3,325 matches
-
percepția apartenenței; motivație de asociere; influență mutuală interpersonală. Pierre De Visscher (1996 de la Universitatea din Liège, unul dintre cei mai avizați specialiști În domeniu, definește grupul ca: - o unitate de timp și spațiu, un "aici și acum" comportând o anumită proximitate, dar și o distanță interindividuală minimală; - o semnificație; o rațiune de a fi și a rămâne În ansamblu, fără a se impune obiective identice sau experiențe comune; - un mod de a fi comun, Împărtășirea În comun a evenimentelor sau a
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
în raport cu lumea, cu cosmosul? Răspunsuri formulate divers acționează convergent: "Astăzi ne despărțim / cum s-ar despărți apele de uscat..." Aventura cunoașterii ia proporții, luciditatea mărind distanțele: "Un zeu al hotarelor stă între noi..." Ideea revine obsedant în Nocturnă I, în Proximitate, în Oedip și Sfinxul. În Proximitate perpetua întrebare despre " Ce e dincolo de mine?" duce la analogii consolatoare: Am observat de câte ori privesc garoafa, garoafele se întorc să mă privească. Parcă s-ar spiona două imperii Peste tristețea unui râu de sulf
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
divers acționează convergent: "Astăzi ne despărțim / cum s-ar despărți apele de uscat..." Aventura cunoașterii ia proporții, luciditatea mărind distanțele: "Un zeu al hotarelor stă între noi..." Ideea revine obsedant în Nocturnă I, în Proximitate, în Oedip și Sfinxul. În Proximitate perpetua întrebare despre " Ce e dincolo de mine?" duce la analogii consolatoare: Am observat de câte ori privesc garoafa, garoafele se întorc să mă privească. Parcă s-ar spiona două imperii Peste tristețea unui râu de sulf... De o specială acuitate dispune auzul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Însă metaforele, alegoriile și celelalte sunt expresia "neputinței rostite pe de rost". Singură Muzica sugerează infinitul: "Îmi trebuie un milion de voci / ca să scufund această mare moartă / ce se trezește-n suferința mea..." Neliniștile solitarului copleșit de "obstacole", terorizat de proximitatea "deșertului" sunt, în fapt, servituțile categoriei umane; observatorul din Inflație, "încleștat în contradicțiile înconjurătoare", e centrul speciei in toto: Uscate-atâtea rosturi sunt Doamne! pe pământ, de frig, de foc, regrete, spaimă, neputință, că sângele din mine a început, oh! prea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
poți să te declari ateu în fața unui fapt cum e învierea? Asta îmi amintește fabula cu broasca ce s-a umflat de mîndrie pînă a crăpat. Învierea demonstrează continuitatea vieții, recunoscută acum și de știință. Am continuat să trăim în proximitatea Sursei, chiar atunci cînd, prin opțiunea noastră, dialogul nu a mai fost posibil. Am început să dialogăm între noi, cu cele mai îngrozitoare arme. Dar ce am face fără celălalt? După ce am tăiat relația verticală, vrem să renunțăm agresiv și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
această ruptură bulversantă provocată în lume de prezența vulnerabilă dar inviolabilă a celuilalt. Suntem creați după același chip. El este aici ca să-mi reamintească de Tatăl și să mă responsabilizeze (o responsabilitate ce mă constituie) în infinit. În același timp, proximitatea celuilalt tinde să mă deposedeze în parte, să mă desprindă de mine însumi, să-mi altereze reperele identitare de siguranță, subiectivismul, dar și egoismul sau indiferența. Pentru filosoful francez, celălalt are prioritate asupra mea, îi sunt ostatic. Aceasta ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
rapid decît cel al comerțului mondial. Europa reprezintă aproape 40% din schimburile mondiale, dar ritmul de creștere a schimburilor de după 1980 a făcut din Asia zona comercială cea mai dinamică, în timp ce America de Nord suferă relativ datorită slăbirii schimburilor cu țările din proximitate și datorită dinamismului mai slab al schimburilor sale cu Europa. Pentru prima dată în istoria lumii, aceste spații pot să se structureze mai ales în jurul unei dinamici a prosperității partajate, cel mai bun antidot la război și la imperialism. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
exploata piața națională decît o altă piață concurentă, ale cărei uzine și centre de cercetare se află la mii de kilometri depărtare de țara de origine. Grupurile germane, japoneze și cele chineze au știut, de pildă, să exploateze bine avantajele proximității, înainte de a se avînta pe piețele străine, pe care s-au străduit repede să identifice alte avantaje de proximitate. Întreprinderea mare se bazează pe teritorii multiple, modificîndu-le. De asemenea, teritoriile se structurează și oferă oportunități de mînă de lucru formată
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de kilometri depărtare de țara de origine. Grupurile germane, japoneze și cele chineze au știut, de pildă, să exploateze bine avantajele proximității, înainte de a se avînta pe piețele străine, pe care s-au străduit repede să identifice alte avantaje de proximitate. Întreprinderea mare se bazează pe teritorii multiple, modificîndu-le. De asemenea, teritoriile se structurează și oferă oportunități de mînă de lucru formată și resurse tehnologice. Astfel, se constituie moduri de organizare industrială bazate pe o diviziune a muncii interîntreprinderi și de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pe teritorii multiple, modificîndu-le. De asemenea, teritoriile se structurează și oferă oportunități de mînă de lucru formată și resurse tehnologice. Astfel, se constituie moduri de organizare industrială bazate pe o diviziune a muncii interîntreprinderi și de cooperări informale legate de proximitate. Districtul industrial, de exemplu, constituie un ansamblu de rețele de mici întreprinderi care, prin specializare și subantrepriză, repartizează între ele mîna de lucru necesară fabricării unui bun sau ansamblu de bunuri. Aceste districte industriale se dezvoltă mai ales în Italia
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
mai rămăsese din iudaismul lor. Marile dezastre antice precum distrugerea celor două Temple li se păreau, probabil, mult mai îndepărtate de cultura lor decât Cruciadele, care izbucniseră chiar în centrul lumii occidentale creștine, unde ei continuau să trăiască. Această relativă proximitate oferea resurse mai adaptate la întrebările lor de moment și capabile să dea amploare identității lor șovăitoare. Ruptura de lumea creștină pe care o inauguraseră această Cruciadă și următoarele se transformă pentru ei într-un soi de fundal istoric, amintindu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
pace în țărână să primească îngăduința și iertarea lui. Aceasta să fie voia Lui, iar noi vom spune: Amin". Se încearcă astfel mângâierea celor vii prin această rugăciune rostită sâmbăta, de sărbători, lunea și joia, precum și la mormintele morților. O proximitate cu moartea și durerea, și aici încadrate de un ritual care nu-l lasă pe cel viu să fie dominat de ele. Evident, acest lucru nu era posibil decât în spațiul, chiar și evolutiv, al unui sistem de credințe ierarhizat
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
fapt, o neplăcută versiune seculară a elecțiunii 21. Isaac Deutcher și Elie Wiesel recomandau tăcerea, considerând că exterminarea rămâne pentru totdeauna dincolo de puterea de cuprindere a inteligenței omenești. Într-adevăr, în anii 1950-1960, genocidul dobândește un statut de normativitate, iar proximitatea evenimentului contribuie la a-l menține în afara câmpului istoric. Desigur, cu timpul care trece și cu distanțarea pe care el o face posibilă, începe să apară un efort de istoricizare. Se putea susține de acum inteligibilitatea, cel puțin istorică, a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ei, naționalitatea franceză pe care o aveau la sosire cei originari din Algeria, un întreg mănunchi de factori a contribuit la favorizarea ascensiunii lor sociale și, pentru ultimii veniți în Franța ca minoritate, a mai bunei lor integrări. Cât despre proximitatea față de putere și locul privilegiat pe care-l ocupă unii membri ai grupului evreu în diferite straturi ale societății, și care le asigură considerația partidelor politice mereu în căutare de voturi, ele amintesc, deși evreii au devenit cetățeni, de o
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și, în loc să-l trăsnească pe nesimțit, a bolmojit un răspuns sibilinic după care a plecat din sală. În general, cancelariile occidentale se mișcă foarte lent: nu avem încă nici un acord serios privind ce va urma în Ucraina. Grație istoriei și proximității geografice, cel mai bine înțeleg lucrurile și se mișcă polonezii și suedezii. Ar fi trebuit ca și noi să o facem dar, din păcate, cu excepția poziției exprimate de președintele Băsescu, am văzut un Corlățean rătăcit pe la Bruxelles, dispus să semneze
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
măcar subterane, între zonele fierbinți, iar logica după care funcționăm seamănă, într-adevăr, cu una de război. Avem, în mod evident, un război economic, între marile puteri și blocuri continentale, dar care aspiră inevitabil și pe cei mai mici din proximitate. Un război pentru resurse, pentru piețe, cu sancțiuni și acțiuni de spionaj care parcă au explodat. Avem, iarăși, "după secole de sminteală financiară" (Reinhart și Rogoff, This Time Is Different, Princeton University Press, 2009), un război valutar, ce prelungește criza
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
că nu mai scapi toată viața, devii șantajabil, o marionetă practic. Nimeni nu neagă necesitatea unor asemenea servicii profesioniste, calificate, și rolul lor în asigurarea securității și echității sociale, mai ales acum, cînd vedem ce conflicte s-au dezlănțuit în proximitate, și cum s-au deschis arterele circulației, informațiilor, capitalurilor, bunurilor și persoanelor. Lumea a cîștigat în termeni de libertate, dar a pierdut în termeni de securitate, în profitul criminalității organizate, al unor boli grave etc. Din păcate, știm ce servicii
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
naționalităților, un cuvânt greu de spus l-au avut și realitățile etnice. Extinderea frontierei până la Tisa ar fi însemnat cuprinderea unui grup masiv și compact de maghiari care ar fi complicat situația. De altfel, frontiera etnică era complexă și în proximitatea graniței fixate prin Tratatul de la Trianon. În Crișana, orașele aveau un caracter eterogen, majoritar alogen, mai ales Oradea și Satu Mare. În schimb, mediul rural era predominator autohton (românesc). S-a dat câștig de cauză satelor, anticipându-se că, prin migrația
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Sau să ne amintim de ridicolul protestelor sovietice față de așa zisa ocupație a Basarabiei de către Romania. Se reclama distanța prea scurtă ce separa granița de Odesa. Mai târziu, nimic nu i-a deranjat pe sovietici să-și împingă frontiera în proximitatea Galațiului și a Iașiului. Deși reușisem, pe fondul colapsului țarist, să recuperăm Basarabia, poziția ocupată de Moscova în stepele nord pontice ne-a fost fatală. Din zona Odesei au fost dirijate rețele de spionaj și sabotaj împotriva României Mari și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
TÂRGURI a. Cetăți de prin Transilvania Încă din Antichitate, au fost trasate drumuri pentru exploatarea și valorificarea bogățiilor pământului. Aceste căi au format scheletul a ceea ce avea să devină infrastructura statelor. Nucleul lor s-a coagulat în jurul unui oraș din proximitatea resurselor naturale, iar cu timpul s-au dezvoltat în adevărate capitale. Să ne gândim, de pildă, la sarea și aurul din Apuseni. În preajma lor avea să fie întemeiată, în Munții Orăștiei, Sarmizegetusa Regia, devenită centrul politic și religios al dacilor
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
majoră asupra Moldovei și Munteniei. Prin amplasarea lor în vecinătatea trecătorilor din Carpați, aceste centre comercial meșteșugărești s-au situat pe o poziție defensivă din punct de vedere politico militar. În schimb, din perspectivă economică, au probat ofensivitate, valorificând oportunitatea proximității cu cele două Valahii. Dezvoltarea burgurilor în interiorul arcului carpatic a făcut, pentru o perioadă însemnată, ca viața de oraș să se concentreze în această zonă. Vestul Transilvaniei a rămas mult timp mai slab urbanizat. Începând cu Epoca modernă, Budapesta a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Târgoviște, era un oraș neîntărit și ușor de controlat cu ajutorul raialelor stabilite de-a lungul Dunării, în special a celei din Giurgiu. Totuși, afirmarea Bucureștiului s-a datorat unor avantaje geografice pe care le-a valorificat din plin. Localizat în proximitatea vadului de la Giurgiu Ruse, orașul a interferat cu ambele rute din Transilvania care treceau prin Sibiu, respectiv Brașov. Deținând o poziție centrală, se situa cu aproximație la jumătatea căilor de comunicație de pe direcțiile nord sud și vest est. Adică, devenise
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Rucăr, deoarece ar fi presupus un ocol până la București. Au existat, de asemenea, considerente politice, favorabile acestui proiect, dacă luăm în calcul domeniul regal de la Sinaia, unde, la faimosul Castel Peleș, suveranii se retrăgeau frecvent. Descoperirea în aceeași perioadă, în proximitatea axei de circulație, a rezervelor de petrol, a accentuat importanța rutei 47. Înființarea unor rafinării pentru prelucrarea lui a avut ca efect dezvoltarea pe traseu a Ploieștiului. Este un oraș care a crescut mereu în apropierea Bucureștiului și care a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
50 (dintotdeauna ruta a fost cunoscută sub denumirea de drumul moldovenesc). Primele capitale s-au dezvoltat ca târguri fie pe râul Siret, fie pe afluenți ai acestuia (Suceava și Moldova). Există tentația de a justifica alegerea capitalelor exclusiv prin prisma proximității lor față de Țara Maramureșului, de unde au descălecat Dragoș și Bogdan I. Se evidențiază mai ales faptul că, în jurul lor, s-a format embrionul statului medieval Moldova ca marcă de apărare creată de Ungaria împotriva tătarilor. Să avem în vedere și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
oraș mai ferit față de Suceava, fosta Cetate de Scaun resimțind mai puternic tensiunile polono otomane care afectau Țara de Sus. Rapturile teritoriale suferite de Moldova au influențat nefast destinul Iașiului. L-au plasat într-o poziție vulnerabilă dinspre est prin proximitatea sa față de hotarul stabilit pe Prut. De asemenea, l-au lipsit de ocrotire din partea pericolelor ce puteau curge pe Siret dinspre nord. Odată cu decuparea, de către Austria și Rusia, a unor tronsoane semnificative din ruta moldovenească însăși soarta economică a principatului
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]