3,831 matches
-
ape este pura bântuire care însoțește plictisul ontologic. Iar întunericul care stăruie deasupra adâncului, a prăpastiei - abyssos - nu este doar starea elementară a nimicului, ci și reflexul ei psihic în sinea Duhului neangajat în faptă și, ca atare, suferind. Orice privitor într-o prăpastie adevărată cunoaște crisparea ce rezultă din contemplarea unei lumi fără repere. Neliniștea existențială pe care o sugerează prăpastia (Abgrund, "realitate fără de temei") provine din faptul că spiritual și conștient nu se poate trăi decât într-o lume
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
te afirmă el. Există apoi vârste, temperamente, profesiuni, epoci ale judecății și tot așa - vârste, epoci, profesiuni etc. ale conceptului. Eticismul, esteticismul, criticismul țin în mod fatal de judecată. Prin chiar condiția lor, ele nu pot evolua către silogism. Sau privitor la profesiune: cum poate ieși un istoric de artă sau un critic de artă din condiția judecății? O vârstă a judecății este tinerețea, așa cum Franța și Anglia sânt stilistic vorbind, țări ale judecății. Cât privește cazul meu: mărturisesc că nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
retragă din ea, de vreme ce nu au început și nu au încheiat încă nimic. "Merită să trăiești, spunea un prieten răposat, ca să poți citi în fiecare zi "Universul"." Acestor simpli spectatori la spectacolul fără sfârșit al lumii, cititorilor de ziare și privitorilor la televizor, lor le trebuie acordată veșnicia, ca despăgubire pentru că n-au putut să desăvârșească nimic și, deci, să se săvârșească. Iar acum, dacă admitem că moartea este un sfârșit adevărat, și unul bun, atunci eternitatea bună și adevărată e
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
găsit, pe lângă toate celelalte, răvășit de un articol al lui I. Gr. din "Luceafărul", în care se cerea mutarea "cu câțiva metri" a Bisericii Eroilor din Tg. Jiu, pentru ca în felul acesta Coloana Infinitului să poată fi văzută nestânjenit de către privitorul aflat în Poarta Sărutului. Pamfletul lui Noica, devastator (urmînd a fi dat spre publicare cu "dreptul la replică" tot revistei "Luceafărul"), îl numea pe I. Gr. "membru al brigăzilor roșii contemporane", care mutilează opere de artă celebre; îi cerea acestuia
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fond, și un pianist poate interpreta nespus de multe piese. Îmi place întîi când apar încadrîndu-și "obiectivul". "Apar" nu e la drept vorbind cuvântul potrivit, pentru că de fapt ei irump în spațiu și electrizează atmosfera, creând un adevărat frison printre privitori, dar și un contrast destul de caraghios între încordarea lor circumspectă și dezinvoltura persoanei pe care o păzesc. De asemenea, din cauza microfoanelor băgate în urechi și prelungindu-se cu fire galbene spiralate care dispar misterios sub haină, au un anumit accent
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pentru o știință care nu poate fi probată în fiecare clipă, este dovada indirectă a unei isprăvi culturale care nu trebuie neapărat să fi avut loc și care trimite cu gândul la altele care nu vor avea loc niciodată. Pentru privitorul neavizat imaginea unei biblioteci este cel mai adesea o capcană, o entorsă, Ersatz-ul unei împliniri culturale, cortina trasă peste o impostură. Situată în regiunea incertă dintre ustensil, trofeu, decorație și mărturie, biblioteca, asociată cu posesorul ei, poate deopotrivă dezvălui și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
subprefect român, și de cei mai mici diregători încă abia ici-cole câte unul ex peculiari gratia, care și aceia numai ei știu bieții cu câte umiliri și sacrificie se mai pot susține în posturi. {EminescuOpIX 264} Iar înțelesul paragrafe- lor privitori la denumiri ar fi cumcă: pe teritoriul locuit de naționalități la posturile de comiți supremi și juzi oamenii din sânul acelor naționalități "caeteris paribus " să fie preferiți. Aceasta iarăși o pretinde interesul adevăratei administrațiuni, a promptei și ieftinei justiții. Ei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-se tratatele cu Bayazet I, Mahomed II, Selim I și Suleiman II, se recunoaște autonomia țărei sub suzeranitatea Porței și sub garanția puterilor, precum asemenea dreptul de [a] avea armată. {EminescuOpIX 270} După citațiile acestea autorul zice: Dreptul public pozitiv privitor la neutralitatea României nu conține decât aceste stipulațiuni. Aci este virtualiter baza fundamentală a politicei de neutralitate a acestei țări, politică eminamente conservatoare și respectând legea internațională. Din nenorocire termenii, condițiile, mărginele și garanțiile acestei neutralități convenționale nu sânt specificate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
om inteligent, chemat în cele dentîi case, nu crede cu atâta ușurință asemenea nerozii. Dar, în sfârșit, asta-i vina autorului, care poate nici nu și-au scris piesa cu altă pretenție decât pentru a procura cincisprezece minute de veselie privitorilor, scop pe care l-au și ajuns. D-nul Manolescu a jucat cu multă ușurință pe soldatul Nicu Cremene, d-na Sarandi și mai bine pe bucătăreasă. Această damă și-a făcut școala dramatică, după cât știm, sub ochii lui Millo
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
atât în privirea repertoriului, prezentîndu-ni piese mai alese decât în alți ani, cât și în privirea comodităților materiale. Sala bine iluminată și încălzită, orchestra compusă din profesori de la conservatoriu, piesele studiate relativ destul de bine, costumele îngrijite, și cu toate acestea privitori puțini. Această anomalie ar merita o critică îndestul de aspră dacă... dacă ne-am fi făcut vrodată iluzii prea mari asupra gusturilor care domnesc la noi. [5 decembrie 1876] {EminescuOpIX 284} ["ÎN ȘEDINȚA CAMEREI... În ședința Camerei din 27 noiemvrie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
reprezintă cu toată cruditatea realității. În toată piesa a fost un singur moment dramatic. Tocmai de ziua fetiței fierarului sosește vestea că muma ei a murit. Scena cu crepul negru între fierar și mumă - sa e singura care trezește în privitor simțăminte într-adevăr omenești; tot restul piesei e calculat pentru a băga în boală pe privitor. Noi se 'nțelege că nu dăm vina direcției pentru alegerea acestei piese. Avizată a susține o trupă îndestul de numeroasă, ea este silită să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ziua fetiței fierarului sosește vestea că muma ei a murit. Scena cu crepul negru între fierar și mumă - sa e singura care trezește în privitor simțăminte într-adevăr omenești; tot restul piesei e calculat pentru a băga în boală pe privitor. Noi se 'nțelege că nu dăm vina direcției pentru alegerea acestei piese. Avizată a susține o trupă îndestul de numeroasă, ea este silită să recurgă la piese scrise în direcția gustului public; de aceea, dezaprobând cu desăvârșire acest gen de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cam în ce chip aveau obiceiul de a privi strămoșii noștri lumea aceasta. Iată ce zice un pasagiu din acea carte: Lumea este priveliște, oamenii sânt comedinanții, norocul împărțește jocurile și întîmplările le alcătuiesc. Teologii ocârmuiesc machinurile și filozofii sânt privitorii. Bogații prind locurile, cei puternici apucă locul cel mai înalt, și la pământ sânt saracii. Muierile aduc răcoreală și cei necăjiți de noroc iau mucul lumânărilor. Nebuniile alcătuiesc întocmirea cântecelor și vremea trage perdeua... Lumea vrea să se înșele - înșele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a lor bucurie, cei înțelepți fluieră jocurile. Cel ce intră plătește la ușă un ban ce se numește osteneală și ia în locul lui un petec pecetluit ce însemnează neodihna cât își va ținea locul. Schimbarea pricinilor îi zăbovește puțin pe privitori. Împletiturile {EminescuOpIX 506} cele bune sau rău împletite fac să râdă filozofii. Acolo se văd urieși care deodată se fac logoși (? ) și logoși, cari făr-de veste se fac mari și vin la o înălțime făr-de măsură. Acolo se arată oameni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aducea jertfă, adunîndu-se bărbați și muieri, împletind cununi de buruieni, de-și punea în cap și se încingea cu ele. Unii din bărbați se îmbrăca în haine muierești, ca, putând ei juca mai răsfățat decât muierile, să poată îndemna pre privitori la toată pohta spurcată... Așa, jucând și sărind, adeseaori striga Cupál! Cupál! Această urâtă închipuire și până acum se ține aicea în țara noastră pre la unele orașe și sate, de se îmbracă bărbații în haine muierești și se numesc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
latrinei cu surprize, stau acum în jurul buhăitei de Grete. Unul zice: ia te uită, femeia s-a pișat pe ea. Freddy e din ce în ce mai nesigur și mai pune două sute pe masă, apoi se ridică, își bea berea și se amestecă între privitorii din jur. Apoi unul intră înăuntru, aruncă ceva pe podea și zice: Al cui e leșul câinelui ăsta? GRETE: Lydiii. (Grete se chircește și are o crampă. Strânge pumnii și își schimonosește fața.) ERNA: Viața ne rezervă unora adânci sângerări
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ar fi eficientă strategic, pentru că unele rachete puteau rămîne intacte și puteau fi folosite pentru a riposta. Doar mai tîrziu, civilii au răsturnat această opțiune, arătînd că "mobil" însemna că racheta putea fi mutată într-un interval de cinci zile. Privitor la ultima problemă, modelul cibernetic ar trebui să-și concentreze analiza asupra întrebării de ce blocada i-a luat în așa măsură pe sovietici prin surprindere. În decurs de 36 de ore, serviciul britanic de informații știa că americanii aflaseră de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
considerându-se că aparțin unui spațiu privat, la ușa căruia acțiunea statului se oprește (ștefan, 2004, p. 26-28). Rolurile atribuite femeilor în spațiul privat se pot teoretiza ca fiind construite pe două axe principale: de mamă și de soție (atrăgătoare). Privitor la ceea ce constituie o femeie atrăgătoare sau o bună mamă și soție, diferite culturi și medii sociale au dat naștere unor răspunsuri diverse. Aceste munci primează în fața altora, femeile fiind încurajate să presteze munci în spațiul privat, putând intra în
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
în vigoare la 1 februarie 1954), care implicit se ocupă și de starea civilă a persoanei, determinată de nașterea, căsătoria sau divorțul ei. În Decretul nr.32/1954 (care a pus în aplicare Codul familiei și Decretul nr.31/1954 privitor la persoane fizice și persoanele juridice) sunt cuprinse unele dispoziții și din domeniul cercetat, precum și unele reglementări tranzitorii referitoare la starea civilă a omului. De importanță majoră, în seria reglementărilor din materia actelor de stare civilă, a fost Decretul nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
din 15.06.1955, Decretul nr.93 din 21 februarie 1957 (care a modificat Decretul nr.272/1950), pentru ca, la data de 23 iulie 1960, să intre în vigoare și să se aplice un timp îndelungat Decretul nr.278/1960, privitor la actele de stare civilă. În conformitate cu prevederile art.77 pct.2 din Legea nr.119/1996, Decretul nr.278/1960 cu privire la actele de stare civilă, H.C.M nr. 1090 privind aprobarea metodei registrelor de stare civilă, H.C.M. nr.2290/1969
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
căsătoriei Pornind de la caracterul solemn al căsătoriei, legea stabilește norme privitoare la proba ei. Potrivit art.18 C.fam., căsătoria nu poate fi dovedită decât prin intermediul certificatului de căsătorie. Art.22, alin.1 Decretul nr.31 din 30 ianuarie 1954, privitor la persoanele fizice și juridice, prevede că starea civilă se dovedește cu actele întocmite sau înscrise în registrul de stare civilă, iar alin.2 al aceluiași articol prevede că certificatele eliberate în temeiul registrelor de stare civilă au aceeași putere
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
prin încheierea tranzacției judiciare, nici nu și-a creat, nici nu și-a mărit o stare de insolvabilitate. Învoiala foștilor soți trebuie să fie dovedită de către unul din ei. Instanța judecătorească are datoria să cerceteze dacă învoiala prezentată de către soți, privitor la împărțirea bunurilor comune corespunde realității sau este făcută pentru facilitarea admiterii acțiunii de divorț, dacă prin aceasta nu se urmărește un scop ilicit, de a frauda drepturile unuia dintre soți sau ale terților, ori lezarea intereselor publice. Judecătorii atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
copilului ( art.97 și 98 C. fam.). Copilul minor încredințat cu ocazia divorțului unei terțe persoane sau unei instituții de ocrotire potrivit art.43 alin.2 C.fam. acordă acestor persoane și instituții numai drepturile și îndatoririle ce revin părinților privitor la persoana copilului", adică numai exercitarea ocrotirii părintești privind persoana copilului. În condițiile O.U.G.nr.26/97, persoana căreia i se încredințează copilul minor beneficiază de alocația de întreținere ce se acordă în cazul plasamentului familial, al cărei cuantum
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
comună și tați diferiți (vitregi) și se numesc uterini sau materni. d. Întinderea, dovada și efectele rudeniei Dovada rudeniei cu efecte de stare civilă se realizează doar cu acte de stare civilă. În conformitate cu art.22 din Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice și juridice 145 se dovedește rudenia fără efecte de stare civilă, în alte scopuri decât al realizării unor drepturi ale persoanei "pentru a se asigura aplicarea unei dispoziții imperative a legii cum este dispoziția prohibitivă înscrisă în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
care dintre părinții adoptivi va exercita dreptul de a-i administra bunurile și de a-i încuviința actele; persoana sau instituția de ocrotire căreia i s-a încredințat minorul va avea, față de acesta, numai drepturile și îndatoririle ce revin părinților privitor la persoana copilului 250. Părintele adoptator divorțat, căruia i s-a încredințat copilul păstrează dreptul de a avea legături personale cu acesta, precum și obligația de a veghea la creșterea, învățătura și pregătirea lui profesională, pentru ca, în situația schimbării împrejurărilor, la
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]