1,484,817 matches
-
Alex. Ștefănescu Al. Ș.: Ai fost de curînd în România, ca invitat al Uniunii Scriitorilor, și ai participat, în stilul tău, serios, solemn, discret ironic, la diverse manifestări publice. Prezența ta m-a flatat, dovedindu-mi că viața noastră literară trezește interes, chiar și pentru cineva stabilit în Franța. Acum ești din nou la Paris și comunicăm (explicația e destinată cititorilor României literare) prin e-mail. Cum se văd lucrurile
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
se recunosc virtuțile economiei de piață, afirmarea ei literară și în general culturală rămîne în afara Europei. Cine știe unde. - Dar viața literară franceză cum ți se înfățișează? Este frenetică, așa cum mi-o imaginez eu de la București, sau agonizează? Este înregistrată de conștiința publică sau trece neobservată? Care sînt vedetele momentului? Care sînt discuțiile cele mai pasionante? - întrebările unui critic mă îndeamnă înainte de toate să definesc conceptul. Dar o expunere în doar cîteva cuvinte e imposibilă. Prin ,viață literară" francezii înțeleg tot ceea ce apare
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
costruttore friulano). 7. Studiile teologice și documentarea au constituit dintotdeauna obiectivele fundamentale ale permanentei intelectualilor români în bibliotecile și arhivele din Romă și Vatican. Beneficiind la Romă de o bursă "Vasile Pârvan" a Guvernului român, Ana Victoria Sima, universitar clujean, publică în acest volum 68 de piese documentare, în proporție covârșitoare din Arhivele vaticane, însoțite de un dens studiu, ce formează primul volum al lucrării, referitoare la vizitele pe care nunții vienezi le-au efectuat în Transilvania în secolul XIX, la
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
pe adversari să se recunoască învinși chiar înainte de-a începe campania electorală. În aceste condiții, speranța rămâne tot electoratul. Dezvăluirile și scandalurile de presă vor atinge cote apocaliptice, arătând încă o dată iresponsabilitatea și micimea morală a multora din personajele publice de la noi. Fluiditatea evenimentelor nu îngăduie nici un fel de previziune asupra a ceea ce se va întâmpla nici măcar peste câteva minute. Continui să scriu la acest articol la o zi după anunțul retragerii din cursă a lui Stolojan și deja avem
Mahalaua Armani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12417_a_13742]
-
și mai puțin performant. Știind și despre cine e vorba, mi-a sărit țandăra și mai mult decât dacă mi s-ar fi povestit cazul, fără amănunte. La noi există obiceiul, care nu-mi place, de a se face chetă publică pentru celebritățile care au nevoie de o intervenție medicală în străinătate. Adică avem bolnavi de categoria I, a II-a și așa mai departe? Dar dacă există asemenea categorii de bolnavi, ce facem cu cei care refuză să fie considerați
Un miracol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12459_a_13784]
-
categoria I, a II-a și așa mai departe? Dar dacă există asemenea categorii de bolnavi, ce facem cu cei care refuză să fie considerați bolnavi premianți, deși ar avea motive? Bătrîna doamnă s-a ocupat de lucrări de interes public de gradul I, începînd din anii "60, dar nu concepe să i se facă "favoruri". Ar da de la ea pentru alții, nu vrea să ceară nimic pentru ea. Mă plec în fața unui asemenea orgoliu, dar nu îl recomand. Eu cred
Un miracol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12459_a_13784]
-
peste cineva, un coleg, care pune mîna pe telefon și mă anunță după două minute că pot sta liniștit. Ederenul va veni la timp, pe tren, de la Cluj. Nu-i dau numele acestui om pentru că știu că nu așteaptă mulțumiri publice din partea mea. Nu-i dau numele nici lui, nici prietenului său care mi-a trimis medicamentul, fiindcă sper ca solidaritatea dintre oamenii obișnuiți să crească în cazuri limită. Doamna care și-a recăpătat vederea mi-a spus că ceea ce i
Un miracol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12459_a_13784]
-
Delavrancea, în Drapelul (1897, nr.-ele 121-122), scria, la puțin timp după ce Academia Română premiase lucrarea: "într-altă țară, în Occident, acest eveniment literar ar fi fost ocazia unei epice bătălii de critici, ar fi dat naștere la polemici, din care publicul cititor ar fi putut extrage substanțială hrană intelectuală... Câtă nedreptate în această indiferență." Salutând începerea restituirii marii colecții, Otilia Hedeșan (în România literară, 2004, nr. 12), deplora "receptarea absolut aberantă a acestei opere în cultura românească", existența doar a "câteva
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
și anume critica acerbă pe care Nae Ionescu a făcut-o sistemului democratic, în numele individualității periclitate, al culturii, din acest motiv, distorsionate, pîndite de disoluție. în vederile sale, democrația înseamnă ,efectiv egala îndreptățire a tuturor de a hotărî în chestiunile publice și care nu poate duce decît la înecarea individualităților în mase, la precumpănirea cantității asupra calității". însă ,cultura adevărată este operă de adîncire personală și, prin urmare, de diferențiere. Marii oameni de cultură, marii creatori în ordine spirituală nu au
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
singur, nu trebuie să fii trist, nu trebuie să te dai cu capul de pereți. Fii interactiv, fii dinamic, fii sociabil, fii pozitiv... Suferința și singurătatea sînt stări parazitare care trezesc de îndată și reflexul de mod imperativ al opiniei publice. Iar societatea posmodernă și-a descoperit și ea repede reflexul de interdicție. De la interdicția de a fi trist s-a trecut la interdicția de a fi singur. La ce bun să fii singur, cînd în lumea de astăzi se comunică
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
artistic, piața neagră include zeci sau chiar sute de colportori de imagini, de geambași, de traficanți, de falsificatori. S-a ajuns pînă în punctul critic în care muzeele organizează expoziții și, mai apoi, publică albume pentru a crea un destin public diverselor lucrări cu totul îndoielnice sau false de-a dreptul. II. Legi, mecanisme, instrumente Pentru raționalizarea fenomenului artistic, în România există acum Legea Patrimoniului mobil, Legea nr. 182, care prevede, printre altele, și înființarea instituției expertului de artă. Așadar, legea
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
e iluzia unei lumi care ascultă și singura lor șansă să știe dacă mai contează" (p. 125). Fiind în permanent contact cu dramele celorlalți, jurnalistul ajunge să mediteze și la propriul său destin, la eșecurile care stau în spatele unei cariere publice de succes. În permanență el este tentat să-și compare destinul cu al celorlalți, să-și calculeze izbînzile și eșecurile, să se autocontemple. Concluziile acestui exercițiu de autoscopie nu sînt dintre cele mai tonice pentru că de fiecare dată cînd se
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
Tudorel Urian Decembrie 1989. Regimurile comuniste din Europa de Est se prăbușesc unul după altul, după principiul dominoului. Șase foști demnitari comuniști denunță într-o scrisoare publică, citită la "Europa liberă", situația falimentară în care se află țara. Scriitori mai mult sau mai puțin celebri protestează individual sau își trec numele pe diverse liste comune. Nemulțumirea cetățenilor mocnește, dar Nicolae Ceaușescu pare de neclintit. Perestroika și glasnostul
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
fi echivalate cu acte de curaj) sale cărți ajunseseră să fie citite pe sub mînă și chiar să fie multiplicate prin copierea lor cu pixul. Numele său a devenit deja o referință uzuală în emisiunile culturale ale "Europei libere", iar spațiul public este infestat de zvonurile care dau ca sigură arestarea, molestarea sau chiar iradierea (cu efecte mortale pe termen mediu) scriitorului de către angajați ai serviciilor secrete. La sfîrșitul anului 1989, cu puține zile înainte de 17 decembrie (ziua represiunii împotriva timișorenilor, adevăratul
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
înainte de 17 decembrie (ziua represiunii împotriva timișorenilor, adevăratul moment al începutului sfîrșitului pentru regimul Ceaușescu), Augustin Buzura se afla în (pe atunci încă) Republica Federală Germania. A fost martor la dărîmarea Zidului Berlinului, a luat pulsul presei și al opiniei publice occidentale, știa cum văd occidentalii evenimentele deconcertante din partea comunistă a Europei, a purtat discuții cu români din diaspora și cu atît de popularii în țară redactori ai postului de radio "Europa liberă". În acest context a înregistrat pe bandă magnetică
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
pur și simplu benzile pe care înregistrase interviul, în timp a uitat de existența lor, dar le-a regăsit întîmplător la începutul acestui an. În privința celei de-a doua întrebări, mulți dintre adversarii (nu puțini) lui Augustin Buzura din spațiul public de azi vor fi fiind probabil convinși că se încearcă o cosmetizare a existenței scriitorului din perioada comunistă, prin revelarea tardivă a unei atitudini mai ostile, mai agresive a acestuia la adresa regimului. Exemplele de acest fel nu au fost puține
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
în epocă și a modului în care se autoapreciază astăzi mulți dintre scriitorii timpului, la sfîrșitul anilor �90 Augustin Buzura nu se considera un scriitor curajos. Atitudinea sa semăna într-un fel cu cea impusă de Mihai Botez în spațiul public. Ca și Mihai Botez, Augustin Buzura nu urmărea cu orice preț să se exprime împotriva regimului comunist. Programul său literar nu implica, a priori, opoziția față de establishment, ci doar rostirea integrală a adevărului. El presupunea impunerea în forță a stării
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
hazardului. Acest tip de convenție narativă este cerut, până la urmă, și de subiectul foarte delicat. Să scrii pur și simplu un jurnal de narcoman trebuie să îți asumi mai întâi un statut psiho-social precar și apoi să suporți, inevitabil, oprobriul public. Motivele nu sunt de discutat aici. Pe de altă parte, să intri în rolul ficțiunii 100% scriind despre droguri, riști să fii acuzat că nu cunoști îndeajuns subiectul care cere neapărat experiență personală. O soluție rezonabilă, din acest punct de
Câte un joint, joint. joint ... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12442_a_13767]
-
mărunte, meschine, insignifiante, reușea apoi printr-o vorbă frumoasă, printr-un gest special să-și răscumpere puținele momente de mediocritate." Spre deosebire de mulți scriitori de azi, Cezar Ivănescu își păstrează luciditatea când vorbește de situarea sa în raport cu marii dispăruți. Contează unde publici! Dintr-un posibil succes, instalarea într-o piațetă din Montréal a unei statui a lui Eminescu (realizată de Vasile Gorduz) s-a transformat într-un mic scandal, cu concursul unor voci din public, strident-negativiste, ca și al unor ziariști care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12481_a_13806]
-
publicăm? Cu franchețea care îl caracterizează, Vasile Dan susține că nu este suficient să ne păstrăm onorabilitatea în perimetrul textelor noastre, că răspundem și pentru contextele în care ne manifestăm. "Închei " subliniază eseistul " cu precizarea, pentru mine, obligatorie: contează unde publici!" Contează, bineînțeles. Nu poți să-ți afișezi semnătura în publicații imunde pretinzând că scrisul tău e imaculat. Ar fi ca și cum auzind țipetele unui om înjunghiat pe stradă ai închide repede ferestrele și ai asculta muzică de Mozart.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12481_a_13806]
-
Makine sau Daniel Mason. Paginile extrase din autobiografia lui Marcel Reich-Ranicki și cele din Eseul despre luciditate al lui Saramago (un roman parabolic, dens și de o subversivă luciditate) readuc în prim plan coșmarul istoriei. Dintre prozatorii români Gabriela Adameșteanu publică în acest număr din Lettre (.) un fragment din romanul Provizorat, intitulat L'air du temps. Cititorul familiarizat cu opera scriitoarei va remarca revenirea personajului prezent și în Drumul egal al fiecărei zile și va recunoaște, desigur, stilul de pe acum inconfundabil
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
1997, Apocalips amânat de Dan Stanca. Sunt deci o sută de titluri din trei secole de literatură, care nu sunt, din păcate, și trei secole de roman, căci specia nu intră la noi în practica de creație și în conștiința publică decât după 1850. Ce se poate spune, în câteva observații generale, despre selecția pe epoci și despre ierarhia autorilor, în funcție de numărul de titluri selectate? Până la primul război sunt reținute 11 titluri: romanul inaugural al lui D. Cantemir, Manoil și Elena
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
îl privesc. În autoportretul pictorului lucrurile stau exact pe dos: el își caută acea imagine pe care o știu și o văd toți, cu excepția lui însuși. Ca să o vadă și el, ca ei, are nevoie de ajutorul oglinzii, metafora ochilor publici. Scriitorul fuge de oglindă, pictorul o caută. Oglinda, mai presus de orice, oglinda este maestrul nostru", spunea Leonardo. Poate de aceea volumul cu este învelit într-o supracopertă cu luciu metalic. Înainte de a deschide cartea sau după ce a închis-o
500 de autoportrete by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12497_a_13822]
-
împrejurări, în urma unui simulacru de proces, la 5 septembrie 1942, prin sentința de condamnare a Curții Marțiale nr. 5115 (rămasă definitivă în urma respingerii recursului din 17 februarie 1943), Sergiu Filerot a fost condamnat la 10 ani închisoare corecțională pentru instigare publică (art. 327, Cod Penal) și 6 luni închisoare pentru neprezentarea publicației la cenzură (art. 1 și 3 din D.L. 494/1940, cu aplicarea art. 10 C.P.). De fapt, inițial fusese încadrat într-o lege specială " crimă contra siguranței statului ", fiind
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
spinarea măgărușului. Dar n-a fost o idee prea bună. Al doilea grup de oameni a spus: "Băiatul pe măgar și bietul om bătrân pe jos?!" Omul a schimbat ordinea priorităților și s-a suit el pe măgar. Zadarnic! Opinia publică s-a răsucit și ea: Om bătrân, fără minte! Chinuie bietul animal și săracul copil merge pe jos!" Atunci bunicul, care stătea bine și cu matematica, a adoptat următorul, posibil aranjament: s-a urcat împreună cu nepotul în spinarea măgărușului. Evident
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]