3,283 matches
-
Marx speră că mentorul său, Bruno Bauer, îl va ajuta să obțină un post de predare în Universitate. Poliția guvernului l-a determinat însă să abandoneze ideea unei cariere academice, îndeosebi după ce Guvernul îi interzice tânărului profesor Bruno Bauer să profeseze la Bonn astfel că această posibilă evoluție a lui Marx este blocată. Marx intră în jurnalism înarmat deja cu opinii politice radicale. Se mută la Koln și, în 1842, este numit redactor șef la Gazeta renană. Aici se întâlnește cu
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
a impus ideea după care legile vieții de la viețuitoarele mononucleare pot fi extrapolate la plantele și animalele superioare, protozoarele și protofitele putând reprezenta modele experimentale valabile, generatoare de concluzii de maximă generalitate în judecarea unor procese ale vieții. Idei asemănătoare profesa în epocă și Ernst Haeckel de la Jena (maestrul lui Grigore Antipa și Nicolae Leon), supranumit și „avocatul lui Darwin“ pentru luptele vijelioase pe care le-a dus pentru izbânda evoluționismului. În 1866 Haeckel a afirmat cu forță că nucleul celular
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
tuturor pro-duselor generate de grafomanie, fără selecții realizate pe baza unor criterii valorice. De altfel, această profesie de critic, atît de frecventă la români, nu există în lumea civilizată, care solicită întotdeauna un răspuns la întrebarea ce face ? cel care profesează ceva. Orientată spre critici, întrebarea respectivă are mai multe soluții, căci dacă se răspunde că ei "spun" ceea ce comunică scriitorii, atunci activitatea lor nu aduce nimic nou, insi-nuîndu-se ca un substitut al literaturii propriu-zise. Dacă însă criticii spun altceva sau
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
iunie 1962. La terminarea studiilor universitare am întocmit lucrarea de Diplomă (azi licențăă cu tema „Caracterizarea fizico - geografică a raionului Huși”, având drept coordonator științific pe Profesorul universitar doctor Ion Gugiuman, susținută în sesiunea iunie 1964. După terminarea facultății am profesat la mai multe școli din Moldova, ajungând la fosta mea școală de suflet, Liceul Agroindustrial din Huși, unde am fost promovat în funcția de director adjunct, alături de fosta mea colegă de liceu Corcodel (Ciumacă Eugenia, subalterni ai fostului nostru dascăl
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mai multor elevi și studenți? Să fii mentor înseamnă să sacrifici enorm de mult timp și energie pentru altul. Să-i explici în discuții nenumărate, poate zeci, poate sute de discuții, tainele acestei lumi și ale meseriei pe care o profesezi, să asiști la toate încercările de înțelegere și afirmare ale tânărului tău învățăcel, să te poți entuziasma împreună cu el atunci când înțelege pe deplin secrete ale profesiei, pe care tu le cunoști de zeci de ani și care câteodată te și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
panoramă așternută la picioare. În față orizontul colorat discret, în spate, curtea mănăstirii Golia cu iarbă mătăsoasă și multe flori. În grupul numeros, doi venerabili admiratori, doi magiștri, universitarii Const. Ciopraga și Al. Husar, tributari bătrânei Cetăți pentru că aici au profesat și au creat. Acum, de la vârsta înțelepciunii lor, totul pare simplu și frumos, atât de simplu încât lucrurile complicate ale vieții parcă nici nu au fost, s-au pulverizat, au dispărut. Acum, ei înșiși sunt figuri pitorești, remarcabile personalități ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cele care articulează în modul cel mai caustic conflictele și tensiunile sociale contemporane. Într-un moment cheie al filmului, într-un mod modernist și brechtian, Lee își întrerupe narațiunea și își pune personajele să se uite la cameră și să profeseze acuze rasiale răutăcioase, Mookie atacîndu-i pe italieni ("Tuciurii, porci de Guineea, mîncători de usturoi, saci umpluți cu pizza și spagheti" etc.). Pino, fiul rasist, replică, acuzîndu-i pe negri că sînt "pui fripți cu lanțuri de aur la gît și maimuțe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în contra acestei sentințe de condamnare. Deși torturele îngrozitoare ereau dovedite, ziarul l’Indépendance Roumaine a susținut că toți acuzații trebuiau achitați, deoarece țiganii ereau recidiviști. Acest ziar nu mai erea în opoziție, deci nu mai avea nevoie să facă fățărnicie profesând principii de justiție și înaltă moralitate. Procesul escrocheriei cu apa de aur a venit în fața Secției a 2-a a Tribunalului corecțional. Sion Gherei și Andronic au fost osândiți la câte 2 ani închisoare și la câte 1 000 lei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
viața, trebuie să fie asemenea sângelui pur, cald, purpuriu. Numai revenind neîntrerupt la Inimă, la Iubirea infinită, poate să păstreze ori să-și recapete calitățile necesare. Preotul nu trebuie să se limiteze să primească devoțiunea Inimii lui Isus, să o profeseze și să o comunice sufletelor. Aceasta e bine fără îndoială, dar nu este scopul Învățătorului divin, atunci când face din Inima Sa un dar special pentru preoții Săi. Isus vrea altceva. Preotul trebuie să intre, prin această Inimă Preasfântă, în cunoașterea
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
de a atrage atenția, încă o dată, Ministerului Educației și Cercetării, dar și a altor factori de decizie asupra stării învățământului de fizică din Româna, asupra posibilităților pe care le au absolvenții Facultăților de Fizică pentru ca, la sfârșitul studiilor, să poată profesa în România. Și de a sublinia, încă o dată, că nicio țară nu poate progresa economic, tehnic, științific, cultural, fără a sprijini și dezvolta o educație bazată pe fizică. Studenții și cadrele didactice de la Facultatea de Fizică din Iași salută cu
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Haret avea toate ușile deschise pentru a rămâne profesor universitar în Franța. Preferă, însă, o carieră didactică, încă din 1878, la Facultatea de Științe din București. Din 1882, devine și profesor de geometrie analitică la Școala de Poduri și Șosele. Profesează, în domeniul învățământului, până în 1910, cînd se pensionează., dar și după pensionare, ține prelegeri de popularizare la Universitatea Populară. Mai putem menționa că, în anul 1910, la Paris și București, publică cartea Mecanica socială. Atunci autorul implică, pentru prima dată
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
două însușiri de seamă cu care se putea mîndri: avea libertate, adică totală independență și bogăția de talente. Libertatea de odinioară făcea ca Parlamentul și baroul nostru să fie bogate în talente mari. Un medic, un inginer, un profesor poate profesa sub teroare, sub comunism. Niciodată un avocat. Din baroul atîtor bărbați plini de cultură, de inteligență și de talent, s-au recrutat, timp de o sută de ani, majoritatea oamenilor politici, care din România mică au reușit să facă România
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Tata între timp a urmat niște cursuri la Iași, după care s-a încadrat în învățământ și a predat limba rusă la școala din comuna Livezi. Eu, după ce am absolvit liceul din Bacău, am urmat cursurile școlii sanitare și am profesat meseria de asistent medical în Bacău până la pensionare. M-am căsătorit în anul 1961, am o fată care lucrează la primăria din Bacău. În ultima perioadă ambii părinți au locuit alături de familia mea, și au fost în grija mea până la
ÎN REFUGIU AM FOST MEREU ALĂTURI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Tamara Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1672]
-
cantorul Emanoil Cazacu cu dăscălița și ciubotarul Ion și Dafina, Tărâța și Verona. Cu toți ne aveam bine, ne vizitam adesea și ne cunoșteam păsurile. Dintre toți mai impresionant era "ciubotarul" Ion. Acesta a fost cizmar în tinerețe dar nu profesa meseria de foarte mulți ani. A rămas orb de ambii ochi, în urma unei întâmplări bizare. Demult, într-o noapte a Învierii Mântuitorului, a luat pușca sa de vânătoare și-a început s-o lustruiască, s-o pregătească și s-o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și peste hotarele Costișei în ce privește livada lor. Doamna făcea dulcețuri, vin și compoturi, încât cămara lor era mereu plină cu delicatese din fructe proprii. Domnul cantor avea o voce de tenor și-i încânta pe enoriași la slujbele bisericești, unde profesa din tinerețe. Provine din Sucevița, iar doamna din Frătăuții Noi. Copiii: Aurel și Modest, au urmat Școala Normală de Învățători, de la Șendriceni, în frumoasele lor costume naționale. Mama fiind o gospodină desăvârșită le cosea niște cămăși cu "pui lați", domnești
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
negru, ca la intelectualii de vază. Aveau bundițe de postav cu aceleași motive aplicate, în ton cu cămașa. Ițarii țesuți în patru ițe, în ozoare, albi cum e borangicul. Erau mereu îngrijiți, curați și cu câte o carte subsuoară. Au profesat o viață la Școala elementară din centrul Costișei, domnul Aurel a fost mulți ani director de școală, apoi căsătorindu-se cu colega și prietena sa, Viorica Pascaru, a funcționat și la școala din Voitinel, de unde s-au pensionat. Viorica a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și respectat de enoriașii comunei. S-a căsătorit cu Saveta, o fată foarte frumoasă și distinsă, dar cu puține studii. Au avut un singur băiat, Titi, care a urmat cursurile Facultății de mecanică, devenind inginer la Iași, unde a și profesat până la deces. Preotul Repta era un neîntrecut gospodar. Se întrecea cu Clemenciucii, familiile cele mai bogate din sat. În curând a adunat o avere demnă de invidiat. Avea stâna sa de oi (merinos), multe vite, vreo doisprezece mânji, gâște "americane
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Năstase Gh. și Felicia, Clemenciuc Pachița și Silvestru, Lavric M. și Ilarion, Covașă Vasile și Catrina. Lista ar putea continua, căci deși am plecat la o vârstă fragedă din sat, vacanțele le petreceam doar în Costișa. După terminarea liceului am profesat doi ani la Școala elementară din sat până la intrarea la facultate și apoi prin căsătorie m-am transferat la Rădăuți. Deci, contactul meu cu satul, cu sătenii, a continuat în mai multe perioade de timp, având aspirații și interese comune
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Aurel și Cazacu Modest, Aurelia Viforeanu, Heracles (Lică) Isopescu, Florița Popescu (Lavric). După plecarea învățătorului Ghicioc Adrian, direcțiunea a fost preluată de d-l învățător Aurel Cazacu. La religie ne preda preotul Arcadie Repta. În cei doi ani cât am profesat ca dascăl, mi amintesc de ședințele interminabile, care uneori țineau până pe la miezul nopții, de învățământul ideologic, de cercurile de citit din comună și mai ales de pregătirea analfabeților. Trebuia să ne deplasăm la locuințele acestora cu caiete și manuale
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Moldovenesc, 2003; La balada Mioritza en lenguas de la Union European, ed. 2008, "Apocrife", Ed. "Bucovina", Iași, 1999. Clemenciuc Visarion, absolvent al Academiei militare, profesor de științe sociale, cu gradul de colonel în București. Are la bază pregătirea de tehnician silvic, profesând în tinerețe la Falcău, județul Suceava. În prezent este pensionar, s-a retras la casa sa natală din Costișa, ocupându-se de întocmirea dosarelor de acte, pentru veterinarii din sat. Laura Lavric, absolventă a Liceului Agricol din Rădăuți, artistă, interpret
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
New York, ești impresionat de marea statuie a liberății, cu simbolica făclie În mână. Dar imediat ce ai luat contact cu societatea observi că la ei ideea de libertate e luată În Înțelesul ei adânc și serios. Poți face orice politică. Poți profesa orice credință. Poți scrie ce vrei. Te poți angaja unde crezi că e mai bine. Poți circula unde vrei. Nimeni nu-ți cere identitatea și formalități inutile. Dar simți imediat că aici sunt stabilite anumite limite, anumite reguli morale peste
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Deși nu a avut nici o legătură cu acțiunea de la Pitești, a fost implicat în procesul deținuților din cauza rolului său de conducător în Mișcarea Legionară. Născut pe 3 decembrie 1917 în comuna Pelenia, județul Bălți, a absolvit Facultatea de Drept și profesa ca avocat. A luptat pe frontul de est, unde a fost luat prizonier de armata sovietică, însă a reușit să fugă după doar cinci zile. A fost condamnat în 1948 de Tribunalul Militar Iași la 25 de ani de muncă
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
perioadă a fost transferat la Canal, fiind eliberat abia în 1954, cu un an întârziere față de expirarea pedepsei. După eliberare a trebuit să lucreze 12 ani ca muncitor, infirmier, asistent medical, tehnician etc., abia în 1966 primind dreptul de a profesa ca medic. După 1989 a scris mai multe articole și studii despre acțiunea de la Pitești. Constantin Istrate Condamnat la 5 ani de detenție în același lot cu Țurcanu, Istrate a stat cu acesta atât în Suceava, cât și în primele
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Transporturi Auto din Regiunea Autonomă Maghiară, de unde a ieșit la pensie. S-a căsătorit, a avut un băiat și a reușit să facă Facultatea de Drept la Cluj, la fără frecvență, absolvind-o în 1972. Tot din cauza cazierului, nu a profesat niciodată, singurul avantaj fiind schimbarea încadrării la locul de muncă: economist. Cornel Niță Originar din Bacău, Cornel Niță a fost una dintre primele victime directe ale acțiunii din Pitești. Născut la 31 mai 1927, era student la Politehnică și la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în ashram-ul și în compania lui Mahatma Gandhi. Inspirată de idealurile lui a participat activ, alături de familia Sa, la lupta de eliberare națională a Indiei de sub ocupația engleză. A făcut studii de medicină și psihologie la Lahore, dar nu a profesat, deoarece simțea că trebuie să se dedice unei cu totul altei munci: cea a promovării cunoașterii despre energia Kundalini. Astfel că studiile I-au folosit doar pentru o înțelegere mai aprofundată a corpului uman și a fiziologiei acestuia. În 1947
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]