3,972 matches
-
originată de o logică a concretului va fi mai nuanțată, neexclusivă (acceptînd gusturi și dezgusturi vestimentare, culinare, coloristice etc.). Cu modestia sa caracteristică, A.J. Greimas, corifeul semiologiei franceze, afirma într-un interviu publicat de "Le Monde" în dosarul consacrat problematicii semiotice: Cred că la un moment dat se va vedea că semiotica a jucat rolul de a stîrni curiozitatea în domenii excluse din cultura clasică și a integrat în sfera cercetării științifice universuri de semnificație care nu făceau parte din
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mort de l'homme la M. Foucault, rimbaldianul Je est un autre, nuclearizarea limbajului ca model epistemologic general). Totalizarea structurală înseamnă o "tăietură epistemologică" (coupure épistémologique la Gaston Bachelard) în raport cu noțiunea de centru, de origine, de transcendență: "Limbajul invadează cîmpul problematic; este momentul cînd în absența centrului, a originii, totul devine discurs" (J. Derrida, 1967: 411). Analiza structurală se plasează sub semnul jocului (cf. metafora jocului de șah la Saussure sau a jocurilor de comunicare la Claude Lévi-Strauss: Toate nivelele de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
gestualității este legată de dezvoltarea unei lingvistici a discursului (cotidian) și deci a oralului, de unele experimente teatrale (Meyerhold, Grotowski, Artaud), precum și de dezvoltarea rapidă a teoriei comunicării și semioticii (cf. T. Sebeok, zoosemiotica) din ultimele decenii. Ca nouă sferă problematică, gestualitatea a fost introdusă treptat în reflecția semioticii: i) fie ca domeniu autonom, strict circumscris, analizabil ca limbaj gestual (limbajul surdo-muților, al călugărilor trapiști), fie ca ii) o componentă omniprezentă, cu frontiere incerte, decelabilă la multe practici semiotice particulare (semiotica
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1. Parodia ca formație: cazul romancierilor postmoderni / 293 Concluzii / 329 Bibliografie / 337 Abstract / 343 Résumé / 347 Cuvânt înainte Parodia literară: șapte rescrieri romanești reprezintă, în peisajul actual al literelor românești, o realizare cu adevărat meritorie, atât din perspectiva abordării unei problematici complexe, cât și din acel punct de vedere ce privește organizarea unui material după considerente ce țin de exigențele unui adevărat spirit științific. Autoarea încearcă să răspundă unei duble provocări, de ordin teoretic și analitic: pentru început, reconsideră statutul parodiei
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
care ar putea descrie evenimentele trebuind să susțină o asemenea metamorfoză, se crede că s-ar fi încadrat în acele fragmente astăzi pierdute, dar că "prefacerea în dovleac" ar parodia "prefacerea în zeu" (apotheosis), oficial declarată 159. Un interesant și problematic gen de parodie mixtă, net diferit ca formulă de parodia cultivată de moderni și postmoderni, cel mai adesea directă, adresată ori îndreptată împotriva unui (aspect de) text/ stilului unui autor/ motiv literar/ mit etc... Marea distanță temporală care separă analize
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
interpretăm aceste date? Prima observație vine în mod spontan (aproape banală) și este că integrarea familială este mult mai ușoară dacă soția româncă intră în familia soțului italian (presupunând că se conformează la "regulile" deja existente), în timp ce este mult mai problematic situația inversă: prejudecățile din partea italiană sunt însemnate, așa cum demonstrează numeroase exemple preluate din cronica neagră. Un exemplu din multe altele: la Falerna (Catanzaro), la începutul lunii noiembrie 2009, un părinte și fiul său au fost trimiși în arest la domiciliu
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
trenuri ce îi aduceau de la soare la ceața din orașele padane. Din acea mare undă migratoare, care a schimbat total istoria economică și socială a peninsulei, puțini dintre noi își mai aduc aminte. Puțini își mai aduc aminte cât de problematic, câteodată dramatic, a fost acest impact cultural; a fi un "meridional" a fost o pată rușinoasă, a inferiorității, când orașele din nord erau pline de anunțuri "aici nu se închiriază pentru meridionali". Italia de astăzi, o țară care a ieșit
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
filosofie), ficțiunea echivalentă cu literatură, ficțiunea echivalentă cu povestirea. În ultimele decenii, aplicarea termenului la discursul narativ în general (istoric, jurnalistic sau autobiografic) în același timp cu aplicarea la discursul imaginativ a constituit folosirea cea mai răspândită și cea mai problematică a termenului "ficțiune" (Vezi Dorrit Cohn, Le propre de la fiction, Seuil, Paris, 2001, p. 22). Paul Ricoeur este împotriva înțelegerii globalizante a termenului "ficțiune" înțeles ca sinonim pentru povestire în general și se pronunță în favoarea sensului restrâns de povestire non-referențială
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
propriilor acțiuni (Dioclețian și Galerius) ori pentru a ridiculiza și îngreuna existența socială a soldaților creștini (Iulian Apostatul). Bibliografia istorico-teologică utilizată, abundentă și variată din diferite perioade istorice, oferă cititorului o viziunea cât mai pertinentă asupra întregii expuneri; tratarea acestei problematici a ținut cont și de unele articole din ANRW, din literatura de specialitate etc. Prezența creștinilor în armata romană, ascensiunea creștinismului și valoarea virtuților militare în influențarea teologiei creștine, dar și a teologiei și moralei creștine în influențarea vieții și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
băutură), comportament, atitudini în relațiile cu păgânii etc. Lipsa unei dezbaterii asupra profesiei militare, în conținutul acestor documente, ne îndreptățește oarecum opinia potrivit căreia în comunitățile creștine din primele generații nu se punea această problemă, pentru că nu exista. Inexistența acestei problematici se poate explica prin prestarea ocazională a serviciului militar, fapt pentru care admonestările nu vizau persoane și cazuri singulare. Se pare că, cel puțin la început, nu a existat o interdicție categorică a serviciului militar pentru creștini, opinie confirmată până
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ca instrument de apărare al acesteia. În acest fel, așteptarea unei escatologii iminente ceda locul conștientizării realității istorice. Atitudinea a fost conciliantă numai în această optică contrară Imperiului păgân și favorabilă Imperiului creștin în formare. Autorul își prezintă opinia asupra problematicii militare în fragmentele operei sale, scrise anterior acestei perioade, unde ne descrie situația anumitor ambiente ale Bisericii preconstantiniene. Astfel, în cele 7 cărți ale Divinarum Institutionum, adresate lumii intelectuale păgâne, prezintă o aplicație filozofică oarecum originală. De formație culturală africană
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
zonă și unde sunt bazele lor” și care este „situația exactă a armatei italiene”. IV. 4. c. Problemele de supravegheat informativ În chestionarele transmise de la București rezidențelor din zona conflictului, se insista să se informeze în mod strict asupra următoarei problematici: - dispozitivul trupelor grecești pe frontul din Albania; - unitățile elene dislocate spre frontiera iugoslavă, bulgară și turcă, precum și valoarea lor; - marile unități grecești în rezerva Marelui Cartier General; - organizarea la acea dată a diviziei grecești; - ordinea de bătaie a Comandamentelor elen
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
planurile și intențiile inamicului în desfășurarea războiului încă de la începutul izbucnirii lui (ale Germaniei în special, ale Ungariei, Bulgariei, Slovaciei, Italiei, n.n.) ca și concluziile scoase din studiile ce s-au făcut, într-un cuvânt, toate documentele operativ-informative”. Acest inventar problematic, solicitat de partea sovietică, se referea la documentele ce cuprindeau date și detalii informative, privind mai întâi marile unități germane (formațiunile, cu dotarea, organizarea, încadrarea, dislocarea și scopul formării lor), ca și „date asupra armelor noi anunțate de propaganda germană
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
diferit); Îi este dificil să accepte autoritatea adulților și regulile impuse; se simte frustrat când nu este pus să gândească creativ; pare antisocial și consideră că nimeni nu-l Înțelege; nu reacționează la impunerea disciplinei pe bază de vină. Domenii problematice ale copiilor cu ADHD: 1. Comportamentul Majoritatea problemelor comportamentale ale copiilor și adolescenților cu această tulburare sunt legate de impulsivitate și distractibilitate. Ei sunt „neobosiți” - Însă reușesc să Îi obosească pe cei din jurul lor, nu pot sta Într-un loc
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
leadershipului vs. managementul educațional), educatorul și perfecționarea educației (implicarea în acțiuni-formare-cercetare vs. experiența educațională). Demersul propus valorifică în argumentare nu numai studiul documentar actualizat, ci și experiențe, experimente și reflecții proprii de-a lungul carierei. Dar acum fiind axat pe problematica practică a educației, el devine: de dezvoltare și orientare conceptuală (ca finalizare), de analiză critică și explicativă (ca funcție), de reflecție și interpretare (ca metodologie), de sistematizare și generalizare de experiențe și de cercetări-acțiune-formare (ca organizare). Elena JOIȚA, noiembrie 2009
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a educatului. Aprofundarea condițiilor de obținere a eficienței practicii educative a relevat nu numai rolul expertizei și competenței științifice în specialitate, dar și valoarea competenței relaționale, mai ales pentru atingerea eficacității, în orice aspect al rezolvării situațiilor profesionale, mai ales problematice. Atunci s-a identificat conturarea a două alternative: sau orice profesionist primește în pregătirea sa inițială și ulterioară o asemenea competență complexă sau apare un nou specialist -praxiologul (Y. St-Arnaud, 2003, pp. 6-7). Praxiologul-educator este necesar astfel ca acel practician-cercetător
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
folosească cele mai adecvate instrumente, să se determine reguli practice specifice derivate din paradigmele schimbate pentru aplicarea soluțiilor în situații reale, să se prevadă sau să se limiteze restricțiile și obstacolele posibile, să se creeze oportunități alternative. În acest context problematic, deși relativ limitat, Boivin (1997, p. 7), conturează un răspuns la întrebarea: ce este o paradigmă pedagogică? El o apreciază ca fiind o reprezentare asupra problemelor domeniului o sumă de credințe, principii, norme care explică sau influențează comportamentele specifice pedagogice
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
multor educați, la criza școlii în raport cu realitatea socio-profesională, cu așteptările indivizilor. Dar nu numai competențele specifice, disciplinare, ci și cele transversale sunt aduse în prim plan tot mai insistent (Denyer et al., 2004, pp. 13-14), pentru a rezolva situații complexe, problematice, noi, cu caracter integrativ pentru achizițiile făcute și mobilizate ca resurse în soluționare. Și alt aspect, necesar interpretării calitative a respectării paradigmei nou recunoscute, este subliniat: acceptarea priorității formării competențelor între finalități nu înseamnă eliminarea, minimalizarea celorlalte, ca paradigme anterioare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în noi sisteme-competențe, după criterii de mobilizare, de transfer a lor în variate combinații, date de practica vieții reale ulterioare etapei de formare. Acest sens al paradigmei formării competențelor ar trebui acceptat în curriculum și verificat în rezolvarea de situații problematice, critice, complexe, iar nu cel simplist al învățării cunoștințelor procedurale, al abilităților, capacităților specifice unui domeniu aplicativ și demonstrabile în situații comune prin transfer în mediu. Potențialul superior al educatului atunci, ca semnificație a umanizării sale în sensul noilor așteptări
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a dezvoltării progresive a competențelor, dar și pe logica operațională a acestei dezvoltări, prin prevederea de situații, oportunități de exersare eficace a lor. În acest sens, obiectivele programelor, apoi și criteriile de evaluare, pot fi formulate în termeni de situații problematice de rezolvat, pentru un cumul de resurse achiziționate în contexte date, cunoștințele fiind integrate în competențe fie disciplinare, fie transversale/transdisciplinare (Paquay, 2002, pp. 23-28). Atunci și orice evaluare este formativă, căci se actualizează diferitele achiziții-componente ca resurse (cunoștințe, proceduri
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
provocări. Sugerarea construcției de soluții, proceduri, modele. Căutarea de date în mai multe surse, compară, interpretează. • Motivarea educaților prin propunerea de scopuri, avantaje. • Valorificarea curiozității epistemice, a așteptărilor cognitive. • Stimularea verbalizării modului de argumentare logică. • Prezentarea de sarcini ca situații problematice pentru explorare și rezolvare directă, variată. • Valorificarea experienței anterioare pentru noi achiziții. • Dezbaterea de idei, soluții, procedee, aplicații găsite. Stimulează, angajează • Antrenarea în cunoașterea directă, independentă, în grup. Emiterea întrebări, soluții, ipoteze, interpretări, argumente. Găsirea de limite, avantaje ale învățării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a autoevaluării. • Sesizarea obstacolelor, limitelor, cu sprijinul metacogniției. • Sugerarea de operații, instrumente, modele, scheme, procedee fără a explica, a demonstra. Desfășurarea relațiilor de comunicare și colaborare, dezbatere, negociere, ajungerea la consens. Comunică, moderează • Provocarea dialogului în procesul cunoașterii, rezolvării situațiilor problematice. • Utilizarea diferitelor tipuri de limbaje pentru alternare. • Prezentarea propriilor opinii, ipoteze, întrebări, soluții. • Acceptarea diversității răspunsurilor, exemplelor, ideilor. • Alăturarea proprie în căutare, analiză, procesare, rezolvare. • Participarea la dezbateri cu propria interpretare, argumentare, fără manipulare, fără impunere. Formularea de așteptări, rezultate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și specifice, conform profilului așteptat, necesare conceperii, înțelegerii, abordării, rezolvării diferitelor situații și contexte, • s-a trecut de la cunoștințe doar declarative la cuplarea, echilibrarea lor în sistem cu cele procedurale, acționale, condiționale, instrumentale necesare rezolvării interși transdisciplinare a situațiilor reale problematice, complexe, • s-a acordat atenția cuvenită organizării în sistem a categoriilor variate de competențe, care să ofere soluții eficiente pentru rezolvarea acestor probleme complexe , dar să și motiveze participarea la acțiune, • s-au precizat și respectat criteriile de evaluare a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
este inclusă curent în tematica, metodologia învățării, cu dezvoltarea experiențelor reale, motivante intrinsec. • Organizarea multi-, inter,-transdisciplinară a învățării. • Cu participarea educatului în construcție, înțelegere, interpretare, prin relații interactive dinamice, cu apelul la proiecte de cercetare sau rezolvări de situații problematice. • Fac parte din conținutul de învățat. • Fac parte din experiența directă de învățare, dar se oferă ghid de îndrumare după alte sarcini rezolvate. Utilizează învățarea în grup pentru verificarea abilității de a rezolva probleme. • Lecțiile sunt lineare, pe secvențe consecutive
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sau aplicare în condiții noi. • De variere a rezolvării contradicției prin asociații de idei, analize critice, stabilire de relații diversificate, intuiții, încercări succesive perfecționate, inducții, studiu independent complex, schițări, reprezentări grafice. • De antrenare a educatului în formularea însăși a situației problematice, pe baza materialului-suport dat anterior sau neproblematizat. • De găsire de către educat a materialului necesar, după enunțarea problemei și verificarea de variante a soluționării. Munca cu manualul și alte auxiliare • Utilizată pentru obiective de informare, documentare, studiu independent sau în grup
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]