2,819 matches
-
pot crea bogăție relansând economia. Prin modul în care Bastiat descrie mecanismul prin care sunt elaborate legile și reglementările, el poate fi considerat pe bună dreptate un precursor al curentului Public Choice, apărut prin anii 1960. Poate cea mai impresionantă "profeție" făcută de Bastiat este cea referitoare la celebra Sécurité Sociale din Franța. În vremea sa, protecția socială era oferită de asociații de drept privat înființate de muncitori. Fiecare asociat era direct interesat de buna gestiune a resurselor precum și de prevenirea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu se spun despre cauzele violenței? Televiziunea, părinții, femeile singure, mai '68, laxismul politic sau ultraliberalismul, jocurile video, cromozomii răsuciți, supranumerici sau criminali sunt, pe rând acuzați. Ce slăbiciune a gândirii! La un fenomen complex, cauzalitate complexă. Jos cu simplismele! Profețiile despre cauzele violenței în școală sunt fără de număr. Uneori redusă la o cauză unică, aceasta poate fi văzută și ca o problemă de civilizație, prinsă într-un discurs despre decadență care amestecă înflăcărările lirice și analizele adesea strălucite, dar deopotrivă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
gândiți la nimic și prăduiți tot, fără să băgați de seamă, fără să priviți frumusețea războiului ca atare. EA: Ce vă spun d-voastră câmpiile, pajiștile, privatele dacă le călcați în picioare pe toate? EL: Mortul este și el o profeție, care se ascultă pe sine însuși. EA: Vă referiți la moarte ca la o concretizare a urmei. Acolo unde ați pus piciorul totul este mort. EL: Cu totul mort, cu totul moale, cu totul și în întregime putrezit. EA: Tot
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
da. Aceasta nu înseamnă că gîndirea critică dezvoltată în capitolele precedente poate fi dată la o parte. Într-adevăr, ideea era de a supune realismul la o discuție și îndemnarea practicienilor la mai multă autocritică, pentru a evita îndeplinirea numeroaselor profeții ale realismului. Acest capitol a arătat că nu există nici o cale de întoarcere spre un realism empirist. De asemenea, nu ne putem pune prea multe speranțe în realism ca teorie explicativă cauzală. Existența sa duce la teza care animă această
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pot împinge la acțiune. De aceea, o astfel de analiză conceptuală nu este o cercetare fără rost, ci o condiție prealabilă pentru a putea lua în considerare o varietate mai largă de opțiuni politice și de a face față unor profeții lipsite de simț critic. CONCLUZIE Acest capitol a prezentat trei argumente cu privire la actuala dezvoltare a realismului în disciplina relațiilor inter-naționale și în economia politică internațională. Mai întîi, s-a arătat că unitatea dintre discursul diplomatic și disciplina relațiilor internaționale, atît
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
predicției că ceva se va întâmpla ca urmare a acțiunii școlarilor în concordanță cu modul în care profesorii se așteaptă ca aceștia să se manifeste, adică în acord cu eticheta pe care aceștia le-au pus-o, este cunoscută ca profeția realizării sinelui (tabelul 10.2). Tabelul 10.2. PROFEȚIA REALIZĂRII SINELUI: DOUĂ EXEMPLE 10.3. Educația în învățământul superior Una dintre cele mai mari schimbări în educația superioară o reprezintă creșterea proporției tinerilor care urmează și absolvă o instituție academică
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
acțiunii școlarilor în concordanță cu modul în care profesorii se așteaptă ca aceștia să se manifeste, adică în acord cu eticheta pe care aceștia le-au pus-o, este cunoscută ca profeția realizării sinelui (tabelul 10.2). Tabelul 10.2. PROFEȚIA REALIZĂRII SINELUI: DOUĂ EXEMPLE 10.3. Educația în învățământul superior Una dintre cele mai mari schimbări în educația superioară o reprezintă creșterea proporției tinerilor care urmează și absolvă o instituție academică. Studiile efectuate asupra acestor tineri au arătat creșterea semnificativă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
întârzie să apară, naratorul insistând asupra credibilității faptelor prin care trece eroina, venind în sprijinul celor relatate de el și cu multe exemple ale unor personaje biblice, călăuzite de Dumnezeu în viață și izbăvite de toate primejdiile, unele aproape insurmontabile (profeții Daniel și Iona, evreii rătăcind prin pustiu, Maria Egipteanca). După trei ani de rătăciri maritime, Constanța ajunge pe țărmul Britaniei, refuză să-și dezvăluie identitatea și, cum era de așteptat, se pune în serviciul tuturor: „Era așa robace și cuminte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o adevărată inițiere În mistere, pentru că nu aducea În sprijinul spuselor sale nici un argument, nici o dovadă” (422 c). Într-un fragment din Dialogul cu Trifon VII, 1-2 al Sfântului Iustin, citat de A.J. Festugière1, Întâlnim aproape aceleași idei despre profeții de odinioară, care au rostit oracole acum Împlinite și ale căror scrieri sunt esențiale pentru ceea ce trebuie să cunoască un filosof. „Căci nu printr-o demonstrație și-au expus ei ideile: mai presus de orice demonstrație, vrednicele mărturii ale adevărului
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
În stare de entuziasm. Ne amintim ce importanță acorda Aristotel melodiilor frigiene, care aveau rolul chiar de a produce o katharsis a entuziasmului. În plus, Lamprias nu uită să se refere În mod explicit la o anumită krasis deosebit de favorabilă profețiilor (mai ales În timpul somnului), existentă la „melancolici” (melancholikoi). Dar ce s-a Întâmplat de fapt cu Pythia? Cu ocazia unei consultații, victima nu reacționase decât foarte greu la aspersiuni, silită de preoți. Pythia Însăși nu coboară În manteion decât cu
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de Philinos printr-o expresie care ne face să ne gândim, așa cum subliniază și P. Boyancé, la primum mouens al lui Aristotel - „kineseos archen”, principiul mișcării (398 b-c). Evocarea Sibyllei, prilejuită tot de plimbarea prin sanctuarul delfic 2 și de profeția pe care ea o făcuse asupra propriei morți, lărgește cadrul discuției la fenomenul divinației În general. Posibilitatea de a prezice viitorul este pusă În cauză În termeni pe care Îi vom Întâlni la Œnomaos din Gadara și la Lucian din
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
prezicerii caracterul său veridic și, mai cu seamă, nu vede În ea nici o revelație. Sarapion opune concepției lui Boethos o alta, conform căreia adevărata prezicere ar fi Însoțită de toate detaliile necesare pentru a stabili Împrejurările evenimentului anunțat. „Dar când profeția menționează nu doar evenimentul viitor, ci chiar modul În care el se va produce, data la care va avea loc, Împrejurările care trebuie să-l preceadă și să-l Însoțească, aceasta nu mai Înseamnă a conjectura un viitor probabil” (eikasmos
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
respect religios (sebesthai). 3. La un moment dat se produce o ruptură Între conținutul sacru al mesajului și poezia ca modalitate de expresie, fenomen care a fost foarte bine descris de M. Detienne În cartea sa Les Maîtres de vérité. Profeția și poezia nu mai fuzionează. E motivul pentru care poezia Începe să fie simțită ca inutilă și să se opună revelației, cunoașterii adevărului. 4. Poezia părăsește „câmpiile adevărului”, după celebra formulă a lui Platon: „S-a ajuns până acolo că
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
din ținutul malienilor 4; ca mamă i-o atribuie pe Lamia, fiica lui Poseidon. Cu acest prilej, Sarapion Începu să evoce acele versuri În care Sibylla Își cânta propria-i soartă, proclamând că nici moartă nu-și va abandona darul profeției. Ființa ei, după cum pretindea, se va Îndrepta spre Lună și, luând seama la fazele astrului, se va identifica cu așa-zisa „față” a Lunii, care poate fi văzută. (D) Respirația ei, amestecată cu aerul terestru, va rătăci neîncetat În lume
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
căror măruntaie, prin culoarea, formele și diversele lor calități, sunt apte să prevestească oamenilor viitorul. Pe Boethos Îl pufni râsul și mai tare decât Înainte, În vreme ce străinul grăia astfel: „Dacă toate acestea seamănă cu miturile, adevărul este că cel puțin profețiile sunt confirmate. Dovadă ruina și abandonarea multor cetăți grecești prin apariția a tot felul de oștiri barbare și prin căderea multor puteri regale. (E) Dezastrele mai noi și recente de la Cumae și de la Dicearhia 1 prezise odinioară și cântate În
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
urmează după ce a fost făcută nu poate nicicum arăta În chip credibil că a fost formulată În cunoștință de cauză, deoarece infinitatea posibilităților atrage după sine tot felul de consecințe. Dar haide să ne exprimăm mai clar. Omul priceput În profeții, cel pe care maxima Îl proclamă șprofetul prin excelențăț 2, lasă impresia cuiva care, bizuindu-se pe Întâmplări verosimile, caută să descopere cărările viitorului și le urmărește cu perseverență. Dar Sibyllele și acești Bakis 1, Într-un fel cu totul
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
totul arbitrar, au aruncat și au răspândit În decursul anilor, Întocmai ca În mare, anunțarea și predicția unor catastrofe de toate felurile; dacă se Întâmplă ca unele dintre acestea chiar să se petreacă În realitate, asta nu Înseamnă neapărat că profețiile lor, În momentul când au fost făcute, nu sunt clădite pe eroare, chiar dacă, ulterior, datorită unor circumstanțe Întâmplătoare, apar ca adevărate.” 11. Acestea au fost, așadar, spusele lui Boethos. (B) Când termină de vorbit, Sarapion Îi răspunse: Iată o judecată
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
observă Boethos, Într-o manieră vagă și fără nici un fel de temei. Iată un exemplu. Atunci când o victorie este anunțată unui general, el este victorios; sau atunci când oracolul prezice distrugerea unui oraș și acesta este cu adevărat năruit. Dar, când profeția menționează nu doar evenimentul viitor, ci chiar modul În care el se va produce, data la care va avea loc, Împrejurările care trebuie să-l preceadă și să-l Însoțească, aceasta nu mai Înseamnă a conjectura un viitor probabil, ci
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de foc. Nu este cu putință să atribui conjunctura și coincidența tuturor acestor evenimente numai jocului de moment al hazardului. Faptul că aceste Întâmplări s-au derulat Întocmai sădește capacitatea premonitorie a oracolului. Și ce să mai spunem despre acea profeție care i-a vestit pe romani cu aproape cinci sute de ani Înainte, pe vremea când fuseseră nevoiți să lupte concomitent aproape cu toate neamurile ce-i Înconjurau, despre războaiele civile pe care le-au susținut Împotriva sclavilor răsculați?3
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
oricând aluneca În greșeală și este mereu confruntat cu proba de foc a faptelor, până În prezent nu a oferit nici o ocazie să fie Învinuit de eroare; doar el a umplut de ofrande și de daruri, (409) barbare și grecești, Sanctuarul profețiilor. Tot el l-a Înfrumusețat cu construcții și amenajări amficționice 1. Priviți, vă rog, cu propriii voștri ochi câte monumente s-au ridicat, care mai Înainte vreme nu existau, și câte altele, aflate În ruină, distruse, au fost restaurate. Întocmaiarborilor
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Soarelui? Sau că un unghi ascuțit se formează prin gradul de Înclinare la pământ al unei cărămizi? Operația nu Înseamnă altceva decât a măsura elevația deasupra orizontului a polului care rămâne vizibil 2. Iată cam ce auzirăm noi spus de profeții de acolo. Prin urmare, trebuie să dăm noi o altă explicație dacă ținem morțiș la ideea că Soarele păstrează totuși neschimbată, (F) conform tradiției pe care am moștenit-o, obișnuita sa revoluție”. 4. Atunci Ammonios, filosoful zise: „- Nu e vorba
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Ammonios. Deoarece eu tăceam, Cleombrotos zise adresându-mi-se: - „Mai poți acum crede că dispariția acestor oracole, creația lor Îl au pe Zeu la origine?”. - „Câtuși de puțin”, răspunsei eu, „afirm contrariul”, răspunsei. (D) - „Nici un Oracol, nici un Sanctuar unde serostesc profeții nu dispare datorită Zeului. Dar, printre atâtea lucruri șbuneț pe care divinitatea le creează pentru noi și pe care natura ni le pune la Îndemână, de unele ne lipsește. Mai corect spus, materia Însăși este În sine perisabilă, supusă degradării
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
mireasmă Încântătoare emanată de gura sa. Este În permanență preocupat de tot felul de studii și de cercetări, pe lângă divinație. Cât privește mantica, este inspirat Într-o singură zi a anului, când se duce pe malul mării pentru a face profeții. Cu acel prilej persoane de vază și grămătici ai regilor vin să-l Întâlnească și apoi se Întorc la casele lor. Omul despre care vorbim aici atribuia daimonilor darul divinației. (C) Prețuia Oracolul de la Delfimai presus de orice; toate cele
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și le produc viziuni asupra viitorului. Până și tradiția pledează În acest sens. Se povestește că aici șla Delfiț calitatea specifică locului s-a manifestat pentru prima oară atunci când un păstor, nimerit pe aici din Întâmplare, a Început să rostească profeții. Mai Întâi, cei care se găseau de față l-au luat În râs. Ceva mai târziu Însă, când prorocirile s-au adeverit, oamenii tare s-au minunat și au Început să-l ia În seamă. Cei mai Învățați dintre locuitorii
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și celei mai mari divinități care există: burta lui. Noi Însă, noi oferim sacrificii și Înălțăm rugăciuni cu scopul de a obține oracole. Atunci, mă Întreb, de ce procedăm noi așa dacă este adevărat că șsufleteleț omenești poartă În sine darul profeției și că acest dar este pus În activitate de o anumită stare a atmosferei sau de exalații? (C) În acest caz, ce rost mai poate avea stropirea sacră a victimelor sau interdicția de a consulta oracolul dacă animalul de jertfit
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]