1,469 matches
-
câțiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial, se pare că timpul avea cu oamenii nesfârșită răbdare; viața se scurgea aici fără conflicte mari [...] Dar cu toată aparenta sa nepăsare, Moromete nu mai fu văzut stând ceasuri întregi pe prispă sau la drum pe stănoagă. Nu mai fu auzit povestind. Din Moromete cunoscut de ceilalți rămase doar capul lui de humă arsă, făcut odată de Din Vasilescu și care acum privea însingurat de pe polița fierăriei lui Iocan la adunările care
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
soarta hotărâtă. Elena Niculiță-Voronca consemnează în narațiunea Cine sapă groapa altuia, cade singur într-însa [Datinele și credințele poporului român..., vol. al II-lea] cazul unui boier care, în drum spre târg, înnoptează într-o casă, se culcă pe o prispă și aude un înger prorocind: În ceasul acesta se naște aice un copil; de va fi fată, va fi o rea; de va fi ficior, are s-o ieaie pe fata cea de suflet a boierului istuia și are să-i mănânce
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sperând că totuși a plecat. „De la poartă încep s-o ia încet, calcă-n vârful degetelor. Merg și ascultă. Liniște! Ușa de la casă deschisă. S-a dus!... A plecat... Mai merg. S-apropie de ușă. Receanu s-a urcat pe prispă, pe târnaț, stă și ascultă. Ceilalți s-apropie și-l întreabă prin semne. Receanu răspunde tot prin semne că: nimic. Hai să intrăm, zice Grigorescu și urcă pe prispă; dar atunci s-aude din casă: Din in ca și din
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Mai merg. S-apropie de ușă. Receanu s-a urcat pe prispă, pe târnaț, stă și ascultă. Ceilalți s-apropie și-l întreabă prin semne. Receanu răspunde tot prin semne că: nimic. Hai să intrăm, zice Grigorescu și urcă pe prispă; dar atunci s-aude din casă: Din in ca și din cânepă, tot pânză se face.” (7, p. 165 ) Nu putem aprecia doza de realitate din această povestire, însă putem spune cu certitudine că Ion Creangă avea, dacă ne putem
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
acestei figuri a arhitecturii imperiale romane în anul de grație 1937. Așa descris, doar prin fațada sa principală, pavilionul românesc ar fi însă profund incomplet. Aceea era doar fațada oficială. Către curtea interioară, același pavilion ne prezenta o fațadă de "prispă" neoromâ-nească, cu stâlpi de lemn și arcatură de mănăstire oltenească în jurul unei fântâni maure 1, pentru ca restaurantul adiacent să propună o decrispată arhitectură "modernă" (mai precis: post-Art Deco) de felul celei pe care același arhitect nu, dar mulți dintre colegii
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
în anii treizeci pe deasupra celor mai diverse ideologii. Având aceeași justificare - identitatea națională este dată de originea (de sânge sau religioasă) a etniei majoritare - ca și în cazul bisericilor și catedralelor din preajma războiului, aceste edificii clasicizante și austere nu invocă prispa sau pridvorul, așa cum ar dori să ne facă să credem unii comentatori ai unor lucrări precum deja amintitele Palat al Victoriei și Operă din Timișoara (arh. Duiliu Marcu) sau pavilioanele de la Luna Bucureștilor (arh. Horia Creangă). O fac, poate, cel
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
sau pe unde ieșeau sufletele morților. Astfel, în scop apotropaic, se atârnau de horn "talismane" un cap de cocoș, o piele de șarpe, un rât de mistreț. 79 Legătura dintre lumea de afară și lumea din interior se făcea prin intermediul "prispei în horă", a "pragului" și a "ferestrei". Prispa, ca "spațiu mitic de tranziție", găzduia viața omului, de la naștere până la mormânt. Pragul casei, sub care se îngropau bani în timpul construcției, a devenit un spațiu de inițiere: ultimul născut (dintre alți copii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
scop apotropaic, se atârnau de horn "talismane" un cap de cocoș, o piele de șarpe, un rât de mistreț. 79 Legătura dintre lumea de afară și lumea din interior se făcea prin intermediul "prispei în horă", a "pragului" și a "ferestrei". Prispa, ca "spațiu mitic de tranziție", găzduia viața omului, de la naștere până la mormânt. Pragul casei, sub care se îngropau bani în timpul construcției, a devenit un spațiu de inițiere: ultimul născut (dintre alți copii morți la naștere) "se cumpănea cu un pietroi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
zi după naștere, moașa ia casa și locul în care s-a aflat copilul, păstrate, până atunci, într-o oală sau ciob, pune trei fire de piper, trei de tămâie, trei de usturoi și se îngroapă într-o "bortiță" sub prispă și tot în acel loc unde s-a îngropat casa se aruncă și apa în care s-a spălat prima oară copilul. 89 Majoritatea moașelor din Bucovina, imediat după ce au scăldat copilul și l-au înfășat, îl pun pe vatră
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
masă, datină moștenită de la romani 252. La huțuli, după naștere, moașa ("baba") îi dă mamei "holercă" (rachiu) fiartă cu unt de oaie, apoi o așază jos, pe podea, pe fân sau pe pământ. Pentru a vesti nașterea unui copil, pe prispă se așternea o velință, iar în fereastră se punea o carafă cu must de sfeclă. Pentru a dezlega casa de toate făcăturile, moașa deznoda toate lucrurile pe care le găsea în gospodărie.253 Pentru a-l feri de deochi, moașa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
place ca în literatură să fie câți mai mulți scriitori care să scrie astfel. 8. Transcrieți o propoziție subordonată atributivă din textul dat. Testul nr. 7 Se dă textul: ,, Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Înnumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar înnumără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
început să fie construite din cărămidă. Acoperișurile tradiționale erau din șiță (un tip de șindrilă mai lungă și mai îngustă). Astăzi, acoperișurile sunt majoritatea din țiglă. Alte elemente de tradiționalitate în construcția caselor de aici sunt podmolul (tipul specific de prispă joasă, de pământ) și privariul, asemănător unui balcon, ca element de lărgire a spațiului casei, cu funcție utilitară, de odihnă și care pune în evidență intrarea în casă (Ionescu, 1971). Acest privariu, deosebește unele case din Tălmăcel de modelul tradițional
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de pământ) și privariul, asemănător unui balcon, ca element de lărgire a spațiului casei, cu funcție utilitară, de odihnă și care pune în evidență intrarea în casă (Ionescu, 1971). Acest privariu, deosebește unele case din Tălmăcel de modelul tradițional, cu prispă (podmol). Poarta caselor din Mărginime, care oferă ocazia realizării unui decor deosebit în lemn, nu are doar funcție de apărare și de barieră, ci este implicată și în obiceiurile legate de căsătorie sau înmormântare, sau în alte sărbători tradiționale (Stahl, 2005
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
trasă în ușoară jinrikișă, cetățeanul fumează fugind de realitate, opiu, pe rogojină de pai de orez, sub guvernământul static al unei împărătese-crizantemă veșnic tinere. Aci omul de merit își are satisfacțiile sale și Tsing-Ly-Tsy șade în casă de porțelan cu prispă de aur, purtând la piept un colan cu un balaur de smalț. Proza lui Macedonski este exclusiv poetică, interesantă ori de câte ori produce naturi moarte, tablouri de atelier în maniera Th. Aman, cu multă expoziție de mobilier și colorit viu. Casa cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
om să răpune pentru dînsa... Luna a ocrotit, În trecut, o scenă de intimitate ce merită să fie citată și În altă ordine: arată pe Conachi În expediție erotică: se furișează, dă roata casei, străjuiește lingă iatac, cumpănește pașii pe prispă, totul cu mare „fereală”. Amorul conachian cerc mereu discreție, nu poate Înflori decît În mare taină, departe de orice indiscreție omenească. Simț exagerat al pudorii, simț cavaleresc al onoarei, grijă față de reputația Stăpînei cită vreme iubirea nu e legiuită?! Toate
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de agresiune, orice violență: demersul conachian cerc o anumită ezitare, langoare, moliciune. El este Însoțit, totdeauna, de un sentiment de vinovăție, de unde regimul de „fereală neadormită”, tîrcoalele, strejuirea „pe furiș”: „Noțîle Înfricoșate, Ce pe furiș străjuiem, Păsurile măsurate Ce pe prispă cumpănem (potrivem), Deschidere tăinuită A zăvoarelor de her, Fereala neadormită De lumina ta din cer.” 17. Apariția unui obiect În poezie poate marca un tip de sensibilitate lirică. Zarifopol credea că apariția, de pildă, a clavirului a revoluționat poezia română
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sau periferic, cu zvon de șezători și perspective de munți violeți. Confortul saloanelor parchetate, al policandrelor de cristal [...] n-a produs o literatură și o ideologie; vântul sufletului și talentului românesc bate încă prin coșurile căsuțelor turtite, cu mușcate pe prispă, cu ochiuri de geam cârpite cu hârtie, prin grădinițe troienite de roade, prin cârciuma jupânului Oișie în scrânciobul căreia s-au dat pe rând Ion Creangă, I. Dragoslav și M. Sadoveanu"95. Iată-l așadar pe "modernistul" Lovinescu, apologetul sincronismului
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
comună. Un notar cu vie și pământ bogat Amintea Într-una «datina străbună» Că, vezi, din strămoși așa am lucrat. Cum să facem astăzi totul Împreună? Însă vorba lor nu-și prea găsea temei Că-și ziceau săracii stând pe prispă, seara, Cum, să rabd de foame ca bătrânii mei Ce-și stropeau cu sânge grâul și secara? (Ă). Iată se ivește satul așteptat Iată prima casă, trecem Înainte, Inimile noastre-n nerăbdare bat Sângele prin vine Îl simțim fierbinte. Iată
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
multe intrări; 2. casele de tip rural - predominante în cartierele mărginașe, dar și în centrul meșteșugăresc, erau întovărășite de anexele gospodărești - șură, grajd - erau case dreptunghiulare, retrase de la linia străzii, cu intrarea prin față sau lateral, cu dou) camere, tindă, prispă cu stâlpi, cu acoperiș în dou) sau patru ape; 3. casele aristocratice - au fost reședințele marilor proprietari funciari din secolele XIX-XX, ele impunându-se prin dimensiuni, masivitate, durabilitate, sau chiar prin linie arhitectonică; în general ele au avut un număr
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dânsul. Să luăm câteva exemple. Eminescu place păturii culte. Chipul cum privește el amorul, femeia, de pildă, este chipul cum o privește această pătură. El, ca și pătura cultă, dorește o femeie molatecă, frumoasă, eterică, cu care să steie "pe prispa cea de brazde", cu care să se consoleze de decepțiile vieții. Închipuiți-vă acuma un țăran, destul de cult ca să înțeleagă arta, care muncește pământul 16 ceasuri pe zi și 1 Desigur, nimenea nu poate contesta că un geniu sau un
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
BIOGRAFIE Traducere de Mihai Eugen AV? DANEI Cuv�nt �nainte de Kurt W. TREPTOW INSTITUTUL EUROPEAN 1999 Era �n prim? vară lui 1932. Nefericită perioad? �n timpul c? reia Nicolae Iorga fusese prim? ministru se apropia de sf�r? it. St? tea pe prispa casei lui din V? lenii de Munte, contempl�nd ț? cut amurgul, cu piscurile Alpilor Transilvani, Carpa? îi, lic? rînd �n dep? rtare. Fiul credinciosului s? u locotenent politic, profesorul Dimitrie Munteanu? R�mnic, o rud? �ndep? rtat? , pe atunci �n v�rst
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de popas, care însă devine primejdios când e situat la răscruce). Contemplarea sau organizarea spectacolului lumii se face din locuri privilegiate, ale privitorului-stăpân sau ale povestitorului (le regăsim neschimbate în literatura secolului XX, în Moromeții lui Marin Preda): tron, foișor, prispă (loc mai înalt) sau chiar marginea drumului. În simbologia domus-ului, ușa reprezintă granița între lumea închisă și ocrotitoare și exteriorul amenințător, necunoscut, dar separă și camerele, cu funcțiile lor bine delimitate, în timp ce podul este un spațiu al întâlnirii cu sinele
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pe fiecare nivel, a energiei radiante solare. I.7.2.2. Tipuri de spații interioare: spații funcționale principale ale programului arhitectural, spații tampon (circulații, spații anexă, spații care cer luminare zenitala), spații versatile sau convertibile (sere, poduri), spații tranzitorii (porticuri, prispe), spații care comunică (spații publice - pasaje, atriumuri). Spațiile tampon orientate spre Nord, Nord-Est și Nord-Vest sunt spații care în mod obișnuit îndeplinesc această funcțiune: windfang, vestibul, casa scării, coridoare, băi și grupuri sanitare, garaje etc. dar și alte tipuri de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
tranzitorii interior - exterior, fie că este vorba de curți interioare prin intermediul cărora se asigura funcție de poziționarea în cadrul planului, buna ventilare pe timpul sezonului cald sau prezervarea unui microclimat propice pe timpul sezonului rece, fie că este vorba de pergole, portice etc. Logiile, prispele și foișoarele închise cu materiale transparente pot fi considerate de asemenea spații versatile. Spațiul care comunică este mai mult decât un simbol și implicit este încărcat de valoare ecologică non-materiala. Stradă interioară care corespunde coridorului de distribuție spre spațiile propriu-zise
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
zenitala prin luminatorul central - să se realizeze temperatura de confort interior printr-o optimă cooperare cu masa structurală interioară și o bună ventilare prin judicioasa amplasare a turnurilor termice. Microclimatul poate fi ameliorat prin prevederea spațiilor de tranziție exterior - interior (prispe, foișoare, terase deschise și acoperite, pergole) și al spațiilor exterioare din imediata vecinătate a construcției - amenajări exterioare peisagere sau arhitecturale (terase, plantații - grădină, ălei - dalaje, terenuri de sport, oglinzi de apă etc.). Fiecare spațiu care corespunde unei anumite activități din cadrul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]