2,396 matches
-
fiind placați cu scânduri vopsite în culoarea galbenă. Acoperișul bisericii este cu pantă înaltă, învelitoarea fiind inițial din draniță, iar în prezent din tablă. Biserica este de dimensiuni mici, având interiorul împărțit în patru încăperi: o mică tindă la intrare, pronaos, naos și altar. Cu excepția pridvorului care are tavan, celelalte încăperi sunt acoperite cu o boltă unică. Pridvorul are două etaje: o mică tindă la parter și un turn clopotniță la etaj. Inițial, pridvorul era deschis, el având stâlpi ciopliți care
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
o boltă unică. Pridvorul are două etaje: o mică tindă la parter și un turn clopotniță la etaj. Inițial, pridvorul era deschis, el având stâlpi ciopliți care sprijineau grinzi decupate în arce de acoladă. Ulterior, a fost închis cu scânduri. Pronaosul se termină cu o absidă poligonală cu trei laturi și are un cafas (balcon), adăugat ulterior. Naosul are formă pătrată și este prevăzut cu trei ferestre: una în peretele nordic și două în peretele sudic. Altarul este pentagonal, decroșat de
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
alungiți. Edificiul are pereții din bârne de brad cioplite și îmbinate, aceștia fiind placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de sud și adăugat în ultimii ani. Tavanul este drept, fiind străpuns în naos și altar de câte o cupolă de plan poligonal. Între naos și pronaos
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de sud și adăugat în ultimii ani. Tavanul este drept, fiind străpuns în naos și altar de câte o cupolă de plan poligonal. Între naos și pronaos se află doi stâlpi de 0,25x0,95 metri și 2 metri înălțime, cu un capitel de 0,55 metri, cu fețele rotunjite, care susțin o grinză transversală, în care s-au făcut decupări după linii curbe, înlănțuite în golul
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
în golul central de trecere și care este împodobită cu un simț artistic remarcabil. Monumentul prezintă numeroase elemente decorative sculptate în lemn. Printre acestea sunt de menționat catapeteasma, un policandru din lemn strunjit, policrom, precum și grinda despărțitoare dintre naos și pronaos, acestea provenind din vechea biserică. În cimitirul satului se intră printr-un turn clopotniță de zid construit în anul 1943 de către Alice Stîrcea în memoria fiului său, locotenent aviator Alexandru Stîrcea. Pe o placă de marmură prinsă pe turn este
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
sfârșitul secolului al XVIII-lea în satul Frătăuții Vechi, unele lucrări menționând anul 1794 ca an al construcției, deși nu există atestări documentare precise care să confirme această dată. Biserica avea inițial dimensiuni mult mai mici, fiind formată dintr-un pronaos („tinda muierilor”), naos și altar. Delimitarea dintre pronaos și naos se făcea doar printr-un perete fals, acoperit cu icoane. Conform tradiției locale, biserica a fost donată în anul 1884 de către sătenii din Frătăuții Vechi (unde se construise o biserică
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
Vechi, unele lucrări menționând anul 1794 ca an al construcției, deși nu există atestări documentare precise care să confirme această dată. Biserica avea inițial dimensiuni mult mai mici, fiind formată dintr-un pronaos („tinda muierilor”), naos și altar. Delimitarea dintre pronaos și naos se făcea doar printr-un perete fals, acoperit cu icoane. Conform tradiției locale, biserica a fost donată în anul 1884 de către sătenii din Frătăuții Vechi (unde se construise o biserică nouă în 1881) și strămutată în Călinești-Enache, unde
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
anul 1884 de către sătenii din Frătăuții Vechi (unde se construise o biserică nouă în 1881) și strămutată în Călinești-Enache, unde a fost reclădită pe un teren dăruit de Nicolae Cârstea. Cu această ocazie, monumentul a fost modificat prin adăugarea unui pronaos și a unei turle false pe naos, dezaxată față de absidele laterale. Intrarea în biserică a fost mutată cu acest prilej în prelungirea pronaosului, la 1.70 metri de cea inițială, fosta intrare fiind blocată la partea inferioară și transformată în
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
pe un teren dăruit de Nicolae Cârstea. Cu această ocazie, monumentul a fost modificat prin adăugarea unui pronaos și a unei turle false pe naos, dezaxată față de absidele laterale. Intrarea în biserică a fost mutată cu acest prilej în prelungirea pronaosului, la 1.70 metri de cea inițială, fosta intrare fiind blocată la partea inferioară și transformată în fereastră. Iconostasul a fost donat de biserica din Bălcăuți. În curtea bisericii se intră printr-o poartă de zid care are la etaj
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
formă de frânghie susținută pe toată lungimea sa de un registru de denticuli, care înconjoară construcția în exterior. Se observă o lipsă de continuitate a frânghiei (în special pe latura de nord) în peretele nou ce închide zona mărită a pronaosului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de sud. Pronaosul este de formă dreptunghiulară (5.65x3.50 metri) și are o fereastră pe latura
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
registru de denticuli, care înconjoară construcția în exterior. Se observă o lipsă de continuitate a frânghiei (în special pe latura de nord) în peretele nou ce închide zona mărită a pronaosului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de sud. Pronaosul este de formă dreptunghiulară (5.65x3.50 metri) și are o fereastră pe latura de vest (0.85x1.15 metri). La partea superioară, el
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
în special pe latura de nord) în peretele nou ce închide zona mărită a pronaosului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de sud. Pronaosul este de formă dreptunghiulară (5.65x3.50 metri) și are o fereastră pe latura de vest (0.85x1.15 metri). La partea superioară, el are o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu trei deschideri
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
se intră printr-un pridvor aflat pe latura de sud. Pronaosul este de formă dreptunghiulară (5.65x3.50 metri) și are o fereastră pe latura de vest (0.85x1.15 metri). La partea superioară, el are o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu trei deschideri inegale. Pe toată lungimea acestui perete se află o bandă decorată cu motive geometrice executate stângaci. Naosul are trei ferestre: câte o fereastră în axele absidelor laterale, care au fost
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
după cum atestă o inscripție aflată pe icoana împărătească (""1810, martie 6""). În decursul timpului, biserica a suferit mai multe transformări. În anul 1961, biserica de lemn a fost tencuită pe interior și pe exterior, s-a desfăcut zidul despărțitor dintre pronaos și naos, s-a construit un cafas și s-au mărit golurile de la uși și ferestre. Ca urmare a lărgirii golurilor de la ușa de intrare, s-a demontat ancadramentul original cu pisania, care se păstrează la depozitul centralizat de obiecte
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
cioplite în "cap de cal". Edificiul are un acoperiș înalt din șindrilă, lipsit de turle și fără rupere în pantă. Monumentul are formă de cruce (plan triconc sau treflat), cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu peretele vestic al pronaosului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (aflată în peretele sudic al pronaosului) și cu cinci ferestre (una în axa absidei altarului, câte una în absidele laterale, una în peretele nordic al pronaosului și una în
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
rupere în pantă. Monumentul are formă de cruce (plan triconc sau treflat), cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu peretele vestic al pronaosului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (aflată în peretele sudic al pronaosului) și cu cinci ferestre (una în axa absidei altarului, câte una în absidele laterale, una în peretele nordic al pronaosului și una în axa absidei pronaosului). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
peretele vestic al pronaosului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (aflată în peretele sudic al pronaosului) și cu cinci ferestre (una în axa absidei altarului, câte una în absidele laterale, una în peretele nordic al pronaosului și una în axa absidei pronaosului). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și are două
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (aflată în peretele sudic al pronaosului) și cu cinci ferestre (una în axa absidei altarului, câte una în absidele laterale, una în peretele nordic al pronaosului și una în axa absidei pronaosului). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și are două ferestre (una în peretele vestic și
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
aflată în peretele sudic al pronaosului) și cu cinci ferestre (una în axa absidei altarului, câte una în absidele laterale, una în peretele nordic al pronaosului și una în axa absidei pronaosului). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și are două ferestre (una în peretele vestic și alta în peretele nordic). Peretele vestic are formă poligonală
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
în absidele laterale, una în peretele nordic al pronaosului și una în axa absidei pronaosului). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și are două ferestre (una în peretele vestic și alta în peretele nordic). Peretele vestic are formă poligonală cu trei laturi. La partea superioară, el are un tavan din scânduri, ce susținea inițial eșafodajul turnului-clopotniță
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
absidele laterale, una în peretele nordic al pronaosului și una în axa absidei pronaosului). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și are două ferestre (una în peretele vestic și alta în peretele nordic). Peretele vestic are formă poligonală cu trei laturi. La partea superioară, el are un tavan din scânduri, ce susținea inițial eșafodajul turnului-clopotniță. Între
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
este de formă dreptunghiulară și are două ferestre (una în peretele vestic și alta în peretele nordic). Peretele vestic are formă poligonală cu trei laturi. La partea superioară, el are un tavan din scânduri, ce susținea inițial eșafodajul turnului-clopotniță. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu o deschidere centrală. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale pentagonale. În axa absidelor laterale se află câte o fereastră dreptunghiulară terminată în arc de cerc. El are
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
Mare și Sfânt (1457-1504) și Bogdan al III-lea (1504-1517). Logofătul avea în zonă moșii întinse și o curte boierească. Data începerii construcției nu este cunoscută. Pe pereții bisericii au fost găsite grafite din anul 1494, iar patru morminte din pronaos datează din anii 1494-1495 și martie 1499, ceea ce duce la concluzia că în acei ani biserica era aproape terminată, nefiind terminată probabil pictura și nefiind înzestrată cu odoare. Pisania bisericii s-a păstrat pe zidul sudic al edificiului, într-un
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
Pătrăuți și Sfântu Ilie). Biserica are un aspect deosebit pentru o biserică de piatră moldovenească, deși la o privire mai atentă planimetria este întâlnită în nordul Moldovei, fiind însă caracteristică bisericilor de lemn. Biserica are un plan dreptunghiular, având un pronaos poligonal și un turn clopotniță pe latura de sud, în dreptul intrării in pronaos. Parterul turnului este un pridvor deschis. Fațadele sunt din piatră brută și cărămidă aparentă, acoperite ulterior cu un strat de tencuială parțial pictat, care a căzut în
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
piatră moldovenească, deși la o privire mai atentă planimetria este întâlnită în nordul Moldovei, fiind însă caracteristică bisericilor de lemn. Biserica are un plan dreptunghiular, având un pronaos poligonal și un turn clopotniță pe latura de sud, în dreptul intrării in pronaos. Parterul turnului este un pridvor deschis. Fațadele sunt din piatră brută și cărămidă aparentă, acoperite ulterior cu un strat de tencuială parțial pictat, care a căzut în decursul timpului. Soclul este din blocuri de piatră cioplită de dimensiuni mari. În
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]