2,857 matches
-
azi, IV, Editura Cartea Românească, București, 1989. Simion, Eugen, Scriitori români de azi, vol. III, Editura Cartea Românească, București, 1984. Simuț, Ion, "Gib I. Mihăescu, Rusoaica un roman european",în Diferența specifică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982. Stanca, Radu, Aquarium. Eseuri programatice, Editura "Biblioteca Apostrof", București, 2000. Streinu, Vladimir, Pagini de critică literară, Editura Minerva, București, vol. V, 1977. Tomuș, Mircea, Opera lui I. L. Caragiale, vol. I, Editura Minerva, București, 1977. Trandafir, Constantin, Efectul Caragiale, Editura Vestala, București, 2002. Vartic, Ion, Clanul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Apud. Caragiale și începuturile teatrului european modern, Editura Minerva, București, 1974, p. 151. 21 E. Lovinescu, op. cit., p. 12. 22 G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Aristarc, Onești, 1998, p. 445. 23 Radu Stanca, Aquarium. Eseuri programatice, Editura "Biblioteca Apostrof", București, 2000, p. 137. 24 Pompiliu Constantinescu, op. cit. p. 130. 25 Idem, p. 131. 26 Mircea Tomuș, op. cit. , p. 308. 27 Mircea Iorgulescu, Eseu despre lumea lui Caragiale, Editura Cartea Românească, București, 1988, p. 27. 28 I.
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
că guvernarea lui avea să fie liniștită și maleabilă. Arșița apăsa colinele Romei, iar vântul venit de pe mare n-o potolea în ziua când el coborî de pe Palatinus și se îndreptă spre Curie pentru cel dintâi act public fundamental, discursul programatic. Era prima zi din iulie, nemiloasa mensis Julius. În vremurile mai simple ale Republicii, deoarece anul începea în martie, ea se numise Quintilis, luna a cincea. „Însă, odată cu Julius Caesar“, a scris ironic cineva, „divinitatea neamului Julia s-a răspândit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
însă nici o legătură cu vechile prietenii. Prin câteva cuvinte îl distruse pe veneratul și ranchiunosul Lucius Arruntius. „Îți era teamă, îi aminti în plină Curie, de lipsa de experiență a tânărului nostru candidat? Te întrebai cine i-a inspirat discursul programatic? N-ai fi putut niciodată să afli, fiindcă l-a scris singur. A izvorât din creierul lui.“ Și proroci: „Nu se va limita la cuvintele sculptate în piatră“. Populares aplaudară, fără să-și dea seama câte ambiguități ascundea în sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cu lovituri de bici, pe când spionii lui Tiberius notau fiecare cuvânt al lui, fiecare invocare, fiecare șoaptă a agoniei, așteptând cine știe ce secrete. Însă Drusus nu denunțase pe nimeni. În clipa aceea tânărul Împărat înțelese că, atunci când declarase, în discursul său programatic, că „toate actele acelea vor fi arse“, unii probabil că râseseră pe ascuns. Actele oficiale fuseseră doar coșciugul, nu și oroarea îngropată înăuntrul lui. Sosi și Callistus, gâfâind, de la Aquae Albulae, în apropiere de Tibur. — Am aflat... Aruncă o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
zonă pestriță, fără nici o geometrie, străbătută de străzi strâmbe, strâmte, scuaruri, alei fanteziste, bisericuțe de stradă, ziduri ciclopice, stâlpi În lemn sculptat, bolți, arcuri, coloane dorice, ionice, corintice, ogive, vitralii, gulii gotice, străchini bizantine; un amestec vizând lipsa de stil programatică, dar ce spun eu, chiar astfel, prin negație, se manifestă un stil, cel bucureștean, un fel de spoială În care Încap damfurile din Fanar, ca și sulimanurile curților europene, mă sufoc de atâta imitație, căci, vorba lui Călinescu, eu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
din plin În unele poeme sau În eseul dedicat textualizării poetice la Ion Barbu. Cartea trebuie receptată exact În prelungirea acestei convertiri, poate cu o ușoară deplasare de accent: de la „pradă realului“ la „pradă textului“. Romanul unește, Într-adevăr, ideea programatică de text și notația confesivă, prelucrată sub formă de jurnal. Confesivă, dar nu sentimentală. De la Început, autorul construiește „În contradicție absolută cu sentimentul“ (citându-l pe Kierkegaard), având orgoliul de nimic limitat de a nu se exprima decât pe sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
unele „excese“, Intermezzo poate fi așezat alături de Caii sălbatici, romanul lui Radu Mareș. Doar problema libertății e pusă În alți termeni la Marin Mincu. Textul său e mai abrupt, fragmentar, deși atât de penetrant. Eroul, la rândul său, pare construit programatic pe schema faustică, parcurgând un „itinerar de reverie amoroasă“, În sensul În care până la urmă „cultura se Întoarce spre natură spre a supraviețui“. Din orgoliu și talent, se simte de la Început un ales. N-are părinți spirituali, ca și eroii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
că am văzut și ceea ce vreau să scrijelez pe suprafața albă a coalei“, p. 317) și face dintr-o Întâmplare din copilărie o frumoasă parabolă a oglinzii și a textului, care ar merita o analiză separată (pp. 405-406). Asemenea atitudine programatică prelungește În practica (dacă „practică“ o putem numi!) romanescă teoria autenticității pe care Marin Mincu o expune, polemic față de „romanul mimetic“, convențional, care „simulează Încă o falsă iluzie a vieții prin intermediul unor mijloace epuizate de aproape un secol“ (din același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ușurat de parcă tocmai i-aș fi spus contrariul. „-M-am liniștit”-răspunde el. „-Credeam că ai înnebunit dar ești numai imbecil. Căci, dacă fiecare am trece prin viață prin propriul nostru infern, aici secolul nostru s-ar înființa într-un iad programatic care ne-ar mîntui în serie. Cum nu poți vindeca lumea, înseamnă că încă mai poate exista fericire. Mă faci, așadar, și pe mine tîmpit că-s mulțumit că lumea e, în genere, oligofrenă și poate supraviețui. Mulțumesc! Îți spun
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
unor ajutoare materiale, precum și a unui sprijin ideologic. Este o legitimitatea de care partidul se poate prevala în fața alegătorilor. În paralel, activitatea FEP are implicații și în dezvoltarea partidelor politice din Europa Centrală și de Est. Se pot realiza înnoiri programatice și ideologice în cadrul europartidelor 146 și în evoluția sistemului partinic 147. Pe scurt, partidele europene pot, într-o anumită măsură, să joace un rol în favoarea democratizării membrilor lor și, prin urmare, a evoluției indirecte a sistemelor politice naționale din țările
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
sau cu sindicatele. În acest sens, se căuta și o soluție la problematica autonomiei scăzute a președintelui. Reuniunile liderilor aveau datoria de a pregăti calendarul politic al Consiliului European. În al doilea rînd, autorii raportului Kok au propus o înnoire programatică. Ei doreau, în special, ca "Uniunea să pună pe picioare un sistem care, alături de politicile cotidiene, să atragă mai mult atenția asupra dezbaterilor ideologice fundamentale. Trebuie să ținem cont de șansele mai mari ale consensului programatic al partidelor membre de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
au propus o înnoire programatică. Ei doreau, în special, ca "Uniunea să pună pe picioare un sistem care, alături de politicile cotidiene, să atragă mai mult atenția asupra dezbaterilor ideologice fundamentale. Trebuie să ținem cont de șansele mai mari ale consensului programatic al partidelor membre de a apărea dacă dezbaterea are loc în momentul în care partidele își definesc pozițiile, și nu după"409. Dacă obiectivul consensului programatic este fixat, mijloacele par din nou în urma ambițiilor proclamate, punîndu-se întrebarea următoare: cum să
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
asupra dezbaterilor ideologice fundamentale. Trebuie să ținem cont de șansele mai mari ale consensului programatic al partidelor membre de a apărea dacă dezbaterea are loc în momentul în care partidele își definesc pozițiile, și nu după"409. Dacă obiectivul consensului programatic este fixat, mijloacele par din nou în urma ambițiilor proclamate, punîndu-se întrebarea următoare: cum să se determine un moment comun partidelor membre ca să-și definească împreună politicile europene? În al treilea rînd, ei au ales să definească politicile după persoanele responsabile
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
poate duce la apariția coalițiilor. În acest cadru, rolul președintelui, ca și cel al reprezentanților liderilor de partid, devine din nou important în perspectiva realizării compromisurilor între coaliții. În faza de decizie, grupul de lucru pune la punct un proiect programatic, care trebuie analizat. În timpul acestei secvențe, rolul președintelui și al echipei sale este iarăși esențial, ei avînd puterea să hotărască versiunea finală a programului politic în pofida opoziției fățișe ale altor reprezentanți ai liderilor. 7.4.2. Mecanismul partinic descentralizat O dată
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
rar. Competiția aprigă a ideilor în acest sistem descentralizat și lipsa congruenței acestora în faza de elaborare se soldează arareori cu luarea unei decizii comune. În cel mai bun caz, anumiți membri ai unei familii politice pot să preia torța programatică și să încerce s-o poarte în procesul politic european. Tabel privind diferențele și punctele comune între cele două tipuri de mecanisme orizontale Mecanism centralizat Mecanism descentralizat Frecvență Neregulată Regulată Componență Liderii de partid și reprezentanții lor Conferința liderilor de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
la conferința liderilor și la Congresul PSE de la Milano (1999). În plus, diferite instituții, precum Comisia Europeană, au fost informate de proiectul PSE. Mai rămîne o necunoscută: în ce măsură au luat aceste instituții în considerare proiectul? Regretabilă este problematica efectului discursului programatic al PSE în rîndul cetățenilor europeni. 10.3.2. Democrația Pe lîngă legitimitate, se pune problema contribuției europartidelor la democratizarea UE. Democrație CE în sens larg (Fitzmaurice) Responsabilitate democratică (Jackson și Fitzmaurice) Democratizarea instituțiilor europene (Reif și Niedermayer) Funcții partinice
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
raportul grupului Guterres. Rămîn totuși două probleme. Programul astfel adoptat nu îi leagă de facto pe semnatari în ceea ce privește punerea sa în practică. Spre deosebire de nivelul național, cea de-a doua problemă ține de faptul că UE nu prea lasă loc exprimării programatice a europartidelor. Jackson și Fitzmaurice au considerat că identitatea partinică transnațională constituie principala problemă în raportarea federațiilor europene de partide la problematica responsabilității democratice 722. PSE a realizat unele progrese. Trecerea la faza de cooperare permite întărirea contactului între actorii
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
derivate din experiențele naționale și federale. Este abordarea comparată, care poate permite analiza sistemelor partinice europene. Temele avute în vedere sînt identitatea, ideologia, apariția tendințelor de stînga/dreapta între și printre partidele membre ale unei federații în probleme specifice, exercițiul programatic, relațiile structurale și celelalte forme de comportament politic. Cea de-a doua perspectivă constă în măsurarea cooperării transnaționale europene după criteriul dezvoltării partinice europene abordarea integrativă. Fundamental este modul de concepere a federațiilor. Trebuie să fie considerate ca potențiale suprastructuri
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
europene. În registrul legitimității, PSE a ajutat la legitimarea indirectă a guvernării economice europene, contribuind la dezvoltarea politicii locurilor de muncă în Uniunea Europeană. De asemenea, a ajutat la legitimarea politicii UE, în sensul dat de Ladrech. Cu toate acestea, discursul programatic al PSE depășește cu greu cercul elitelor social-democrate. Și în ceea ce privește democrația Uniunii Europene se identifică o serie de progrese. PSE s-a transformat pentru a deveni un partid comunitar, îmbunătățindu-și elaborarea programelor politice. Asta i-a permis să joace
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
și să-și depună propriul statut, în care să specifice organele și persoanele responsabile de gestiunea politică și financiară și de reprezentarea legală. Ne putem întreba în ce măsură aceste dispoziții îi vor împinge pe candidați să fie mai clari pe plan programatic și să se adapteze intern din punct de vedere legal, politic și financiar. Parlamentul European joacă un rol esențial, hotărînd dacă un candidat îndeplinește condițiile enunțate. În al doilea rînd, criteriile care definesc stricto sensu statutul partidelor politice la nivel
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
rămas intact, id est vitalitatea creației "acestui om de gust, de o rară suplețe în gîndire și în scriitură". Tăcerea dar și utilizarea univocă a unor formule ale clasării , fie și monoton elogioase, l-ar fi dezavantajat deopotrivă. Nu doar programatic ci și prin consecvența actului literar de-o anume substanță, Mihail Sebastian a pus accentul pe conceptul de viață, implicînd prezența, concretul, imediatul trăirii, suflul necurmatei deveniri, inconceptibile în lipsa diversității și a contradicțiilor . Cîteva sintagme semnificative: "spectacolul vieții", "experiența vieții
Din nou Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8700_a_10025]
-
scriitorul român e talentat). Boala lui fundamentală e imobilismul, iar acesta merge mână în mână cu vanitatea, grandomania, egoismul, «de ce să nu moară și capra vecinului?», simțul enorm și văzul monstruos al unor pericole altfel de duzină, suspiciunea, defensiva, lenea programatică, încremenirea în proiect, nepăsarea față de sine prin înecarea amarului în alcoolurile unor discuții confuze, neprincipiale și interminabile.” Gândim că, dacă vin de la cineva care, între timp, a trecut în neființă, judecata aspră și privirea neîndurătoare sunt mai ușor de suportat
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2848_a_4173]
-
în final, la elogiul iubirii care învinge moartea și dezagregarea materială: Când viermii te vor roade cu sărutări haine, Atunci, frumoaso, să le spui și lor Că am păstrat esența și formele divine Și duhul descompusului amor!” T. Arghezi afirmă programatic, în poezia Testament, estetica urâtului. Această idee este exprimată printr- o serie de simboluri referitoare la caracterul purificator al artei: "Veninul strâns l-am preschimbat în miere, Lăsând întreagă dulcea lor putere.(...) Din bube, mucegaiuri și noroi Iscat-am frumuseți
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
intelectual-voluntară dar și axiologică a idealului); modelul de viață (ghidul propus a fi urmat și atins, un fel de Eu ideal care călăuzește viața). Idealul - moral, filosofic, estetic, politic, existențial etc. - ca motiv central al existenței, ca opțiune valorică și programatică de viață reprezintă o adevărată forță spirituală, decisivă pentru individ. d) Concepția despre lume și viață constituie o formațiune motivațională cognitiv-valorică de maximă generalitate, ce cuprinde ansamblul părerilor, ideilor, teoriilor despre om, natură și societate. Ideile și teoriile din cadrul ei
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]