KorAP: Find »[drukola/base=progres & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...57 58 59 ...1405 >

35,104 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638

fertilitate natalitate" (a se vedea următoarele două chenare). Chiar dacă multe țări sărace sunt departe de a pune capăt unei situații considerate, cel mai adesea, de sărăcie extremă, multe din ele (și nu dintre cele mai mici) au făcut totuși destule progrese economice și sociale, începând din 1950, pentru a da astăzi semne serioase de reducere a fertilității populației lor. Așa se întâmplă, în America Latină, cu Brazilia, Mexic, Argentina; în Asia (în afară de Japonia definitiv dezvoltată) cu faimoșii "dragoni" (Coreea de Sud, Hong Kong, Singapore, Taiwan

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
25 35 ‰): populația a avut astfel tendința să crească rapid și speranța de viață s-a ameliorat puternic (Rollet, 1998 și 2002 și, la fel, Noin, 1998). Totuși, destul de repede, fertilitatea s-a redus la rândul ei (pe atunci, fără progrese remarcabile ale tehnicilor și practicilor contraceptive); nașterile s-au diminuat și s-a ajuns, de-a lungul deceniilor, la un nou echilibru, caracterizat printr-o natalitate scăzută și printr-o mortalitate scăzută a unei populații inevitabil îmbătrânită, durata medie de

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
mai populată din Europa... Începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, slaba creștere demografică franceză trezea de altfel neliniștea multor observatori, ba chiar într-o mare parte a opiniei publice. Acest lucru s-a soldat, în ultimă instanță, cu considerabile progrese realizate în studiul dinamicii populației și, de asemenea, într-o manieră mult mai concretă și mai realistă, prin conceperea și punerea în aplicare a primelor politici de natalitate franceze (Tapinos, 1997). Într-adevăr, Franța a fost una din primele țări

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
a rezultat dintr-o fertilitate care nu a încetat să scadă: din 1936 până în 1940, s-au numărat anual mai multe decese decât nașteri... , francezii limitându-și astfel reproducerea, fără să se fi remarcat pe atunci nici cel mai mic progres semnificativ al cunoștințelor și tehnicilor contraceptive. În acest sens, găsirea unui procent de creștere demografică, pe ansamblul secolului al XX-lea, identic cu cel din secolul precedent spune multe despre capacitățile demografiei franceze de a lua un nou avânt. Influența

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
modificare a calendarului nașterilor". Probabil că în acest domeniu, mai mulți factori diferiți au convers spre această evoluție comportamentală: relansarea creșterii și instabilitatea locului de muncă (în special în cazul tinerilor); creșterea duratei medii a școlarității și dezvoltarea învățământului superior; progresele realizate în materie de contracepție care au permis un control mai bun al succesiunii nașterilor... În ceea ce privește variațiile conjuncturii economice, ele au adesea efecte perceptibile asupra comportamentelor demografice, în special a celor de fertilitate. Unul dintre exemplele recente cele mai frapante

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
este astfel progresiv metamorfozată într-o îmbătrânire prin partea superioară... După 2040, îmbătrânirea va continua, cu un ritm, se pare, scăzut, depinzând tot pe atât (în termeni relativi) de comportamentele de fertilitate (reînnoire a piramidelor de vârstă), cât și de progresele urmate de ameliorările longevității persoanelor numite "în vârstă" (partea "de sus" a piramidei vârstelor). Astfel, majoritatea țărilor dezvoltate, și în mod special cele ale Europei, au fost pentru mult timp confruntate cu o problemă evident fundamentală: cea a îmbătrânirii populației

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
că ameliorarea regulată a speranței de viață și de supraviețuire nu trebuie confundată cu o creștere a longevității, termen tehnic care desemnează durata maximală de viață ce caracterizează o specie. Observarea îmbătrânirii biologice a dus la emiterea chestiunii unui eventual progres al longevității umane. Are loc o întreagă dezbatere asupra acestui punct, de la începutul anilor 1980. Aceasta se sprijină pe observațiile statistice cel puțin tulburătoare: creșterea vârstei anuale maxime a deceselor (în Germania, în Suedia, în Franța, în Statele Unite...) care ating

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
mult sau mai puțin depășite astăzi, analiza sa ne pare greu de transpus în actuala problematică demo-economică a Franței. Capitolul următor va aborda această chestiune în mod mult mai frontal și va fi consacrat pe larg examinării măsurii în care progresele economice vor putea fi de natură să atenueze, să compenseze, chiar să compenseze peste măsură, inevitabila îngreunare a sarcinii demografice revenind adulților și celor activi, sarcină în creștere indusă în special de îmbătrânirea populației în partea superioară și în mod

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
și că în alte părți ratele de creștere naturală sunt foarte slabe, cuprinse între 1 și 6 la mie, în 2003. Statele Unite, noile membre ale Uniunii Europene și, mai mult, Rusia, pot cu siguranță să realizeze în anii următori câteva progrese în materie de reducere a mortalității infantile (tabelul 12). Nu e mai puțin adevărat că îmbătrânirea prin partea inferioară pare bine instalată în lumea dezvoltată și mai ales în cvasi-totalitatea Uniunii Europene. Constatare cu atât mai neliniștitoare cu cât nimeni

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
doua putere economică a lumii, după Statele Unite, iar India a patra, după Japonia. Exporturile reprezentau 40% din PIB, în China și 16%, în India. Pentru produsele de manufactură, China ocupă locul trei după UE-25 și Statele Unite. Și mai îngrijorătoare sunt progresul gamelor de bunuri în China (produse electronice, automobile) și cartea serviciilor jucată de India (servicii în întreprinderile globale). Cea dintâi bogăție a acestor țări este o populație aflată la vârsta de muncă, numeroasă și calificată (investiții în sănătate și educație

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
și societatea A priori, ponderea crescândă a "celor de peste 60 de ani" riscă să se facă văzută pe arena politică, respingând valorile de modernitate și readucând în discuție pactul social fondat pe echitatea între generații. Arena politică și valorile de progres Într-o societate pe cale de a îmbătrâni, reprezentativitatea și dialogul social își pot schimba felul de-a fi. Instituționalizarea bătrâneții ca a treia perioadă a ciclului vieții de către politicile publice coincide cu ajungerea la vârsta pensionării a generației numită baby-boom

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Altfel spus, numărul crescând de seniori ar impune norme dominante contrare interesului general și viitorului tinerelor generații (conservatorism, întoarcere la valorile trecutului, refuzul modernității). Totuși, nu e sigur că îmbătrânirea duce inexorabil la repliere pe valorile conservatoare și refuz al progresului. În cazul Franței, votul celor de peste 60 de ani pentru partide politice conservatoare a evoluat din motive de "efecte de structură" și de "efecte de generație". Pe de o parte, structurarea sociologică a electoratului celor de peste 60 de ani se

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
6% Luxemburg 26,2% Țările de Jos 72,0% Portugalia 43,6% Regatul Unit 67,4% Suedia 51,5% Europa celor 15 48,2% Sursa: OCDE: Perspectives de l'emploi de l'OCDE, Paris, 2005, pp. 271-273. Structura pe sexe Progresul participării femeilor pe piața muncii este unul din fenomenele culturale majore care au marcat secolul al XX-lea. Embrionară pe la 1900, această participare s-a accelerat după cel de-al Doilea Război Mondial și a devenit masivă începând cu anii

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
demografic în analiza lor asupra prosperității, unii au făcut-o cu mai multă sau mai puțină profunzime, contextul precedând sau urmând tranziției, dar și preocupările de moment, explicând conceptualizarea sau nu a acestui factor. Totuși, de câteva decenii, sub influența progreselor analitice, factorii tehnologici și demografici sunt foarte strâns legați în explicarea dinamicilor pe termen lung ale țărilor dezvoltate. De la importanța factorului populație la subestimarea sa În trecut, să ne amintim, relația între demografie și economie a fost clar admisă de către

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
industrial, clasicii liberali propun o explicație științifică asupra forțelor ce guvernează funcționarea și dezvoltarea activității economice. Propunând primele analize veritabile asupra creșterii, ei desprind tendințele pe termen lung la care duce jocul acestor forțe și, printre ele, creșterea populației și progresul tehnic. Creșterea economică poate întâlni obstacole care-o fac să ajungă la o stare de stagnare, dar acumularea și investiția productivă a unei părți a bogăției produse în economie sunt factorii esențiali ai creșterii. În dinamica ricardiană în care principiul

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
inferior salariului necesar supraviețuirii. Concluzia ricardiană n-a fost niciodată dovedită. Mai întâi, începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea, se manifestă tranziția demografică, asociind o scădere continuă a fertilității unei măriri constante a venitului pe cap de locuitor. Apoi, progresul tehnic a permis remedierea scăderii productivității marginale. Lucrările lui Smith, anterioare cu mai mult de patruzeci de ani celor ale lui Ricardo, puseseră totuși accentul pe rolul pozitiv al progresului tehnic și al factorului demografic pentru a depăși fatalitatea stării

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
unei măriri constante a venitului pe cap de locuitor. Apoi, progresul tehnic a permis remedierea scăderii productivității marginale. Lucrările lui Smith, anterioare cu mai mult de patruzeci de ani celor ale lui Ricardo, puseseră totuși accentul pe rolul pozitiv al progresului tehnic și al factorului demografic pentru a depăși fatalitatea stării staționare. Creșterea populației permite dezvoltarea schimburilor și mărirea capacității pieței care favorizează diviziunea tehnică a muncii, ea însăși sursă de mărire a productivității și deci a "opulenței" (Smith, 1776). În

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
de creștere nulă (nivel de trai constant) și PIB-ul crește în același ritm cu populația activă (populație totală). Constatarea unei creșteri a nivelului de trai în țările dezvoltate l-a condus pe Solow la ameliorarea modelului său introducând rolul progresului tehnic. Totuși trebuie să reținem din modelele tradiționale de creștere de inspirație solowiană o cale ocolită malthusianistă care se percepe în principalele concluzii: există țări bogate și țări sărace pentru că țările bogate investesc mult mai mult și au o creștere

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
se percepe în principalele concluzii: există țări bogate și țări sărace pentru că țările bogate investesc mult mai mult și au o creștere demografică mai mică decât țările sărace (capitalul pe cap de locuitor și productivitatea muncii sunt mai ridicate); absența progresului tehnic face ca creșterea economică pe termen lung să tindă spre zero din cauza randamentelor descrescătoare ale capitalului. Progresul tehnic este cel ce permite menținerea productivității marginale a capitalului constantă și care garantează o creștere a producției pe cap de locuitor

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
și au o creștere demografică mai mică decât țările sărace (capitalul pe cap de locuitor și productivitatea muncii sunt mai ridicate); absența progresului tehnic face ca creșterea economică pe termen lung să tindă spre zero din cauza randamentelor descrescătoare ale capitalului. Progresul tehnic este cel ce permite menținerea productivității marginale a capitalului constantă și care garantează o creștere a producției pe cap de locuitor, pe termen lung, cu același procent; două țări care au aceleași rate de creștere demografică, rată de investiții

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
parțial Modelele propuse de Samuelson (1958) și Modigliani (1986) reprezintă tentative foarte interesante de integrare a structurilor demografice în demersurile demo-economice. Datorită acestor doi autori se deschid astfel perspective noi privind efectul structurilor pe vârste, demersurile lor marcând un important progres analitic în comparație cu concepțiile neoclasice, ce nu recunoșteau ca valabil decât rata de creștere demografică. Un individ izolat (un Robinson) ce n-ar produce decât bunuri nedurabile (și deci imposibil de stocat), ar trebui, pentru a supraviețui, să producă până la sfârșitul

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Cel al lui Modigliani, focalizat, dimpotrivă, pe gestiunea individuală a riscurilor "ciclului de viață" și pe principiul capitalizării, naște mult mai puține temeri legate de asemenea dificultăți. Factorul populație reabilitat Eșecul neoclasicismului standard în explicarea nucleului creșterii economice, mai exact progresul tehnic, și a proceselor de creștere din secolul al XX-lea, în acest caz, absența recuperării decalajului dintre țările bogate și cele sărace, a suscitat o adevărată reînnoire a analizei creșterii economice trecând printr-o "endogenizare" a surselor acestei creșteri

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
punctul în care cantitatea produsă pe unitate de capital utilizând o cantitate dată de muncă devine inferioară unei unități de capital (output-ul devine inferior input-ului). Randamentele descrescătoare ale capitalului limitează astfel procesul de acumulare și anulează creșterea. Numai progresul tehnic permite continuarea creșterii, păstrând randamentul capitalului. Dar acest progres tehnic este exogen în sensul în care e dat agenților ca "o mană cerească". În anii 1980, noile teorii ale creșterii vor "conceptualiza" progresul tehnic pentru a menține o productivitate

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
o cantitate dată de muncă devine inferioară unei unități de capital (output-ul devine inferior input-ului). Randamentele descrescătoare ale capitalului limitează astfel procesul de acumulare și anulează creșterea. Numai progresul tehnic permite continuarea creșterii, păstrând randamentul capitalului. Dar acest progres tehnic este exogen în sensul în care e dat agenților ca "o mană cerească". În anii 1980, noile teorii ale creșterii vor "conceptualiza" progresul tehnic pentru a menține o productivitate marginală a capitalului constantă și a explica creșterea auto-întreținută. Dar

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
de acumulare și anulează creșterea. Numai progresul tehnic permite continuarea creșterii, păstrând randamentul capitalului. Dar acest progres tehnic este exogen în sensul în care e dat agenților ca "o mană cerească". În anii 1980, noile teorii ale creșterii vor "conceptualiza" progresul tehnic pentru a menține o productivitate marginală a capitalului constantă și a explica creșterea auto-întreținută. Dar, și mai important, în timp ce teoria tradițională are în vedere o singură sursă de creștere, și anume acumularea de capital fizic regrupând în variabila exogenă

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]