3,949 matches
-
alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare; c. trecerea luminii într-un alt mediu, fără schimbarea direcției de propagare. 3. Dispersia luminii constă în : a. formarea spectrului vizibil; b.trecerea luminii prin mediul dispersiv, însoțită de schimbarea direcției de propagare; c. variația indicelui de refracție cu lungimea de undă. 4. Despre interferența localizată a luminii se poate afirma că: a. se poate obține numai pe lame subțiri cu fețe plan paralele, din sticlă; b. se poate obține pe lame subțiri
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de la 120 la 1000Km, presiunea de 1×10-4 Pa, temperatura de 1000°C, prezintă atomi de oxigen, azot și hidrogen, fiind foarte dependentă de activitatea solară. Aceasta prezintă un nivel foarte important de ionizare în timpul maximului ciclului solar și permite propagarea undelor scurte. Astfel de la nivelul suprafeței planetare până la 105-115Km predomină azotul molecular 78,90% și oxigenul molecular 20,95% și în proporție redusă : argon, neon, heliu, kripton, dioxid de carbon, hidrogen, xenon, ozon, radon, vapori de apă, particule în suspensie
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
poate afla foarte ușor folosind așa-numita “regulă a mâinii drepte". Se știe că unda electromagnetică are reprezentarea prin cei doi vectori E - intensitatea câmpului electric și B inducția câmpului magnetic, vectori perpendiculari unul pe altul și pe direcția de propagare a undei, marcată prin vectorul k, vezi Fig. 3.15. Pentru materialele cu indicele de refracție negativ această regulă nu mai este valabilă, fiind necesar să se folosească “regula mâinii stângi". De aici și provine denumirea de materiale “de stânga
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
stângi". De aici și provine denumirea de materiale “de stânga". Ele mai sunt numite și materiale cu undă inversată (“backward wave materials" (BWM), aceasta fiind o aluzie la faptul că energia undei se propagă în sens opus față de sensul de propagare al undei. Însă de cele mai multe ori ele sunt numite materiale cu indice negativ (“negative index materials" (NIM)) sau materiale cu indice de refracție negativ (“negative refractive index" (NRI)). Este interesant faptul că materiale cu valori negative ale unuia din cei
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Fasciculul luminos captat în fibra optică este menținut în aceasta datorită fenomenului de reflexie totală a luminii pe suprafața laterală a fibrei, astfel face ca fibra să se comporte ca ghid de undă. Fibrele care suportă mai multe căi de propagare sau moduri transversale se numesc fibre multimodale (MMF), iar cele ce suportă un singur mod sunt fibre monomodale (SMF). Fibrele multimodale au în general un diametru mai mare al miezului și sunt utilizate în comunicații pe distanțe mai scurte și
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
sau aproape nimic. Oare chiar așa să fie ? Fizicianul James Clerk Maxwell (1831-1879Ă, autorul celebrelor ecuații ce demonstrau că lumina este o undă electromagnetică (1864Ă considera că spațiul este plin cu ceea ce el numea eter luminos, acesta constituind mediul de propagare al undelor electromagnetice. Ulterior, știința a renunțat la existența eterului, acesta fiind infirmat printr-o celebră experiență. Experiența lui Albert Michelson (1852-1931Ă și Edward Morley (1838-1923Ă, desfășurată în anul 1887, avea să se constituie într-un puternic argument împotriva existenței
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
fi compensată Filtrele de armonici se montează la consumatorul deformant în apropierea punctului de delimitare. 3.5. Determinarea conținutului de armonici La proiectarea instalațiilor trebuie să fie evaluate prin calcul conținutul de armonici ce apar în rețea, precum și modul de propagare al acestora. Nivelul unei armonici de rang k se calculează cu relația, reprezintă valoarea efectivă a armonicii de curent de rang k și este dat de fabricantul instalației care produce regim deformant sau măsurat în exploatare. Rezultă că în schema
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
cazul curbelor pur sinusoidale. Dacă se consideră valorile instantanee, tensiunea la bornele bobinei este proporțională cu variația în raport cu timpul a curentului electric, iar în cazul condensatorului curentul este proporțional cu variația în Figura 7.2 Apariția armonicilor la receptor și propagarea în sens invers, spre sursa de alimentare raport cu timpul a tensiunii la borne. Aceste observații conduc direct la cel doilea aspect prezentat mai jos. 2. Într-un element rezistiv, o tensiune sinusoidală determină un curent sinusoidal și un curent
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
Primul ajutor constă din spălarea imediată și îndelungată cu apă și aplicarea de pansamente umede cu acid acetic. SPECTRE DE ABSORBȚIE ÎN DOMENIUL UV - VIS (SPEKOL) Considerații teoretice Considerând lumina formată din unde electromagnetice, parametrii săi caracteristici sunt: * viteza de propagare a luminii în vid (c) are valoarea 2,999776 · 1010 cm/s, iar într-un mediu cu indicele de refracție n este u =c /n ; * frecvența (ν),reprezintă numărul de oscilații pe secundă, este proprie fiecărei unde și nu depinde
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
frecvența (ν),reprezintă numărul de oscilații pe secundă, este proprie fiecărei unde și nu depinde de mediul în care se propagă (unitatea de măsură: s-1); * lungimea de undă( λ), reprezintă distanța dintre două puncte succesive, luate pe direcția de propagare a luminii, care oscilează în fază (figura 1) sau spațiul parcurs într o perioadă. Unități de măsură: milimicronul (mµ) sau nanometrul (nm): Uzual se mai folosește angstromul: cm. În domeniul infraroșu se mai folosește micronul: . Dependența dintre frecvență și lungimea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
undă, (ν ) folosit tot mai curent în spectroscopie, reprezintă numărul de lungimi de undă cuprinse într-un centimetru: ν (2) Se observă o directă proporționalitate între numărul de undă și frecvență. Numărul de undă, lungimea de undă și viteza de propagare a luminii sunt caracteristice undei electromagnetice, acestea depinzând de mediul prin care se propagă. Frecvența undelor electromagnetice variază între limite foarte largi și, din întreaga gamă, doar o fracțiune foarte restrânsă este observată cu ochiul uman sub formă de lumină
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
virus(H.I.V. 1,H.I.V. 2) acoperă golurile din cercetarea H.I.V.. Nu se știe cum se transmite, ce este H.I.V., ce declanșează infecția, ce o întreține, nu există un tratament eficient, nu se știe care este focarul infecției H.I.V., modul de propagare a virusului H.I.V., etc.. Totul este un mister. Această lucrare vine să umple aceste goluri și nu numai. Această lucrare conține mai multe capitole unele fiind pentru vindecarea fizică, altele pentru cele sufletești. Pentru o mai bună armonie între corpul
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
aceste valuri de minciună acoperă golurile din cercetarea H.I.V. 1 , nu se știe cum se transmite , ce este H.I.V., ce declanșează infecția, ce o întreține, nu există un tratament eficient, nu se știe care este focarul infecției H.I.V., modul de propagare a virusului H.I.V., rezervorul de virus, de ce există diverse viteze de evoluție a bolii la diferți pacienți, imunitatea împotriva H.I.V. 1. Absolut nimica zero absolut în acest domeniu . Referințe Colecția revistei Știință și tehnică Colecția revistei Tehnium SIDA realitate și
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
opere claritatea este o condiție necesară cât și pentru orice creație artistică pentru ca să se nască o operă de artă autentică: omul bun scoate lucruri bune din tezaurul său bun, iar omul rău scoate lucruri rele din tezaurul său rău. La propagarea cultului icoanelor a contribuit mult Conciliul din Constantinopol din anul 692, acolo unde s‑a exprimat regula ca Isus Cristos să fie înfățișat după asemănări umane, prin aceasta putându‑se scruta mai bine profunditatea misterului umilinței la care s‑a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
idealizarea nu este o tranșare sau sa‑ crificare a adevărului, o orbire în fața adevăratei vieți, dar este un mod de a împuternici forțele morale ale omului în vederea victoriei asupra răului care domnește în lume. În perfectă simetrie și echilibru cu propagarea creștinismului are loc așa‑ dar și răspândirea artei bizantine ridicându‑se alături de Kiev, școli la Vladi‑ mir, Novgorod. După secolele XII‑XIII În timpul secolelor XII‑XIII a fost un proces de cristalizare a elementelor naționale. În secolul al XIII‑lea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
XIX lea, ca urmare a îmbunătățirii educației, în special a răspândirii numărului de școli pentru surzi în SUA care, prin natura lor, a adunat surzii împreună și a dus la alt rezultat nedorit: folosirea limbajului gestual între surzi. Argumentând că ,,propagarea” surdității printre surzi a fost nedorită, fiind considerată de el o ,,calamitate pentru lume”, a propus ca remedii sociale: eliminarea școlilor separate pentru surzi, să nu se permită folosirea limbajului gestual între copii surzi și descurajarea surzilor de a deveni
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
intramoleculară ș5-7ț și reacția de reticulare intermoleculară ș8ț implică o serie de aspecte deosebite ale mecanismului de polimerizare. Din punct de vedere al reacțiior elementare, în cazul polimerizării dienelor neconjugate nesimetrice se poate considera ca au loc 10 reacții de propagare, așa cum sunt prezentate în tabelul 1: 116 unde A și V corespund legăturii duble alilice si respectiv maleice din metil alil maleat. In cazul ciclopolimerizării dialilmaleatului, (DAM), urmând aceeași logică, există 22 de reacții elementare de propagare. DAM este utilizat
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
10 reacții de propagare, așa cum sunt prezentate în tabelul 1: 116 unde A și V corespund legăturii duble alilice si respectiv maleice din metil alil maleat. In cazul ciclopolimerizării dialilmaleatului, (DAM), urmând aceeași logică, există 22 de reacții elementare de propagare. DAM este utilizat de obicei ca agent reticulant pentru copolimeri de tip vinilic ș912ț. Încorporarea DAM în polimeri , duce la obținerea de copolimeri cu grupări alilice pendante, care pot da ulterior reacții chimice in scopul obținerii de materiale cu numeroase
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
co)polimerilor obținuți In urma sortării prin sitare, se obțin perle ( Figura 2) cu dimensiuni cuprinse între 0,315 — 1,0 mm, randamentul reacției fiind de 80%. În general, formarea rețelelor prin copolimerizarea reticulantă a catenelor include reacții de ciclizare, propagare si reticulare, așa cum se prezintă în Schema 3. Schema 3 Formarea rețelelor prin copolimerizarea reticulantă a monomerilor polifuncționali;reacțiile posibile ale macroradicalului crescător: c-ciclizare; r reticulare; p-propagare În cazul polimerilor obținuți prin reacția de polimerizare reticulantă a DAM
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
formarea rețelelor prin copolimerizarea reticulantă a catenelor include reacții de ciclizare, propagare si reticulare, așa cum se prezintă în Schema 3. Schema 3 Formarea rețelelor prin copolimerizarea reticulantă a monomerilor polifuncționali;reacțiile posibile ale macroradicalului crescător: c-ciclizare; r reticulare; p-propagare În cazul polimerilor obținuți prin reacția de polimerizare reticulantă a DAM există două feluri de legături duble : alilică (A) și maleică (M). Cinetica polimerizării include un număr mare de reacții elementare considerate a fi reacții de propagare. Radicalul crescător poate
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
r reticulare; p-propagare În cazul polimerilor obținuți prin reacția de polimerizare reticulantă a DAM există două feluri de legături duble : alilică (A) și maleică (M). Cinetica polimerizării include un număr mare de reacții elementare considerate a fi reacții de propagare. Radicalul crescător poate avea una din structurile prezentate în Schema 4. În funcție de condițiile de sinteză pot fi favorizate anumite reacții. Astfel, în alcătuirea unei macromolecule de copolimer reticulat, intră structuri de tipul 3, 4 si 5 (Schema 5): Schema 5
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
formare a unui “microgel monocatenar” care conține duble legături pendante. Reacțiile posibile ale unui asemenea macroradical sunt prezentate în schema 3. Schema 3. Reacții posibile în timpul procesului de reticulare În aceste reacții, catena crescătoare fie adiționează monomer prin reacția de propagare, fie reacționează cu un copolimer liniar prin reacție de reticulare intermoleculară. Dacă monomerul divinilic este incorporat la catena crescătoare, legătura 157 dublă pendantă este treptat transformată în unități cu ambele duble legături reticulate. Macroradicalul crescător poate ataca gruparea dublă pendantă
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
greutatea polimerului uscat; ρs densitatea solventului utilizat la umflare; φ fracția volumară a polimerului în stare umflată; χ parametrul de interacțiune Flory Huggins; Mc — masa moleculară medie dintre două reticulări. Reacțiile specifice mecanismului radicalic de polimerizare reticulantă -când reacția de propagare liniară este simultană cu cea de reticulare și ciclizare pot fi dirijate din sinteză și determină caracteristicile polimerilor reticulați. Copolimerizarea reticulantă dintre CPMI și TMPTA poate avea loc loc conform schemei de reacție 4, după unul din mecanismele prezentate a
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
Cocea este numit director general al teatrelor, funcție pe care o va deține până la dispariția sa fizică, la 1 februarie 1949. Membru al Partidului Social Democrat, apoi al Partidului Comunist din România, N. D. Cocea rămâne un important factor în propagarea ideilor socialiste în România. Ioan Flueraș (1882 - 1953) Printre patriarhii social democrației româneștise numără și Ion Flueraș. Născut la 2 noiembrie 1882 în satul Chereluș, comuna șicula, din județul Arad, a îmbrățisat încă de la vârsta de 21 de ani ideile
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
februarie 840, Mihail Sturdza consemna faptul că „n-a încetat să se considere drept o santinelă, situată într-un post avansat, de către o mare putere, cu consemnul de a veghea la păstrarea principiilor salutare și de a înlătura, cu grijă, propagarea ideilor pernicioase și antisociale, contrare politicii înțelepte și prevăzătoare a Cabinetului imperial”. La sfârșitul anului 839, Adolph Billecocq, noul consul al Franței la București, sosea la Iași pentru ca, împreună cu Huber, să încerce împăcarea celor doi domni ai Principatelor, pentru a
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]