95,170 matches
-
Aduce calmul,/ liniștea./ Universul capătă unitate./ Lumea ideilor se prinde în/ lanțul de mire./ În undele cristaline/ rutina se smulge/ spre calea deschisă/ prin piatră./ O cunoaștere se deschide./ Ființă fluidică/ În aerul mișcător,/ Scânteie crescută la văpaie,/ insulă cu priviri ațintite/ în ceață/ coloane în câmpul universal/ al cunoașterii.” Imaginea este una puternică spre desăvârșire, e o multplicare ideatică mai rar întâlnită. Metamorfozarea metaforică și metamorfică este întreținută de un suflu categoric. Se creează un colț anume de gândire, unde
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI DOREL COSMA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380658_a_381987]
-
să-l vadă pe cer... Cartea aceasta e construită cu măiestrie pe o situație reală, povestirea îi revine ca privilegiu bine definit autorului, trebuie doar să tragem învățămontele dincolo de imagistica și efectiv ideatica acelea care sar din tipare direct în privire, în gând! Daniel Marian Referință Bibliografică: Daniel Marian despre Constantin Țurcanu / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2224, Anul VII, 01 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Baki Ymeri : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DANIEL MARIAN DESPRE CONSTANTIN ŢURCANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380674_a_382003]
-
te privesc să-ți culeg zâmbetul, șuvița rebelă căzută pe frunte; păsări descătușate își fac de cap în cerul somnului tău, te adun în căușul ochilor să-ți sorb răsuflarea; pe geam, o stea își întinde gâtul, te acopăr cu privirea, stelei nu-i este îngăduit să-ți prindă visul, e numai al meu. vreau să-ți sărut gândurile negândite încă, să înmugurească pe buzele mele, să-mi lipesc trupul de tine, să-ți simt aroma, să-ți respir tăcerea plină
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
Citește mai mult te privesc să-ți culeg zâmbetul,șuvița rebelă căzută pe frunte;păsări descătușate își fac de capîn cerul somnului tău,te adun în căușul ochilorsă-ți sorb răsuflarea;pe geam, o stea își întinde gâtul,te acopăr cu privirea,stelei nu-i este îngăduitsă-ți prindă visul,e numai al meu.vreau să-ți sărut gândurile negândite încă,să înmugurească pe buzele mele,să-mi lipesc trupul de tine,să-ți simt aroma,să-ți respir tăcerea plină a somnului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
șteargă lacrima ce corodează lumi Furtuni să-mblânzească în părul celei pe care o aștept... Pe piept nu mai este loc de temeri și regrete. Suspinul Al doilea vis se naște și îmi oferă taina și febra Tenebra ce amorțește priviri și zidește pasul, Glasul ei în palme reci se ... Citește mai mult În ultimii zece ani am avut doar trei vise: Chemarea, Suspinul și Regăsirea, descătușate, dezlănțuiteVenite să doară, promise de Cel Ce Veghează...Și zorii se întristează în lipsa creației
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
de ele să șteargă lacrima ce corodează lumiFurtuni să-mblânzească în părul celei pe care o aștept...Pe piept nu mai este loc de temeri și regrete.SuspinulAl doilea vis se naște și îmi oferă taina și febraTenebra ce amorțește priviri și zidește pasul,Glasul ei în palme reci se ... VII. PRIVIREA DIN DUMINICA ÎNVIERII, de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 1198 din 12 aprilie 2014. Atunci s-au hotărât pietrele să tacă... Pașii noștri călcau tot mai nehotărât Pe
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
părul celei pe care o aștept...Pe piept nu mai este loc de temeri și regrete.SuspinulAl doilea vis se naște și îmi oferă taina și febraTenebra ce amorțește priviri și zidește pasul,Glasul ei în palme reci se ... VII. PRIVIREA DIN DUMINICA ÎNVIERII, de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 1198 din 12 aprilie 2014. Atunci s-au hotărât pietrele să tacă... Pașii noștri călcau tot mai nehotărât Pe un pământ care tremura lăcrimând pe sub stânci De unde nimeni nu-și
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
că plânge cerulCu lacrimi de gheață.... X. SUB PLEOAPE-NGENUNCHEATE, de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 1042 din 07 noiembrie 2013. E-a doua oară când te naști timid sub pleoapele mele îngenuncheate în fața nopții tulburătoare și tristă, mută ca privirea zeilor, rănită de timp și nemurire. Abia acum simt cum îmi cuprinzi în taină amintirile cu toate brațele pe care ți le-am dăruit de ziua nenașterii tale din dor. Izvor de neliniști curge de la sânul tău hrănind suflete ce-
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
că mâine, cândva, îmi vei pierde brațele oferindu-mi în schimb zile învăluite-n uitare și tăcere. Plăcere mi-ai lăsat, ... Citește mai mult E-a doua oară când te naști timidsub pleoapele meleîngenuncheate în fațanopții tulburătoare și tristă, mutăca privirea zeilor, rănităde timp și nemurire. Abia acum simt cumîmi cuprinzi în taină amintirilecu toate brațele pe careți le-am dăruit de ziua nenașterii taledin dor. Izvor de neliniști curgede la sânul tău hrănind sufletece-și doresc să-ți simtăfiorul renașterii din
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
să-mi curăț de noroi aripa. Din zbor se-opresc toți fluturii sub tei... Culorile adorm târziu în orhidee Pe trupul meu curg lacrimi de femei Cum la poeți plâng doruri din condeie. Culorile adorm târziu în orhidee Tot așteptând privirea-ți pierdută-n primăvară Și umbra-i obosită în urma ta pe-alee Pe fruntea cerului e-o rană ce nu mai vrea să doară. Când desenez un zâmbet pe ochii tăi atei Culorile adorm târziu în orhidee. Din zbor se-
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
tu m-ajuți să-mi curăț de noroi aripa.Din zbor se-opresc toți fluturii sub tei...Culorile adorm târziu în orhideePe trupul meu curg lacrimi de femeiCum la poeți plâng doruri din condeie.Culorile adorm târziu în orhideeTot așteptând privirea-ți pierdută-n primăvarăși umbra-i obosită în urma ta pe-aleePe fruntea cerului e-o rană ce nu mai vrea să doară.Când desenez un zâmbet pe ochii tăi ateiCulorile adorm târziu în orhidee.Din zbor se-opresc toți fluturii
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
zorii ei amorțiți Redeschiderea porților Paradisului.... XIX. P.S.: NU MAI SUNT ADAM!, de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 715 din 15 decembrie 2012. Rătăcit prin livezile Paradisului? De ce simt gustul mărului pătat De gânduri plimbate-n întuneric, Mușcat sub privirile îngerilor Parcă adormiți în tranșeele dintre ceruri? Așa s-a născut culoarea păcatului Între buzele tale ce șopteau amăgirea. De ce mi-e dor de goliciunea trupului tău Ce doar visul mi-l schițează frânt Noapte de noapte, ca o pedeapsă
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
ceruri? Așa s-a născut culoarea păcatului Între buzele tale ce șopteau amăgirea. De ce mi-e dor de goliciunea trupului tău Ce doar visul mi-l schițează frânt Noapte de noapte, ca o pedeapsă dulce Pentru neascultare? Unde este jocul Privirilor de duminică-seara Când puneam nume florilor Și coloram zborul umbrelor? Îți regăsesc mirarea în fiecare măr Ce-l primesc de la vânzătorii de iluzii. Așa s-a născut culoarea păcatului Între buzele tale ce șopteau amăgirea. De ce am uitat de pasul
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
Rătăcit prin livezile Paradisului? Când ne vom mai scălda trupurile În ploile verii sub flori de ... Citește mai mult De ce mi-e dor de pasul cândvaRătăcit prin livezile Paradisului?De ce simt gustul mărului pătatDe gânduri plimbate-n întuneric,Mușcat sub privirile îngerilorParcă adormiți în tranșeele dintre ceruri? Așa s-a născut culoarea păcatuluiîntre buzele tale ce șopteau amăgirea.De ce mi-e dor de goliciunea trupului tăuCe doar visul mi-l schițează frântNoapte de noapte, ca o pedeapsă dulcePentru neascultare? Unde este
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
nu am știut ce să îi răspund. Pentru o secundă am tăcut. Lacrimile s-au ascuns în tăcere. Eram fericit și n-am știut cum să i-o spun. Pentru prima dată, logica și tot plauzibilul s-au predat sub privirile unui copil neatins de praful zilelor și rugina anilor. Copilul meu. Toate răspunsurile s-au ascuns în spatele ... Citește mai mult Îl priveam și vedeam în fața meaun metru și un pic de lumină.Ochii lui cântaubucuria copilăriei. Mâinile îmbrățișau tinerețea mea
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
umed și, pentruun moment nu am știutce să îi răspund.Pentru o secundă am tăcut.Lacrimile s-au ascuns în tăcere.Eram fericit și n-am știutcum să i-o spun.Pentru prima dată, logicași tot plauzibilul s-au predatsub privirile unui copil neatinsde praful zilelor și rugina anilor.Copilul meu. Toate răspunsuriles-au ascuns în spatele ... XXIII. ACESTA ESTE ORAȘUL...( COLOANA A ȘAPTEA), de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 673 din 03 noiembrie 2012. Strigătele lor se auzeau până în Cetatea îngerilor
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
Toate răspunsuriles-au ascuns în spatele ... XXIII. ACESTA ESTE ORAȘUL...( COLOANA A ȘAPTEA), de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 673 din 03 noiembrie 2012. Strigătele lor se auzeau până în Cetatea îngerilor aglomerată de Conștiințele încărcate ale oamenilor Care și-au alungat privirile Senine. Ele desenau Cerul în serile de vară. Mulțimea își rătăcise glasul În jocul de lumini și umbre Ale coloanei a șaptea, Ridicată din cenușa vechiului Turn al dorințelor încătușate Ce îmblânzea noaptea răstignind Șoaptele celor mirați în Necunoscutul clipei
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
și de clipe în orașul de taină și dor: Ruga. Mergeam încordat pe alei în zgomot de lacrimi trimise spre cer, ofrandă și dorință. Lumânări la ferestre mulțumeau nopții, lângă colaci cu iz de smerenie și spațiu sacru. Umbre ale privirilor deznădăjduite se ridicau deasupra bisericii închise, ca într-un dans al iertării. Încolțit de tulburare, amorțit, încătușat de teama necunoscutului împingeam bicicleta spre marginea orașului, hrănit cu suspin și rugăciune. Doar eu sunt pe alei, printre clădiri căutând răspunsuri dincolo de
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
ca într-un dans al iertării. Încolțit de tulburare, amorțit, încătușat de teama necunoscutului împingeam bicicleta spre marginea orașului, hrănit cu suspin și rugăciune. Doar eu sunt pe alei, printre clădiri căutând răspunsuri dincolo de zidurile condamnate la tăcere. Întorcându-mi privirea am început să tremur zâmbind. Citește mai mult Hotărât și neliniștit ca oploaie de primăvară,am pedalat pe bicicleta copilăriei, veche și ruginită,obosită de drum și de clipeîn orașul de taină și dor: Ruga.Mergeam încordat pe aleiîn zgomot
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
ruginită,obosită de drum și de clipeîn orașul de taină și dor: Ruga.Mergeam încordat pe aleiîn zgomot de lacrimi trimisespre cer, ofrandă și dorință.Lumânări la ferestre mulțumeau nopții,lângă colaci cu iz desmerenie și spațiu sacru.Umbre ale privirilor deznădăjduite se ridicaudeasupra bisericii închise,ca într-un dans al iertării.Încolțit de tulburare,amorțit, încătușat deteama necunoscutului împingeam bicicletaspre marginea orașului,hrănit cu suspin și rugăciune.Doar eu suntpe alei, printre clădiricăutând răspunsuri dincolo dezidurile condamnate la tăcere.Întorcându
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
răspunsuri dincolo dezidurile condamnate la tăcere.Întorcându-mi privireaam început să tremurzâmbind. ... XXV. NOI, AMINTIRILE (COLOANA A CINCEA), de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 668 din 29 octombrie 2012. Sub pietrele roase de timp, Rămășițe ale templelor Distruse de privirile Îngerilor decăzuți. A cincea coloană încă tremură Șubrezindu-și fundația În lacrimile oamenilor uitați De dor și de pasul către Un mâine pierdut În ceața deznădejdii. Amintirile se renasc în șoaptă În memoria aproape mută A zidurilor amorțite De liniște
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
rătăciți în gări pustii, În trenuri fără destinație, În plicuri sigilate, netrimise. Noi, amintirile vrem glas și lumină Pentru a vesti nașterea Celei de-a ... Citește mai mult Amintirile vorbesc în șoaptăSub pietrele roase de timp,Rămășițe ale templelorDistruse de privirile îngerilor decăzuți.A cincea coloană încă tremurășubrezindu-și fundațiaîn lacrimile oamenilor uitațiDe dor și de pasul cătreUn mâine pierdutîn ceața deznădejdii.Amintirile se renasc în șoaptăîn memoria aproape mutăA zidurilor amorțiteDe liniște și de mucegai.Dar se aud strigăteleNeputinței sfâșiate de
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
de ruginit și inexact pentru a cântări normele și valorile ce trebuie acumulate și înțelese. Supralicitarea meritelor personale, infime și, în fond normale în procesul de autodepășire, nu este decât factorul principal de obstrucționare a propriei voinți. „Sunt deasupra tuturor”. Privirea plină de nesaț, aruncată de sus nu-mi provoacă ulterior decât o stare de nesiguranță. O amețeală în perpetuă creștere. Și cine se va obosi să-și ridice pleoapa pentru a mă vedea? Un gigant în dorință și totuși atât
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
de ruginit și inexact pentru a cântări normele și valorile ce trebuie acumulate și înțelese. Supralicitarea meritelor personale, infime și, în fond normale în procesul de autodepășire, nu este decât factorul principal de obstrucționare a propriei voinți. „Sunt deasupra tuturor”. Privirea plină de nesaț, aruncată de sus nu-mi provoacă ulterior decât o stare de nesiguranță. O amețeală în perpetuă creștere. Și cine se va obosi să-și ridice pleoapa pentru a mă vedea? Un gigant în dorință și totuși atât
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
noapte,zbîrliți și e ger Și-i ninge în coame,dar el stă stingher Lucindu-i doar colții ce par de oțel Pîndește din codru,adulmeca fin Miresme răzlețe și șoapte ce vin Din locul pe care-l aveau sub priviri Mocnește în piepturi mînie și chin. Să rupă zăvorul să intre la stîna, Ce fragezi sînt miei,ce haită hapsina, Rupindu-i în patru,să-i dai de ofranda În burțile pline,inghite-i cu lină Asterne-se neaua să nu
LUPUL CU COLTI DE OTEL de EDI PEPTAN în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380685_a_382014]