând celebrarea solemnă a unui moment trecut considerat drept referință identitară pentru o colectivitate), vizitele politice (contactul dintre mase și liderii politici confirmă, Întărește reprezentările simbolice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
identificate și În paradele burlești Împotriva dominației engleze și a liderilor loialiști din America secolului al XVIII-lea (P. Shaw, 1981), În celebrările alternative ale zilei de 4 iulie (S. Newman, 1997) și În paradele carnavalești care dublează parada oficială prilejuită de festivități comemorative locale (C. Farber, 1983), În manifestările de stradă ale muncitorilor (S. Collet, 1982), sau În sărbătorile „de contestare” a structurilor de putere În exercițiu (P. Ariès, 1984). De obicei, paradele și demonstrațiile conduc către o adunare În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]