1,976 matches
-
avem loc în primul, pe care am ajuns să-l exploram cu adorație cinică. S-ar cuveni să facem, în sfârșit, pasul spre cel de-al doilea și să vizăm (vizam) treapta celui de-al treilea. O deschidere a însemnat psihanaliza și influența ei asupra (studiului) literaturii/artelor. Undeva în zona unor asemenea deschideri îmi pare a se situa demersul cunoscutului "critic total" (cf. Mihai Cimpoi) și cu precădere eminescolog Theodor Codreanu, îndemnându-ne să reluăm calea extinderii lumii cunoscute prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
câte un capitol amplu documentat și mai ales argumentat prin metoda transdisciplinarității. Ideile vehiculate în eseul de față reprezintă o viziune originală asupra creației poetice a lui Ion Barbu, cu accente preluate din sistemul epistemologic al lui Gaston Bachelard, din psihanaliza jungiană, filosofie, mituri străvechi, din alchimie și din ezoterism. De asemenea, sunt evidențiate afinitățile de gândire ale poetului cu dogmatismul lui Blaga, un alt poet însetat de mister, concept care devine ținta supremă către care tinde cunoașterea poetică, precum și afinitățile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și fecunde direcții de cercetare, direcție urmată cu rezultate apreciabile și astăzi (Putnam 1976; Stoppino 1989; Sola 1993). Astfel, la sfîrșitul secolului al XIX-lea începe în Europa centrală o adevărată revoluție științifică, ale cărei efecte în fizică (Einstein), în psihanaliză (Freud), în filozofia analitică (Wittgenstein și Cercul de la Viena) vor influența atît științele sociale, cît și știința politică. Mai ales pentru acestea din urmă tensiunile metodologice sînt mai puternice, pentru că se manifestă ambiția de a imita științele naturale, de a
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
unei camere de lucru și a unei biblioteci. Dormitorul - ca spațiu al unei odihne meritate. Nu aflăm nimic cu adevărat surprinzător citind declarațiile de avere ale politicienilor. Dar am afla, probabil, lucruri înmărmuritoare, dacă le-am putea cerceta, dincolo de orice psihanaliză, dormitoarele. Despre camerele lor de lucru și despre biblioteci prefer, deocamdată, să nu știu nimic, admițând că ar fi ceva de știut... Oblomovism Dacă Ilia Ilici Oblomov ar fi pur și simplu leneș, povestea lui ar încăpea, ca aceea cu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
1933: „pentru că țara noastră este subminată pe lângă multe alte calamități și de cancerul moral al desfrânării, susținută și lățită diabolic de publicații pornografice, filme libertine și de știința pe nedrept numită astfel a freudismului, care a făcut un monstru din psihanaliză, un grup de studenți creștiniromâni, la inițiativa colegului nostru Ilie Imbrescu, doctorand în Teologie, au pus bazele unei «Asociații pentru abstinența sexuală până la căsătorie»”. După cum constatăm așadar, nimic nou sub soare, însă punctăm spiritul combativ, treaz și profund creștin al
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
lui Eminescu, cât și la rezultatele foarte promițătoare pe care o nouă disciplină le propune oamenilor de știință: psiho-istoria. Fără să se cadă în capcana vanității unei discipline care vrea să ofere argumente pentru orice manifestare aparentă, credem că metodele psihanalizei, aplicate riguros și cu precauție unui personaj istoric, pot deschide noi orizonturi în deslușirea unei personalități complexe. Revenind la bogăția materialului constituit într-un corpus distinct, trebuie spus că munca de identificare a trimiterilor ipoteștene implicite sau doar sugerate nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Bachelard, Gaston, Aerul și visele, Traducere de Irina Mavrodin, În loc de prefață: Dubla legitimitate de Jean Starobinski, Traducere de Angela Martin, București, Editura Univers, 1997. * Bachelard, Gaston, Pământul și reveriile voinței, Traducere de Irina Mavrodin, București, Editura Univers, 1998. * Bachelard, Gaston, Psihanaliza focului, În românește de Lucia Ruxandra Munteanu, Prefață Romul Munteanu, București, Editura Univers, 1989. * Bahtin, Mihail, Probleme de literatură și estetică, Traducere de Nicolae Iliescu, Prefață de Marina Vasile, București, Editura Univers, 1982. * Balotă, Nicolae, Eminescu poet al inițierii în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
poezie, În românește de Elena Andrei și I.M. Ștefan, Prefață de Marian Popa, București, Editura Univers, 1977. * Doinaș, Ștefan Augustin, Lectura poeziei, București, Editura Cartea Românească, 1980. * Doinaș, Ștefan Augustin, Măștile adevărului poetic, București, Editura Cartea Românească, 1992. * Dolto, Françoise, Psihanaliza și copilul, Traducere de Cristina și Costin Popescu, București, Editura Humanitas, 1993. * Dragomirescu, Mihail, Eminescu, Ediție îngrijită, prefață și note de Leonida Maniu, Iași, Editura Junimea, 1976. * Dragomirescu, Mihail, Critica științifică și Eminescu, [în] Scrieri critice și estetice, Ediție îngrijită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Georges Dumézil, Traducere de Alexandra Beldescu, București, Editura Humanitas, 1994. * Eliade, Mircea, Insula lui Euthanasius, București, Editura Humanitas, 1993. * Evola, Julius, Metafizica sexului, Cu un eseu introductiv de Fausto Antonini, Traducere de Sorin Mărculescu, București, Editura Humanitas, 1994. * Freud, Sigmund, Psihanaliză și sexualitate, Traducere, eseu introductiv și note de dr. Leonard Gavriliu, București, Editura Științifică, 1994. * Galaction, Gala, Mihai Eminescu, Iași, Editura Junimea, 1987. * Gană, George, Melancolia lui Eminescu, Editura Fundației Culturale Române, 2002. * Genette, Gerard, Introducere în arhitext. Ficțiune și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cultural. Or, pe filieră psihanalitică, exponenții acestei școli au descris cum cultura induce un mod aparte de a acționa, pentru a susține acea cultură, prin care un anumit sistem social creează personalitatea de care are nevoie (Spiro, 1961). De altfel, psihanaliza era privită ca o teorie universal aplicabilă, care descria rolul major al educării copiilor, practicile socializatoare timpurii fiind văzute ca decisiv modelatoare pentru personalitatea adultă. Pe o asemenea filieră instituțională se vor articula așa numitele psihologii indigene (indigenous psychologies), care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
orice altceva a devenit referentul Întrucâtva stereotip al tuturor comparațiilor cu Biserica și Statul? Altfel spus, În ce constă superioritatea virtuții sale persuasive? Antropologia are, În această privință, câteva explicații rapide. Una dintre ele - conținând vădite influențe din psihologie și psihanaliză - ne previne asupra caracterului arhetipal al metaforei corpului. Trupul ar constitui un fel de structură de bază a proceselor noastre mentale, un mod privilegiat de „traducere” a stimulilor și informațiilor exterioare, ceea ce ar lămuri frecventa sa utilizare În contexte culturale
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
direcție conceptualizează moda ca proces, explicând cine sunt inovatorii, cum influențează aceștia tendințele în modă și cum ajunge un anumit stil să fie adoptat de un număr de oameni statistic reprezentativ (ibidem). De asemenea, trebuie amintite inovațiile teoretice din antropologie, psihanaliză și psihosociologie, corespunzătoare acestei perioade. În psihanaliza anilor '30 ai secolului trecut, tema cunoaște câteva interpretări științifice semnate de psihologul britanic John Carl Flügel (1884-1955) în The Psychology of Clothing (1930) și propuse unor emisiuni radiofonice moderate de autor în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sunt inovatorii, cum influențează aceștia tendințele în modă și cum ajunge un anumit stil să fie adoptat de un număr de oameni statistic reprezentativ (ibidem). De asemenea, trebuie amintite inovațiile teoretice din antropologie, psihanaliză și psihosociologie, corespunzătoare acestei perioade. În psihanaliza anilor '30 ai secolului trecut, tema cunoaște câteva interpretări științifice semnate de psihologul britanic John Carl Flügel (1884-1955) în The Psychology of Clothing (1930) și propuse unor emisiuni radiofonice moderate de autor în aceeași perioadă (M. Carter, 2003, 85). Totodată
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
apariției cărții The Psychology of Clothes, de psihologul britanic John Carl Flügel (1884-1955), psihanaliza avea deja o "carieră" științifică în epocă, ca urmare a cercetărilor lui Sigmund Freud (1856-1939) asupra rolul inconștientului în viața psihică. Păstrând liniile teoretice clasice ale psihanalizei, lucrarea lui John Carl Flügel asupra psihologiei vestimentației cuprinde concepte din scrierile contemporanilor săi psihanaliști, Sigmund Freud și Eugen Bleuler. John C. Flügel preia noțiunea de "ambivalență", elaborată de psihiatrul elvețian Eugen Bleuler în anul 1911 și, ulterior, fundamentată conceptual
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
lui John Carl Flügel asupra psihologiei vestimentației cuprinde concepte din scrierile contemporanilor săi psihanaliști, Sigmund Freud și Eugen Bleuler. John C. Flügel preia noțiunea de "ambivalență", elaborată de psihiatrul elvețian Eugen Bleuler în anul 1911 și, ulterior, fundamentată conceptual în psihanaliză de Sigmund Freud (E. Brusset, 1991/2007, 51). Inițial, Eugen Bleuler (1857-1939) a introdus termenul de "ambivalență" pentru a desemna un simptom al schizofreniei, caracterizat de sentimente polarizante (E. Stănculescu, 2004, 28). Sigmund Freud a reluat conceptul de "ambivalență", făcând
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
2007, 51). Inițial, Eugen Bleuler (1857-1939) a introdus termenul de "ambivalență" pentru a desemna un simptom al schizofreniei, caracterizat de sentimente polarizante (E. Stănculescu, 2004, 28). Sigmund Freud a reluat conceptul de "ambivalență", făcând din acesta un termen fundamental în psihanaliză. Conform lui Sigmund Freud, ambivalența descrie coexistența dragostei și a urii în relație cu același obiect sau aceeași persoană și se manifestă în gelozie, în doliu, în stările de nevroză obsesională (E. Brusset, 1991/2007, 51). Cel mai bun exemplu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
176-210. Sproles, George B., "Analyzing Fashion Life Cycle", în Journal of Marketing, 45, 4, 1981, pp. 116-124. Srank, Holly L., "Correlates of fashion leadership: implication for fashion process theory", în The Sociology Quarterly, 14, 4, 1981, pp. 534-543. Stănculescu, Elena, "Psihanaliză", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004a, pp. 274-276. Stănculescu, Elena, "Ambivalență", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.). Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004b, p. 28. Stănculescu, Elisabeta, Teorii sociologice ale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
respectiv discursul emanat din cadrul grupului, pe măsura și în interesul lui, este constituit pornind de la una din formele discursive anterioare. * Putem identifica în rostirea unei persoane urmele libertății sale? Poate că acesta este principalul domeniu al libertății umane. Psihologia și psihanaliza, prin intermediul unor discursuri în esență de tip cauzal, vin să restrângă foarte mult posibilitatea unui anume sens al libertății în sfera "actelor de vorbire" (ca de altfel și în alte domenii). Libertatea în domeniul discursului ar putea fi salvată de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
două abordări: cea "substanțialistă", încercând vindecarea prin intermediul a diferite materii (alcoolul putând constitui un exemplu; apelul la alte tipuri de plăceri intră în aceeași categorie), și cea "spiritualistă", ce recurge la diferite idealuri pentru vindecare (câteva exemple elocvente: religia, ideologia, psihanaliza). * Memorabilă formulă a lui G. Liiceanu: "sufletul suferă, spiritul gândește" (Ușa interzisă, p. 20). Schimbarea de accent constituie o mișcare ce conduce deseori la o reorientare a filosofiei; altfel spus, transformă (aparent) neesențialul în temă a gândirii. Un exemplu în
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
și nu prescrie rețete pentru remedierea disfuncționalităților. El adoptă un rol clarificator pentru a ajuta organizația să analizeze dificultățile și să le rezolve. Atitudinea de expert nu este coerentă cu bazele teoretice ale lui Jaques. El folosește apartaul conceptual al psihanalizei. În măsura în care fenomenele inconștiente explică dificultățile organizaționale, în intervenție trebuie adoptată o atitudine de distanță. Această atitudine este indispensabilă pentru a scoate la suprafață rezistențele și transferul. Intervenția va trece prin trei faze: • o fază de contact, în care consultantul urmărește
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
procedură de remunerare va aduce complicații administrative greoaie. Fuseseră angajate negocieri pe tema modului de remunerare, care însă tărăgănau. Observatorii erau surprinși să constate că relațiile cu conducerea erau excelente în ateliere, în schimb erau foarte conflictuale la masa negocierilor. Psihanaliza copilului și lucrările lui Klein furnizează bazele pentru analiza a acestei situații, analiză care a luat în considerare relațiile fantasmatice ale copilăriei. Sânul matern este primul obiect exterior întâlnit de copil. El este învestit cu pulsiuni libidinale. Constituie un obiect
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
35. În seria PSIHOLOGIE au mai apărut (selectiv): Aproape de "sufletul" animalelor. O sinteză de psihologie animală și etologie, Mihai-Iosif Mihai Comportamentul agresiv, Farzaneh Pahlavan Humorul ca sentiment vital, Harald Höffding Istoria psihologiei. Altar al cunoașterii psihologice, Mihai-Iosif Mihai Lexic de psihanaliză, Frédéric de Scitivaux Long-Term Consequences Of Political Detention And Torture In Aged Victims. A Clinical and Psychophysiological Assessment and Treatments Study on a Romanian Sample, Dana Maria Bichescu-Burian Memoria autobiografică, Ticu Constantin Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu O
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
rigide, unde cuplul bizon-cal este redat cel mai frecvent, uneori fiind flancat de un al treilea element, cerbul sau muflonul; tratarea artistică a dualității masculin-feminin este considerată de marele exeget al artei și religiilor preistorice ca reprezentând o schemă a psihanalizei, întreaga artă paleolitică aparținând domeniului simbolismului religios. A. Leroi-Gourhan este autorul celor patru stiluri evolutiv-artistice ale artei Paleoliticului superior, care ar trebui reformulate ca urmare a descoperirii grotei Chauvet, prin care s-au schimbat destul de mult interpretările sale, devenite clasice
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
ei văd credința personală ca pe o frână în cercetarea și înțelegerea empirică a unei probleme. Or, așa după cum remarca la un moment dat Clifford Geertz, „empirismul” pentru un cercetător și utilizarea sa în domeniul credinței țin mai mult de psihanaliza individuală decât de metodologie (Geertz, 1992 : 113). Nu am încercat să reneg sau să cenzurez propriile mele trăiri religioase, neliniști sau neputințe. Din contră, le-am considerat a fi o parte importantă a întregului numit „pelerinaj”. În notele mele le
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ritualului de sacrificiu original). Euharistia creștină (Sfânta Comuniune) a fost explicată avându-și originile în înțelesul sacrificiului totemic. Influența acestei teorii se observă în lucrările antropologului englez Sir James Frazer, sociologului francez Emile Durkheim și ale lui Sigmund Freud, tatăl psihanalizei. Frazer constată că magia precede religia, Durkheim exemplificând totemismul australian înțelege divizarea dintre sacru și profan la originea ritualului, acesta fiind apanajul sacrului. Așadar ritualul se contopește cu originile sacrului, lucrurile și acțiunile sacre nefiind altceva decât reprezentările simbolice ale
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]