3,286 matches
-
supraproducție dar și de subconsum; s-au neglijat principiile rentabilității producției agricole, existând o mare preocupare pentru venitul brut, neglijând modul de realizare a venitului net, prin efectuarea cheltuielilor care au ridicat prețul de cost și au diminuat venitul net. Profesoral Cornățeanu arată că pentru atenuarea efectelor crizei este foarte important spiritul de prevedere, spiritul de organizare, mobilitatea și adaptarea la necesitățile de moment. Abordând problema datoriilor țăranilor față de stat, care În perioada de criză devin insolvabili, el arată că situația
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Orașul e mic, azvârlit În imensitatea câmpiei. Are o populație de 4500 locuitori. Merg direct la facultatea de agronomie. Sănduța ține neapărat să vadă școala Împreună cu Ursulică. Ei și? De ce nu! Gata, pornim. Aflu că profesorii abia au terminat consiliul profesoral, unii din ei părăsind sala. Bat la ușă, intru și mă prezint. Profesorii sunt Încântați de apariția unui cetățean din România. Rețin numele a doi profesori, Johnston, profesor de economie rurală, și Olson profesor de Zootehnie. Le arăt pentru ce
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Kogălniceanu, în 1885 într-o vizită prietenească... Cernăuțiul este locul unde s-a lansat literar poetul ardelean Lucian Blaga - talentul acestuia fiind semnalat de Nicolae Iorga care confirma descoperirea lui Sextil Pușcariu - a tânărului care publica în Glasul Bucovinei, unde profesoral era directorul ziarului. Tot la Cernăuți, în afara marilor condeie locale, publicau românii din Moldova G. Tutoveanu, G. Palady, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu, Osvald Teodoreanu, Mihai Codreanu, Tudor Pamfile, George Lesnea, părintele Petre Savin și atâția alții. De la București au mers
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
am adăugat, ca o completare: Supermarfă viața asta. Studenții continuau să mă strige în timp ce mă îndreptam spre Hambarul Roșu, mulțumindu-mi pentru petrecerea la care nici unul nu fusese invitat, dar la care se pare că participaseră cu toții. Așa că zâmbetul meu profesoral a fost urmat de hohotele lor recunoscătoare. Apoi am trecut pe lângă studentul evreu cam stânjenit (David Abromowitz) pe care l-am salutat și de care, trebuie să mărturisesc, îmi cam plăcea. Complimentele referitoare la petrecere nu mai conteneau și le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de programul încărcat și statutul special, de inconsecvența vieții unui scriitor faimos. Fără să-mi fie foarte clar de ce, am izbucnit amândoi într-un hohot de râs care m-a relaxat pe moment. Părea obișnuită cu astfel de interpelări - corpul profesoral al facultății fiind compus și din alți inconsecvenți care nu-și aminteau numele unor studenți. M-am simțit dubios, realizând că mă apropiam de acel moment al vieții când ceream ajutorul unor persoane pe jumătate vârsta mea. Am privit-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
spre Commons. - De ce e ușor? - Pentru că sunt impresionați de mine. Am dat din umeri. Stau cu ei într-o sală, iar ei încearcă să descrie realitatea, cei mai mulți eșuând, după care plec. Pauză. Sunt bun când vine vorba de detașare profesională, profesorală. Altă pauză. Plus că nu sunt angajat cu normă întreagă, să-mi fac griji. Kimball continua să mă fixeze, așteptând ca interludiul nătâng pe care îl impusesem să se sfârșească. M-am forțat să nu mă uit la urmele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
minunată, brădet frumos, impozant, vrednic de văzut. S-ajungem cu sănătate În primăvară, prin mai, să vii, să te conducă cumnatul Costică <footnote id=”664”><Prof. preot Constantin Todicescu, fost director al Seminarului teologic „Sf. Andrei” din Galați. Din corpul profesoral a făcut parte și Anton Holban, care avea ore și la Liceul „Vasile Alecsandri”. Ne-a confirmat-o și prof. V.G. Popa, care În acea vreme era elev la Seminarul teologic gălățean./ footnote>, preotul, pe la Rotopănești, prin Brădățel și pădurea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
pentru alte discipline. Anatomia patologică era aruncată În trei corpuri de clădiri. Cei trei bucureșteni din comisie am luat În discuție cu proiectanții schiță cu schiță, ajungând În final la o formă admisă de majoritatea colegilor și aprobată de Consiliul profesoral. Lucrările au Început cu Pavilionul 6 (Anatomie patologică și Clinica de Boli infecțioase). La Începutul proiectării, pavilionul trebuia să fie etajat. Cercetarea solului pe de o parte, estetica ansamblului de clădiri pe de altă parte, ne-a obligat să renunțăm
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
susținerii. Nu puteam depăși ordinea partinică instituită În laborator. În perioada respectivă susținerea publică a tezelor de doctorat, În București, era foarte problematică. Ea trebuia să se facă În prezența și cu votul a minimum două treimi din membrii Consiliului profesoral. Or bucureștenii erau prinși În fel de fel de acțiuni și susținerea tezei se amâna din lipsă de forum. Nimeni nu era respins. Dar "prietenii" nu participau la ședința publică și aceasta nu se putea desfășura. Deși prezența membrilor Consiliului
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
de această "vaccinare". "Este o mândrie pentru partid" să fiu primit În rândurile lui, Încheia secretarul de partid la sfârșitul ședinței de primire: 1 aprilie 1965. În toamna anului universitar 1965/66 am fost promovat conferențiar și ales În Consiliul Profesoral al Facultății. Odată scăpat de grija terminării și susținerii tezei mi-am dăruit toată puterea de muncă elaborării unui curs propriu de anatomie patologică, văzut prin experiența celor peste 20 de ani de activitate didacticoștiințifică. El trebuia să umple vidul
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
guta endemică la găini, etc., etc). La Începutul anului 1971, un grup de cadre didactice (Dulceanu N., Enescu L. și subsemnatul) am inițiat apariția primei reviste de medicină veterinară ieșeană, prin contribuția cadrelor didactice. Inițiativa a fost Însușită de Consiliul Profesoral. Ne trebuia Însă și avizul organelor de partid și a presei. Primul număr “Cercetări de Medicină Veterinară” s-a strecurat și fără aviz. La al doilea număr strategia noastră n-a mai ținut și revista și-a Încetat apariția. Am
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
aviz. La al doilea număr strategia noastră n-a mai ținut și revista și-a Încetat apariția. Am profitat de Împlinirea a 10 ani de la Înființarea facultății și deși sărbătorirea unor evenimente din viața societății era scoasă din uz, Consiliul Profesoral al Facultății a propus Conducerii Institutului și mai departe organelor de partid, sărbătorirea primilor 10 ani de activitate printr-un Simpozion Național, propunere care a fost aprobată. În nov. 1972 am marcat acest eveniment important din viața noastră printr-o
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
decanul Facultății de Med. Vet., pe de o parte și chiar dintre disciplinele zootehnice și de medicină veterinară, pe de altă parte, erau din ce În ce mai frecvente și problema repartizării spațiului de la zootehnie și medicină veterinară figura adesea În dosarul lucrărilor Consiliilor profesorale de institut și facultăți. Animozitățile dintre rector și decanul facultății de Medicină Veterinară au luat o amploare deosebită după alegerile de decani din 1968, când deși majoritatea membrilor consiliilor profesorale de facultate și senat l-au nominalizat pe lista de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
zootehnie și medicină veterinară figura adesea În dosarul lucrărilor Consiliilor profesorale de institut și facultăți. Animozitățile dintre rector și decanul facultății de Medicină Veterinară au luat o amploare deosebită după alegerile de decani din 1968, când deși majoritatea membrilor consiliilor profesorale de facultate și senat l-au nominalizat pe lista de propuneri pe conf. dr. G. Drugociu, ale cărui merite administrative erau incontestabile, la comunicarea rezultatului alegerii, după circa 15 minute, zice-se de confirmare din partea M.Î., Rectorul l-a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
a fost discutată, ea a ajuns rapid la cunoștința Întregului institut și chiar la centrul universitar. Discuțiile neprincipiale dintre cele două tabere au continuat până În aprilie 1972, când cu ocazia prezentării Dării de seamă a decanului pentru alegerea noului Consiliu profesoral al Facultății, profesorul Ionescu Dumitru l-a acuzat pe decan de Încălcarea unor articole din Legea Învățământului și neducerea la Îndeplinire a hotărârilor Consiliului profesoral. Câteva zile mai târziu (24 aprilie) Comitetul de partid, conform uzanțelor vremii a propus pe
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
aprilie 1972, când cu ocazia prezentării Dării de seamă a decanului pentru alegerea noului Consiliu profesoral al Facultății, profesorul Ionescu Dumitru l-a acuzat pe decan de Încălcarea unor articole din Legea Învățământului și neducerea la Îndeplinire a hotărârilor Consiliului profesoral. Câteva zile mai târziu (24 aprilie) Comitetul de partid, conform uzanțelor vremii a propus pe lista de nominalizări pentru decan pe: Drugociu G., Ionescu Gh. și Paul I. Probabil pentru a stinge discuțiile de la Medicina Veterinară, noul rector dr. ing.
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
1975 s-a produs unificarea Facultății de Medicină cu cea de Zootehnie În Facultatea de Zootehnie și Medicină Veterinară. Fiindcă decanul fostei Facultăți de Zootehnie era În a doua legislatură și nu mai putea concura la următoarele alegeri, noul Consiliu profesoral a hotărât ca prof. dr. Tărăboanță Gh. să și continue activitatea de decan, ocupându-se de bunul mers al facultății, iar mie să mi se Încredințeze funcția nou Înființată de prodecan, urmând să mă ocup Îndeosebi de problemele secției de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
sărbătorirea În comun, din 10 În 10 ani, a zilelor de naștere ale tuturor cadrelor didactice. Cu această ocazie să se facă o succintă prezentare a sărbătoritului și apoi să se Închine tradiționalul pahar cu vin. Propunerea prezentată În Consiliul Profesoral a fost unanim acceptată. Am beneficiat de acest program În 1975 cu ocazia Împlinirii a 50 ani, În 1985, 1995 și În 2000. Primele două sărbători mi-au fost organizate și patronate de Consiliul profesoral al Facultății de Zootehnie și
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
vin. Propunerea prezentată În Consiliul Profesoral a fost unanim acceptată. Am beneficiat de acest program În 1975 cu ocazia Împlinirii a 50 ani, În 1985, 1995 și În 2000. Primele două sărbători mi-au fost organizate și patronate de Consiliul profesoral al Facultății de Zootehnie și Medicină Veterinară. Au participat cadrele didactice de la ambele secții. A 70-a aniversare, 12 mai 1995 mi-a fost organizată de Filiala Iași a Asociației Medicilor Veterinari, Facultatea de Medicină Veterinară și Direcția Sanitar-Veterinară a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
zile vă voi trimite un suptarhitect spre a fi acolo statornic”. În ședința Consiliului județului Fălciu din 3 noiembrie 1866, Mihail Kogălniceanu preciza faptul că statul cu fondurile pe care le obține din contribuția cetățenilor este dator să plătească personalul profesoral. Dacă învățătorii și profesorii nu erau plătiți sau plata lor se făcea cu întârziere, vina nu o poartă comunele și primarii lor, ci Ministerul Instrucțiunii Publice. Opinia sa este „ca să se aducă la cunoștința Ministerului trista stare a învățătorilor de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cel puțin intențional, un învățământ farmaceutic. Până în 1948, evoluția acestui învățământ, paralel, dar nu identic cu Facultatea de Medicină, a fost dificilă. Au fost înregistrate totuși și unele succese. După 1879, anul când a început activitatea Facultății de Medicină, Consiliul profesoral al acesteia a insistat, în repetate rânduri, să se înființeze o Școală de farmacie de un grad și conținut corespunzătoare. Cererea nu a putut fi satisfăcută. După câteva tentative neizbutite, despre care avem informații colaterale și încă puțin sigure, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
anume o catedră de farmacie chimică și galenică, toate celelalte cursuri le avem la cele două facultăți menționate mai sus și după cum am spus profesorii se însărcinează a face cursuri gratuite". Cererea s-a repetat și în 1911, când Consiliul profesoral ieșean a subliniat, în unanimitate, necesitatea creării învățământului de farmacie. Ideea a fost însușită de Ministerul învățământului care, destul de târziu, în 1913, face cunoscut că, începând cu ziua de 10 iunie, Ion Vintilescu a fost numit profesor titular la Catedra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Bazele materiale nesatisfăcătoare și caracterul însuși al acestei secții întărea impresia provizoratului. În anul următor, în Cameră, s-a hotărât desființarea secțiilor de farmacie de la Cluj și Iași; decizia este îndeplinită printr-un Ordin ministerial. Reacția locală este puternică. Consiliul profesoral, întrunit la 26 august 1923, cere, în unanimitate, menținerea Secției de farmacie, propunând o comisie compusă din profesorii Deleanu, Șumuleanu, Ciucă și Slătineanu, care să întocmească un regulament de funcționare. Cu toate acestea, nu au putut fi depășite condițiile provizoratului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
alimentară, chimie minerală, chimie organică, farmacie organică și galenică, fizică experimentală, farmacologie, mineralogie, toxicologie și chimie biologică. Cu această structură, Secția de farmacie și-a continuat activitatea în pofida dificultăților. În 1934, s-a produs o nouă încercare de desființare. Consiliul profesoral al Facultății de Medicină "constată cu durere o nouă încercare de sugrumare a Școlii de farmacie de la această facultate" și se opune categoric, în termeni energici. Cu toate acestea, ministerul nu cedează; în baza legii pentru concentrarea învățământului farmaceutic, lege
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Farmacie din București. La aceeași dată, se mai transferă și C. Popescu asistent definitiv, Ana C. Popescu asistent provizoriu, Paula Schnaier preparatoare, I. Ungureanu, Maria Ungureanu și Șt. Brădățeanu laboranți. Peste puțin timp, la 13 septembrie 1934, în urma voturilor Consiliului profesoral al Facultății de Medicină, pe baza autonomiei universitare, se hotărăște menținerea Secției de farmacie. Facultatea de Medicină, pe baza deciziei adoptate de Consiliu, la 12, 13 iulie și 13 septembrie, și Universitatea, admit provizoriu acest ordin. MARI PERSONALITĂȚI ȘI CREATORI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]