1,457 matches
-
comună, dar ulterior aceasta a fost redusă doar la suprafața naosului, pronaosului fiind tăvănit. Absida altarului este acoperită printr-o boltă semicilindrică. Într-o altă etapă, probabil în urma unor lucrări de renovare din secolul al XIX-lea a fost adăugată prispa, mai largă în dreptul întrării în biserică ce se face pe latura de sud, prin pridvor. Deasupra părții lărgite a prispei este amplasat turnul clopotniță, care prin forma lui aduce aminte de biserica de lemn din Săcalu de Pădure, localitate învecinată
Biserica de lemn din Luieriu () [Corola-website/Science/320311_a_321640]
-
boltă semicilindrică. Într-o altă etapă, probabil în urma unor lucrări de renovare din secolul al XIX-lea a fost adăugată prispa, mai largă în dreptul întrării în biserică ce se face pe latura de sud, prin pridvor. Deasupra părții lărgite a prispei este amplasat turnul clopotniță, care prin forma lui aduce aminte de biserica de lemn din Săcalu de Pădure, localitate învecinată cu localitatea de origine a bisericii. Decorul pictat al bisericii, așa cum poate fi văzut în zilele noastre este rezultatul muncii
Biserica de lemn din Luieriu () [Corola-website/Science/320311_a_321640]
-
Feleac (jud. Cluj). Lăcașul în discuție era o construcție de plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu patru laturi, îmbinată în ax. În dreptul celor două intrări, de vest și de nord, se afla un pridvor deschis prelungit, de forma unei prispe. Edificiul, tencuit la esterior, era prevăzut cu o clopotniță robustă, cu foișor în console și fleșă de o accentuată verticalitate. Deși reparat în mai multe rânduri (cel dintâi șantier s-a desfășurat în anul 1855), edificiul s-a degradat încet
Biserica de lemn din Tomnatecu de Jos () [Corola-website/Science/321118_a_322447]
-
suplimentare pe pereții de lemn. Pentru a fi compensate, au fost montați stâlpi de susținere atât pe latura de sud cât și pe latura de nord a bisericii. Se presupune că tot cu ocazia mutării bisericii a fost adăugată și prispa de pe latura de sud. Din pictură interioară se mai păstrau, conform d-nei Ioana Cristache-Panait, care a documentat în anii '80 biserica, împărțite în registre prin chenare pe boltă, în medalioane centrale următoarele reprezentări: "Sfînta Maria", "Tatăl Savaot", "Isus Hristos" și "Duhul
Biserica de lemn din Chinciuș () [Corola-website/Science/320596_a_321925]
-
Toader Zugravul, una din anul 1744 iar cea de-a doua din anul 1749. Adusă din satul Cașva, de pe valea Gurghiului, biserica are planul dreptunghiular, cu pronaos poligonal, cu trei laturi spre vest și absida altarului decroșată cu cinci laturi. Prispa, aflată pe latura de sud, adăugată mai târziu, adăpostește intrarea în biserică. Vechiul ancadrament al intrării, a fost înlocuit, una din piesele fostului ancadrament fiind folosită ca stâlp de sprijin. Prezintă în partea superioară decorații sculptate, simbolurile fiind bine cunoscute
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]
-
Clubului Speologic „Z" din Oradea au forțat înaintarea .și, trecînd de a doua strîmtoare, au descoperit și cartat noi galerii subterane ridicînd lungimea peșterii la 1.170 m. În 1980, D. Borodan, de la C.S. „Z" Oradea, a descoperit, pe o prispă aflată în peretele stîng la 70 m de la intrare și la o înălțime de 9 m, patru vase de tipul garafelor-amforă (două mari, din care una întreagă de 60 cm înălțime, și două mici), aparținînd culturii de Coțofeni (2.000
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]
-
două mari, din care una întreagă de 60 cm înălțime, și două mici), aparținînd culturii de Coțofeni (2.000 ani î.e.n.). În prezent, acestea se află la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea. Cu aceeași ocazie s-a explorat, dincolo de acea prispă, o galerie superioară de 62 m lungime ceea ce face ca, în prezent, peștera Moanei să aibă o lungime totală de 1.232 m. Peștera Moanei reprezintă cel de al doilea nivel, tempo-rar-activ, al sistemului carstic generat de apele din Valea
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]
-
Prahlada a scăpat nevătămat. Arderea Holikăi este sărbătorită de Holi. Ulterior, Vishnu a apărut în formă de Narasimha (jumătate om, jumătate leu) și l-a ucis pe Hiranyakashipu în zorii zilei (când nu era nici zi nici noapte), pe treptele prispei casei (nici înăuntru, nici în afară) ținându-l în poală (nici în cer, nici pe pământ) zgâriindu-l cu ghearele (care nu sunt nici "astra" nici "shastra"). În Vrindavan și Mathura, unde a crescut Krishna, festivalul se sărbătorește timp de
Holi () [Corola-website/Science/320917_a_322246]
-
fost refăcută după planul original, cu mici modificări. Imobilul se afla inițial la stradă, dar noua casă a fost construită cu doi metri mai în spate. Clădirea actuală este mai înaltă și are cerdac, spre deosebire de cea veche care avea o prispă. Numai o singură fereastră se mai păstrează din vechea construcție. În clădire a fost amenajată o expoziție permanentă care prezintă momente din viața și creația poetică a Veronicăi Micle: fotocopii, manuscrise, cărți, obiecte personale care au aparținut poetei (trei oglinzi
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
într-o formă rectangulara, ce se continuă prin absida decroșata a altarului cu pereții retrași și unghi în ax. Pe latura sudică a dreptunghiului pronaosului și naosului există un pridvor destul de spațios, marcat de opt stâlpi prinși jos în talpă prispei, iar sus în cunună, cu contrafișe. Pe această latura se află și ușa inițială de intrare în pronaos. Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile laterale fiind înălțați și consolidați stâlpii care formează structura de bază a turnului clopotnița și sistemul de
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
face parte dintr-un tipar constructiv arhaic, primul de fapt, deviat din casa țărănească. Construcția prezintă particularități arhitecturale specifice Gorjului. Unul dintre ele constă în lipsa turlei sau a clopotniței, care este construită separat de biserică. O a doua particularitate este prispa, așezată pe lățimea construcției, la intrarea în biserică, prin pronaos. Monumentul nu prezintă pictură interioară, excepție făcând catapeteasma, zidită din cărămidă și pictată conform canoanelor bisericești ale cultului ortodox.
Biserica de lemn din Comănești-Gănești () [Corola-website/Science/315418_a_316747]
-
larg de draniță sub care se află pereții durați din bârne groase peste care s-a așternut un strat de lutuială. Interiorul este format din două încăperi micuțe și o tindă. Intrarea scundă este adăpostită de ploile repezi printr-o prispă lată de câteva palme, iar în spatele casei un acoperământ de scânduri cu pantă repede protejează mai multe obiecte gospodărești și unelte agricole cu certă valoare etnografică. În prima încăpere, care este cea mai mare și fiind camera în care locuia
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
partea de nord-vest, Depresiunea Nalbant în partea de sud și vest, Delta Dunării la nord și est. În partea de sud-est, se prelungesc spre Sistemul lagunar Razim-Sinoe prin intermediul unei zone mai domoale, cunoscută în literatura de specialitate cu numele de Prispa Agighiol. Dealurile Tulcei se prezintă ca o succesiune de inselberguri orientate pe direcție est-vest, din a cărei parte centrală, se desprinde spre sud un șir de culmi ce închid spre E și N Depresiunea Nalbant. Altitudinile medii se mențin în jurul
Dealurile Tulcei () [Corola-website/Science/316826_a_318155]
-
să-i aducă o corectare, o completare esențială: „Sintagmei pure” i se caută o fructificare semnificativă pe măsură, ordinii elementare i se caută o întrupare figurală, sintaxei i se caută un vocabular, abstracției i se conferă o necesară, vitală iconografie. Prispa, Vatra, Fântâna, apoi Trepte, Praguri, Cupole și Cetăți, Tronul și Scutul și Cartea sunt serii tematice propunând în înlănțuirea lor un progam coeret și aureolat de perenitatea tradiției, alternativă posibilă și cu grad sporit de obiectivitate în fața dezlănțuitei subiectivități a
Marin Gherasim () [Corola-website/Science/316858_a_318187]
-
sau a Dâmboviței (700m altitudine pe Argeșel, 620m pe Râu Târgului și 580 pe Dâmbovița) căpătând astfel aspect de vale suspendată într-o depresiune cu relief peneplenizat. Lunca propriu-zisă are 200-300m lățime și este mărginită la baza versanților de o prispă coluvo-proluvială. La Nămăiești există un fragment de terasă pe stânga văii la altitudinea relativă de 50m și unul mai jos, pe dreapta văii la 25-30m. Între Folești și Suslănești, panta de scurgere redusă a impus meandrări destul de largi iar în
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
-se consolele, a căror crestături pornesc de la simpla cioplire, la retragerile succesive, în unghi drept, ajungând la profilul « cap de cal ». În secolul al XIX-lea a fost ridicată peste pronaos o clopotniță scundă, iar pe latura de sud o prispă cu arcade semicirculare și stâlpi sculptați. Pereții interiori ai navei, inclusiv bolta, au fost tencuiți, pictura, ascunsă astfel, putând fi imaginată după aceea de pe tâmplă, cu chipuri frumoase și o plăcută paletă coloristică. Cele două registre, cu medalioane, foarte deteriorate
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului () [Corola-website/Science/324325_a_325654]
-
comuna Colți, județul Buzău Aceasta are 2 nivele: parterul construit din piatră de râu) și etajul (din bârne de brad solzite și tencuite), care adăpostește un atelier de epocă. La atelier se suie prin intermediul unei scări ce dă într-o prispă ornamentată, de unde se intră într-o tindă centrală și de aici în cele două camere. Atelierul este dotat pe lângă strungul acționat cu pedală, cu un polizor cu curea, unelte pentru prelucrat chihlimbarul, bucăți de rocă cu filoane de chihlimbar și
Chihlimbarul de Buzău () [Corola-website/Science/327733_a_329062]
-
De aici se poate urca în pod. Casa este compusă din două odăi (vatră, sobă) și o cămară (celar). Îmbinările bârnelor sunt ascunse sub undrelele (stenapi) decorate pe motivul „frânghiei” și al „dintelui de lup”. În torsadă sunt sculptați stâlpii prispei, fie pe toată înălțimea fie în două registre separate prin inele în zig-zag. Ușa cămării reprezintă un tip tradițional, nu numai pentru sudul munților, dar și pentru sate transilvănene. Este monument de arhitectură populară de la sfârșitul secolului al XIX-lea
Casa memorială Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/327388_a_328717]
-
în cadrul legislativ fixat prin actele normative enumerate, se încadrează și Casa de Târgoveț de la nr.33. Evoluția casei poate fi determinată prin actele existente în Arhivele Statului: - la 23 martie 1883, proprietarul casei, Grigore Stănescu, solicita o autorizație pentru eliminarea prispei de la stradă, care iese din aliniere, înlocuirea învelitorii de olane cu una de tablă, modificarea fațadei și efectuarea unor reparații. - la 21 iunie 1896, Iuliana și Ecaterina Stănescu, moștenitoarele casei, cer permisiunea primarului de a dărâma și reface zidul de la
Casă de târgoveț, birouri ale Institutului Național al Patrimoniului () [Corola-website/Science/336972_a_338301]
-
unor reparații. - la 21 iunie 1896, Iuliana și Ecaterina Stănescu, moștenitoarele casei, cer permisiunea primarului de a dărâma și reface zidul de la stradă în vederea unei noi alinieri precum și refacerea zidului dinspre proprietatea vecină la nord. - 1775 - 1800 - construcție inițială (cu prispa pe trei laturi) - 1883 - modificarea alinierii prin eliminarea prispei de la stradă, modificarea fațadei, schimbarea învelitorii din olane cu una din tablă - 1896 - refacerea fațadei exterioare prin retragerea zidului de la stradă în vederea noii alinieri, modificându-se astfel și suprafața interioară a
Casă de târgoveț, birouri ale Institutului Național al Patrimoniului () [Corola-website/Science/336972_a_338301]
-
Stănescu, moștenitoarele casei, cer permisiunea primarului de a dărâma și reface zidul de la stradă în vederea unei noi alinieri precum și refacerea zidului dinspre proprietatea vecină la nord. - 1775 - 1800 - construcție inițială (cu prispa pe trei laturi) - 1883 - modificarea alinierii prin eliminarea prispei de la stradă, modificarea fațadei, schimbarea învelitorii din olane cu una din tablă - 1896 - refacerea fațadei exterioare prin retragerea zidului de la stradă în vederea noii alinieri, modificându-se astfel și suprafața interioară a casei.
Casă de târgoveț, birouri ale Institutului Național al Patrimoniului () [Corola-website/Science/336972_a_338301]
-
Regală cu Bulevardul Castanilor, se află Muzeul de Etnografie, adăpostit în "Casa Dobrescu". "Locuință înaltă cu parter masiv din piatră și etaj susținut pe grinzi de lemn, cu acoperiș înalt din șindrilă, cu dos mai scund spre nord și cu prispă la etaj pe toată latura de sud, cu parmalâc și stâlp din lemn cioplit, clădirea este ea însăși un exemplu de valoare al construcțiilor tradiționale ale zonei colinare subcarpatice din secolul al XIX-lea. Intrarea în casă se face printr-
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
din lemn cioplit, clădirea este ea însăși un exemplu de valoare al construcțiilor tradiționale ale zonei colinare subcarpatice din secolul al XIX-lea. Intrarea în casă se face printr-o scară interioară din lemn care te conduce la etajul cu prispă, cu vedere la sud și vest, de unde primește mult soare și cuprinderea mișcării pe cele două străzi. O altă scară exterioară din lemn adăugată ulterior coboară de la încăperile scunde așezate sub dos spre curte" (Stancu Dumitru, File de monografie - Pucioasa
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
vizitatorul este întâmpinat de o poartă masivă din lemn, străjuită de doi stâlpi din cărămidă, văruiți în alb. Imediat, o curte largă se deschide și calci pe pietre de râu. Un spațiu verde, ca o gradină, înconjoară casa prevăzută cu prispa înaltă și cu intrare laterală. Câteva trepte duc către calea de acces. Stâlpii din lemn, cu capiteluri ornate, conturează o linie ondulata, sprijinind acoperișul din țiglă. De la înălțimea pridvorului poți privi bustul savantului turnat în bronz de sculptorul Oscar Han
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331365_a_332694]
-
Nord Baia Mare. Muzeul trebuia să devină, în concepția sa, un „Templu Spiritual Codrenesc”. Îl vedea precum satul său natal la vremea copilăriei: „un sat codrenesc răsfirat-spre-adunat, cu uliți străjuite de garduri împletite, acoperite cu șindrilă sau paie, case vechi cu prispă-ngustă, pe tălpi din stejar masiv, șuri încăpătoare, pătule, cotețe și fântâni de draniță cu cantaring; pomi umbroși străjuiesc casa și olaturile: pruni, meri peri, nuci, cireși și duzi din soiuri străvechi. Ogrăzile sunt semănate cu cereale: grâu, mei, alac
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]