1,877 matches
-
de inspirație ideologică de stânga. Dar acest exemplu (asupra căruia noi am fi insistat din plin) mai dovedește ceva: de îndată ce avangarda se ia, în continuare, în serios chiar și după cucerirea puterii de către stânga ea este imediat reprimată. Rolul său propagandistic subversiv și de tovarăș de drum s-a încheiat (vezi represiunea avangardei și a formalismului în U.R.S.S., stalinismul, jdanovismul și celelalte, caz tipic, dar nu numai). Avangarda de orice tip continuă deci să rămână reacționară din perspectiva oricărei ordini
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Doina Cornea, Ana Blandiana, Nicolae Manolescu (ipotezele noastre strict personale) ar avea un alt prestigiu decât al unor demagogi grotești, al unui Dumitrașcu oarecare. Sperăm să-l vedem ieșit definitiv din circulație. Când nu candidează, contribuția intelectualului este de ordin propagandistic, respectiv publicistic. El exprimă într-o formă limpede ideile partidului în publicațiile sale, le răspândește în mod accesibil, le dă autoritatea semnăturii. El contribuie, în același timp, la elaborarea programelor politice, textelor doctrinare, platformelor. Cea a Convenției Democratice, de pildă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și finanța Istorii la mari edituri europene și în mai multe limbi și la București nu? Răspunsul a fost dat, în esență, mai sus. Sunt necesare și alte precizări. Toate nu mai puțin iritante, nu ne îndoim, pentru psihologia festivistă, propagandistică și birocratică dominantă, încă, din păcate, în cultura oficială. Cultura română are nevoie, în primul rând, de un alt tip de organizator, de un alt gen de manager. Cu tenori, baritoni, bași, actori, lipsiți total de experiența cărții, scrisului, editării
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o cultură de funcționari de stat, de activiști culturali, ci de creatori liberi, de liberi producători individuali de cultură. Nu dirijată, nu planificată, nu aservită puterii politice. Nu mai dorim pentru nimic în lume o cultură totalitară, în sens unic, propagandistică, festivistă. Vrem dispărut pentru totdeauna kitsch-ul Cântării României, concepută să niveleze, să elimine creatorul individual, să distrugă însăși ideea de creație personală. Ceea ce nu înseamnă că noua cultură română liberă nu are nevoie și de un program. în parte
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
veche, dogmatică, marxistă. Ceea ce se vede cu ochiul liber și prin faptul că ideile și obiecțiile opoziției sunt tratate totdeauna cu aroganță, suficiență, ironie și agresivitate abia disimulată. Mimează totuși obiectivitatea (falsă), dar nu reușește niciodată să-și disimuleze zelul propagandistic (real). Aceste ticuri sunt reținute uneori și de opinia critică a presei 11. Tipul nr. trei este expresia perimată, agresivă și sumbră a ideologului oficial, care a pierdut definitiv poziția dominantă și acum este nevoit să se apere, în condiții
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
citate și scrisori compromițătoare. Vocația sa secretă: șef de cadre ideologice, în cea mai deplină conspirativitate. Tipul nr. patru este, de fapt, cel mai amuzant și simpatic, în felul său, dintre toți. Amestecul de bonomie, jovialitate ușor cabotină și semi-șmechereală propagandistică, bine rodată, îl caracterizează. Simulează cu gesturi largi, corpolente, dezinvoltura, dialogul liber, echidistanța și pluralismul opiniilor. Convingerile (sau, mai bine spus, dresajul ideologic), plus o mare suplețe adaptabilă îi dau o abilitate deosebită de a fi mereu insidios, nu însă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
majoritate de conformiști, în esență lași, și cu un număr important de victime, pentru care nu putem avea decât un profund respect. Dedublarea continuă dintre acceptarea publică a dogmei și percepția realității imediate, autocenzura perfect asumată, toate falsitățile și minciunile propagandistice debitate cu cinism, în plină impostură a fidelității ideologice și partinice, au lăsat urme adânci în conștiința acestui scriitor sub vremi. Până la urmă, nici nu mai știm bine dacă trebuie să-l înfierezi, să-l detești, să-l disprețuiești sau
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
reviste străine de studii românești, gen International Journal of Roumanian Studies, Dialogue. Revue d'Etudes Roumaines et des Traditions Orales Măditărannăennes, Miorița și altele inițiate de prieteni reali ai culturii române total ignorate însă, fiindcă nu se încadrau în schemele propagandistice oficiale, se impune, de asemenea, ca o necesitate absolută. Dezinteresul total arătat până în 1989 (și după) pentru astfel de publicații a constituit o eroare gravă, aproape ireparabilă. Adevărata imagine a României culturale, în cercurile intelectuale, în astfel de publicații specializate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
critic și polemic global. în definitiv, întreaga dezbatere pe tema celor două Românii în care cea de a doua, contestă radical pe prima exprimă, în această ordine de idei, întregul refuz al culturii române dominante timp de decenii: oficială, totalitară, propagandistică etc. De la această realitate primară trebuie deci să plece orice discuție serioasă pe tema regenerării culturale. Literatura este doar un aspect și, uneori, nici măcar cel mai important. Orice analiză culturală, în adâncime, trece în mod inevitabil dincolo de literatură. într-un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cel estetic, recunoscut ca unic principiu de selecție și validare. Acesta din urmă ar salva totul: și oportunismul și duplicitatea și colaborarea cu un regim, uităm din nou, impus de o ocupație străină. Ca să nu mai amintim de imensele servicii propagandistice, de prestigiu și reprezentare, pe care aceste valori indiscutabile le-au adus sistemului totalitar. Sigur, intervin și multiple nuanțe, explicații și, în ultimă analiză, chiar și anumite scuze. Unii spun: I. Vitner et comp. sunt mai vinovați decât G. Călinescu etc.
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
un respect pur afectiv pentru marile personalități culturale. Numai că în discuție intervine criteriul civic etic (responsabilitate sau oportunism?), ideologic (libertate sau totalitarism?) și politic (democrație sau dictatură?). Iar toate numele mari care se invocă au fost în mod public, propagandistic (formal sau nu), de partea oportunismului, totalitarismului, dictaturii. Aceste criterii sunt decisive, logic vorbind, într-o astfel de dezbatere și nu altele. își poate permite cultura și societatea română luxul să ignore și astfel de criterii? Mulți cred că este
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
jumătatea osului constituie o proastă carte de vizită. Președintele Iliescu a enumerat printre eforturile României și pe cel de a combate serios corupția. Cu tot respectul cuvenit unui șef de stat, trebuie să spun că e vorba de o gogoriță propagandistică. Dacă nu ar fi existat niște semnale foarte îngrijorătoare, precum declarațiile ambasadorului american la București, guvernul dlui Năstase ar fi dormit liniștit cu corupția la căpătâi, ori la picioare, oriunde altundeva, așa cum au făcut-o și ceilalți prim-miniștri postdecembriști
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
dl Emil Constantinescu afirmă că, după toate cele petrecute și soldate cu ieșirea benevolă a Domniei sale din scena prezidențialelor lui 2000, nu se consideră, totuși, un învins. Iată singura afirmație cu care mă declar absolut de acord din toată țopăiala propagandistică a încălzirii pentru un nou maraton politic de care se pregătesc dl Constantinescu și „civicii” Domniei sale. Nu doar că nu este un învins, dar dl Constantinescu e chiar un învingător. Numai că victoria Domniei sale este exact de genul celei confirmate
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
întreaga planetă. Un rol major în diseminarea și emergența propagării computerizării la scală societală îl are mass media și mai ales media digitalizată. Presa și televiziunea își orchestrează eforturile pentru a crea un mediu continuu, larg și total de influențare propagandistică în favoarea tehnicii; formează o legătură esențială între individ și tehnologie, între cererile din ce în ce mai variate și mai multe cantitativ și dezvoltarea societății tehnologice. Ofensiva biților "videotizează" pas cu pas individul. Iar trendul este din ce în ce mai limpede aproape imposibil de controlat; războaiele culturale
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
au confiscat mediile. Profilului noilor medii este dat de următoarele caracteristici: (i) mediile au renunțat la rolul de "canal" în favoarea celui de "filtru"; (ii) mediile condiționează reflexele umane și eradichează cenzura critică; (iii) sistemele mediatice hipercentralizate sunt folosite și dirijate propagandistic de către superputeri. Ce mai înseamnă simbolisticile și sensibilitatea culturală în totalitarismul mediocratic actual? Ce mai rămâne din reperele identității în urma funcționării sistemelor mediatice hipercentralizate și care suscită emoțiile "potrivite" la momentul "potrivit"? Deși intenția declarată a societății digitalizate este individualizarea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de care dispuneau, duceau o politică cruntă întru ideea ce o promovau. Elementul esențial al dictaturii fasciste a fost prezența unui lider puternic, ferm și carismatic în fruntea statului. Acest lider simboliza statul. Imaginea i-a fost creată cu ajutorul mașinilor propagandistice ale acestor state, dar și prin hotărârea și cruzimea de care dădeau dovadă acești lideri. Un popor se lasă condus de un regim autoritar și de un tiran atunci când individul ce face parte din acest popor se simte slab și
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
opusă liniei Maginot. Germanii numeau această linie Westwall, dar aliații au preferat s-o numească după numele liniei din prima conflagrație mondială. Se pare că ridicarea sa, ordonată de Hitler încă din 1938, a avut la bază scopuri mai curând propagandistice decât strategice (n. trad.). Wehrmacht ("Forță de apărare") a fost numele oficial al forțelor armate ale Germaniei între 1935 și 1945. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Wehrmacht-ul includea armata de uscat, das Heer, marina de război, die
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
maselor de la preocupările cotidiene, mai ales cînd este completat de lectura ziarelor și audierea unor emisiuni radiofonice specializate. Acesta permite, cu cheltuială puțină să se stimuleze pornirile naționaliste și se desfășoară în locuri unde se pot desfășura cu ușurință acțiunile propagandistice ale fascismului. Sporturi populare, virile, sporturi pentru săraci, fotbalul și boxul vor fi folosite drept instrumente de propagandă, fiind reprezentate de tîmplarul Primo Carnera devenit campion mondial de categorie grea la New York, și de vedetele echipei albaștrilor (squadra azzura) de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
sancțiunilor, în loc să solicite negocierea unei înțelegeri: odată început războiul, o mare parte din democrați au sprijinit acțiunile administrației Bush atrăgînd din nou atenția asupra crizei liberalismului din SUA. În plus, natura comercială a mediei audio-vizuale a intensificat la rîndu-i efectele propagandistice ale reportajelor despre Războiul din Golf. Trusturile de publicitate erau extrem de neliniștite în privința posibilului impact negativ, de a-și avea produsele asociate cu evenimente controversate și poate deprimante precum războiul 8. Totuși, pe măsură ce războiul se desfășura, multe corporații și-au
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Saddam cu inscripția "Instrucțiuni: Folosiți acest prezervativ pentru a împiedica apariția unor greșeli nedorite ca Saddam Hussein" și o mulțime de alte nimicuri legate de Furtuna din Deșert au fost ulterior scoase pe piață (ibid, 1993). Rezultatul acestui război fulger propagandistic și al isteriei războiului a fost apariția unei națiuni războinice ce i-a transformat pe mulți din telespectatori în suporteri fanatici ai tacticii de război a administrației Bush. O națiune de războinici Parțial, motivul pentru care oamenii au sprijinit Războiul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
război; în sondajul efectuat un an mai tîrziu, cifra a scăzut la 2,8%." (Eveland et al., în curs de apariție) Mai mult decît atît, atenția dată receptării în rîndul publicului și a modului în care spectatorii pot procesa imaginile propagandistice și șovine ale armatei și ale intervenției Statelor Unite sugerează că imaginile și discursurile TV pot avea efecte contradictorii și că publicul poate rezista manipulării prin media. Utilizînd o perspectivă deconstructivistă, s-ar putea susține că natura ideologică și propagandistică externă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
imaginile propagandistice și șovine ale armatei și ale intervenției Statelor Unite sugerează că imaginile și discursurile TV pot avea efecte contradictorii și că publicul poate rezista manipulării prin media. Utilizînd o perspectivă deconstructivistă, s-ar putea susține că natura ideologică și propagandistică externă a televiziunii ar putea fi interpretată ca o probă că populația nu "a înghițit" motivele prezentate de administrația Bush în favoarea războiului și a trebuit în mod permanent îndoctrinată pentru a avea siguranța că va accepta politica de război oficială
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
guvernul știau că trebuie să mențină o propagandă dificil de crezut pentru a dirija și menține un consens pro-război la un public care avea îndoieli serioase (și legitime) cu privire la război. În plus, deși programele de televiziune aveau un caracter puternic propagandistic, părînd să contribuie la mobilizarea publicului pentru sprijinirea războiului, transmisiunile neîncetate prezentînd tulburările din regiune și în special imagini ale conferinței kurzilor și ale altor irakieni, de la sfîrșitul războiului, au stîrnit multe sentimente negative cu privire la război și poate și la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
două războaie mondiale". Dar se pare că Mc Allister nu a remarcat acele campanii de propagandă pe care le analizez aici și nu a văzut faptul că tocmai publicitatea pe care el o ia în discuție a contribuit la efectele propagandistice ale emisiunilor TV despre război. 9 În cartea sa The Territorial Imperative (Londra, Fontana, 1967), Robert Ardrey povestește cum, ca tînăr dramaturg din New York ce se gîndea doar la viața sa personală și la carieră, în timpul bombardamentului de la Pearl Harbour
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai simplu mod de încurajare a legitimării este propaganda. Odată cu dezvoltarea mass-mediei, primul gând a fost acela că propaganda putea schimba părerile populației. Aceste perspective au fost treptat abandonate. Regimurile bazate pe propagandă au căzut până la urmă, iar majoritatea eforturilor propagandistice au fost în zadar. Acum pare clar că regimurile nu pot fi legitimate doar prin propagandă. Se încearcă legitimarea în alte feluri. O dată cu dezvoltarea pe scară largă a sondajelor de opinie, guvernările sunt angajate în mare măsură într-un proces
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]