2,739 matches
-
ciocnesc ouă roșii, se mănâncă friptură de miel, drob și cozonac. În ziua de Paște nu se ia sare direct cu mâna, deoarece se spune că vor transpira mâinile tot anul. Pentru a fi ferit de acest neajuns, trebuie să pui mâna pe clanța ușii, când vii de la biserică și să rostești: „Cum nu nădușește fierul și e rece așa să nu nădușească mâinile mele tot anul la lucru”. Înroșitul ouălor este o adevărată artă, se îmbină culori și se trag
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la cunoștință o altă modalitate de a scăpa de negei: „Te duci la pădure, tai o vargă de alun, apoi vii acasă și iei negeii la numărat. De fiecare negel faci câte o crestătură pe vargă. După ce termini de numărat, pui varga în gard și spui: „Cum s- a uscat varga în gard, așa să se usuce negii lui Ion’’. Descântecul „de strânsul frigărilor” a fost cules de la Jenică Maftei (1898-1986) din satul Tarnița - care la rândul său l-a învățat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
etc. Pe messenger, europenii vor ajunge la concurență cu orientalii în ceea ce privește utilizarea ideogramelor, mai ales că anumite situri propun seturi de 5000 de ideograme diferite. Ce sărace sunt cele 26 de caractere ale alfabetului latin! Și câtă muncă să le pui una după alta, când procedeul copy-paste îți aduce orice ideogramă. Mulțimea lor le face însă greu de deosebit, cele uzuale rămân cele 7-8 de mai sus. În camerele de joc sau de alte activități recreative nu e timp de căutat
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
gură să bea. De asurzire: fiere de iepure cu lapte de femeie sa pice (picure) În ureche, sau fiere de corb cu lapte de femeie să pice În ureche. Când te mănâncă ochii: șofran și trandafir pisat ca făina să pui la ochi. De durere de grumaz: caută scorțișoară și umbir (imbir) trei dramuri (3,18 g) să le pisezi toate la un loc să le amesteci bine cu miere, să le legi fierbinți la grumaz. Pe cine mușcă șarpe În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
bine pe toate, să le facă turtă și să le puie la mădulariu. Pentru durere la ochi: să te speli cu silur la ochi. Pentru durere la ureche: 4 dramuri burete de mare să arzi și cenușa lui s-o pui la urechea bolnavă. Pentru Încuiatul omului (constipație): corn de inorog să-l pui În apă să stea un ceas, Într un pahar de sticlă, apoi să bea zeama, că se va slobozi și-i va trece. Pentru durere de inimă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
vomită) omul rău: brânză veche cu ceapă albă și unt de vacă să pui la cap. La fel, sămânță de molotru să fiarbă și să bea. Când curg lacrimile: năut să pisezi ca făina și cu apă de trandafiri să pui la ochi. Când are omul limbrici: fiere de bou cu miere să amesteci și să pui la buric. Alt leac: corn de cerb să freci cu pila și cu sămânță de in și să fierbi cu apă și să bea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
durere de picioare: să iei sânge de iepure proaspăt și untură veche, să le amesteci și să te ungi pe picioare, că-ți va trece. Pentru tuse veche: o lingură de iarbă mare și o oca de miere, să le pui să fiarbă și tot să le iei spuma până se va Împrăștia. Să iei dimineața câte o linguriță, ca de dulceață, că ți va trece. Din manuscrisul nr.924, din anul 1829, aflat la Academia Română (Osebite rățăte pentru boale) Pentru
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
o dai preotului să slujească 40 de zile, la care termen, să o ducă acasă. Să pună câte o bucățică În puțină apă cu care să te speli pe mâini și pe picioare, că este bună doctorie. Pentru scrofole: să pui 4 dramuri coajă de ou de gâscă, să o pisezi bine, cu o litră de bob prăjit bine și o litră zahăr candel, până se face praf. Să iei câte o linguriță de dulceață de 3 ori pe zi, până
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să pui Într-o pipă și să tragi fumul În gură. Manuscrisul nr.94, din anul 1784, aflat la Academia Română, colecția GASTER Pentru durere de măsele: sare și sămânță de cimbru să legi Într o pânză de mătase, s-o pui Într-o oală cu unt fierbinte, apoi să pui pe măseaua care doare. Miere de roi, la partea femeiască, să mesteci și să pui la măsele. Frunză de brad să amesteci cu oțet și să le fierbi și să ții
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să ungi locul cel bolnav, muștar alb pisat mărunt cu lapte dulce să speli locul acela. Pentru tuse: să iei podbal (limba vacii ) ca să fierbi, cu zahăr să bei. Pentru umflătură: să faci pâine de orz și fierbinte s-o pui la umflătură și să te Învelești bine. Apoi, să iei rută cu untdelemn și sare măruntă, să ungi picioarele că se vor desumfla. Udul tău să-l pui pe o cârpă și Încă te vei folosi. Când pierzi fața obrazului
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu oțet și toată vremea să clătești gura, până te vei tămădui sau smirnă să te obișnuiești a ține În gură până trece. Pentru buzele omului când crapă: să iei ceară albă, stafide proaspete, scoțând sâmburii din ele și mai pui migdale dulci și pisezi bine. Să pui untdelemn, să le topești departe de foc și atâta are putere de multă și bubele tămăduiește fără dureri, de care când vei cerca, vei vedea cum te vei folosi. Pentru cârcei la mâini
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
s o storci apoi și să pui 3 picături Întro ureche și 3 În cealaltă. Vătămătură (afecțiune externă sau internă, mai ales la burtă): să iei iarbă de vătămătură sau iarba ranei, să faci ceai, iar planta fiartă s-o pui În oblojeală, la locul cu durere. Alt leac: să faci fiertură cu lesnicioară și să bei, o cană dimineața și una seara. Dureri de burtă: se pune un săculeț cu ovăz Încălzit bine pe umflătura pântecului; pentru istericale se ia
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și din pagina învecinată pentru a informa la timp care‐s noutățile în ultimul număr (66‐ 67) din revista Pagini medicale bârlădene... Apoi articolele „Mirajul Occidentului”, „Violența în familie”, „Campania regională împotriva traficului de ființe umane...” ori „Săr bătoarea satului Puiești” - ediția a VI‐a - 2003 ș.a. sunt tot atâtea teme de multă importanță. Calendarul astronomic a lunii octombrie, Jocul de cuvinte - „Viticolă”, rubrica Sport, „In memoriam”, aportul Oficiului județean pentru protecția consumatorilor la respectarea regulilor de comerț și de servire
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
G. Tutoveanu Eugeniei, celei de a doua sale soții: ...S‐ ascult cum pleacă un vultur obosit Zburând încet din cuibu‐i părăsit, Că s‐a‐ ncheiat viața‐mi de sihastru Și‐ acum plutesc pe cel din urmă vis Să‐ mi pui în raclă‐un cântec din Albastru Și pe obraz o stiblă de narcis. Nu știm dacă i s‐au pus cele cerute dar iată ce consemnează profesorul G.G. Ursu în „Jurnalul l iterar” dedicat prietenului său G. Tutoveanu: ...„La Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Dintre membrii colectivului de redacție de la Steaua enumerăm: Constantin Calmuschi, revizorul școlar al județului Tutova, mai bine zis primul redactor al Stelei. Alături de el: Mitrachi Chiricuță, Vaskov, Pălia, Râmniceanu. * Statutele societăților... Statutele societăților de împrumut și păstrare „Belșugul săteanului" din Puiești Tutova, 1901; „Comoara săteanului" din Șendrești, 1901; „ Grivița" din Odaia Bursucani 1902; „Banul săteanului" din Ivești, 1902; „Albina" din Avrămești, 1902; „Duminica Floriilor" din Pogonești, 1902; „Izvorul Tutovei" din Plopana, 1902; „Răzeșii vechi" din Bălăbănești, 1902; „Sprjinul 174 săteanului" din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în serviciul Finanțelor pentru prima oară ca impiegat în Ministerul Finanțelor și apoi controlor fiscal. Este calificat drept muncitor și priceput. 290 Apostol Nestor, impegat în Administrația financiară Tutova. Gherghe Zota, perceptor fiscal Unțești ‐ Tutova Gh. Chicoș, fost perceptor în Puiești - Tutova. Constantin Velisari Subșef de secție în Administrația Financiară Tutova. 291 Calendarul Tutovei Calendarul Tutovei pe anul 1920, editor Revista „România Administrativă” anul II, apare prin îngrijirea domnului V.C. Nicolau, Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad. După lunile anului 1920, Calendarul cuprinde
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Paris, colaborator la „Arhiva" din Iași, autor al unor studii serioase de numismatică; Bogdan G. Ionescu, născut la 10 iulie 1875, profesor, autor de matematici și avocat în București, fratele poetului G. Tutoveanu; G. Cucu, născut în februarie 1882 la Puiești, ucenicul maeștrilor Chiriac, București și LenepvenParis, compozitor de cântări populare și bisericești. Gr. Crețu însemna și numele multor tutoveni abonați la deosebite jurnale și cărți și anume: la Albina Română din 1829 Aga Al. Miclescu; la Geografia Daciei de pitarul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lui Cronos (1995), Clipa ca transparență (2006), ș.a. RAVARU, Dan, n.3 aprilie 1941, Bârlad: profesor, folclorist, etnograf, publicist. A urmat Facultatea de Filologie a Universității "Al. I. Cuza" din Iași, licențiat în 1965. Funcționează ca profesor la liceele din Puiești și Negrești până în 1979, apoi se angajează în cadrul Centrului Județean de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare Vaslui. Activitate publicistică la Vremea nouă, Luceafărul (București), Datini (București), Comorile noastre, Strict studențesc 370 (Iași), Meridianul, TVV, Radio, Acta Moldaviae
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Neagu, V. Silvestru sau Toma Caragiu, Tamara Buciuceanu, Puiu Călinescu, Jean Constantin, Doina Badea. Meritele prof. dr. ing. Avram D. Tudosie se înscriu în rândul reputaților întemeietori... (Acad. prof. univ. Valeriu D. Cotea) 374 VASILIU, Lucian, n. 8 ianuarie 1954, Puiești, Vaslui. Studii Puiești, Bârlad, Iași. muzeograf apoi director al Muzeului Literaturii Române (Casa Pogor din Iași), coordonator al revistei Dacia Literară; prezent în presa literară cu eseuri, articole, note și comentarii cu o tematică diversă. Debut în Convorbiri Literare cu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sau Toma Caragiu, Tamara Buciuceanu, Puiu Călinescu, Jean Constantin, Doina Badea. Meritele prof. dr. ing. Avram D. Tudosie se înscriu în rândul reputaților întemeietori... (Acad. prof. univ. Valeriu D. Cotea) 374 VASILIU, Lucian, n. 8 ianuarie 1954, Puiești, Vaslui. Studii Puiești, Bârlad, Iași. muzeograf apoi director al Muzeului Literaturii Române (Casa Pogor din Iași), coordonator al revistei Dacia Literară; prezent în presa literară cu eseuri, articole, note și comentarii cu o tematică diversă. Debut în Convorbiri Literare cu versuri, 1973, editorial
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
bacalaureate în județ, a îndrumat competent numeroși studenți,; Cassian Maria Spiridon (n. 1950, la Negrești) e o prezență activă și stimulativă și ca șef al Uniunii Scriitorilor; Lucian Vasiliu cel molcom, tare plăcut la vorbă și la vedere (n. 1954, Puiești) e un sufletist de excepție; Laurențiu Șoitu (n. 1945, Șuletea) e un adevărat model de patriotism local recunoscut pentru valoarea sa în mediile academice străine; Titus Raveica (n. 1935, Scheia), fost președinte CNA întruchipează "Umanismul Renașterii" (2001) și ne rămâne
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de Costache Popa și Ileana Vulpescu, cu o prefață de Zoe Dumitrescu Bușulenga, Editura pentru Literatură Universală, București, 1965, p. 205. (24) Jacques Neefs, loc. cit., p. 63. (25) Liviu Rebreanu, Jurnal, I, text ales și stabilit, studiu introductiv de Puia Florica Rebreanu, addenda, note și comentarii de Niculae Gheran, Editura Minerva, București, 1985, p. 18. (26) Jean Rousset, Le lecteur intime. De Balzac au Journal, Librairie José Corti, Paris, 1986, p. 157. (27) Condiție discutată atât de către Maurice Blanchot (op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Attila, 10, 11 Popescu, Cristian Tudor, 64, 65, 66 Popescu, Grigore, 73 Popescu, Petre Demetru, 53 Popescu, Stelian, 184 Popișteanu, Cristian, 117 Popp-Rosetty, Theodor, 142 Potrache, Ioana, 23 Prezan, Constantin, 147, 148, 151 Prost, Antoine, 13, 258 Protopopescu, Valentin, 36 Puia, Teodora, 233 R Rabelais, François, 25 Racoviceanu, Sanda-Ileana, 181 Radstone, Susannah, 17 Radu cel Frumos, 56, 57, 62 Radu, Dumitra, 52 Radu, Vasile, 174 Radu-Bucurenci, Dragoș, 118 Rama, Fatmira, 246 Rancière, Jacques, 110 Raulet, Gerard, 108 Răchieru, Silvana, 175 Rădulescu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nr. 1-4, pp. 123-142. Traducerile selecțiunilor din manuale au fost realizate de Marina Vraciu (din limba bulgară), Agoston Andrei Jr. și Agoston Andrei Sr. (din limba ungară), Radka Janowska-Lascar (din limba poloneză), Gustavo Adolfo Loria-Rivel (din limba albaneză) și Teodora Puia (din limba germană). 29 Blagovest Njagulov, Les débat historiographique dans les rapports bulgaro-romains (1944-1989), în "Études balcaniques", Sofia, 2002, nr. 2, pp. 64-86. Această chestiune a influențat vizibil memoria istorică și reprezentărilor identitare ale populației din Bulgaria. O anchetă contemporană
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
prezintă un băiat într-un supermarket care ia un pui refrigerat, fuge afară, desface ambalajul și aruncă puiul în sus, rostind "Zboară, puiule, zboară!" Dar, din păcate, acesta cade pe pavaj, cu o bufnitura. Suntem de părere că mesajul emoțional "Pui atât de proaspeți, încât par vii" nu poate fi catalogat drept un mesaj persuasiv. De fapt, reclamă poate fi interpretată drept o insultă adusă băiatului, care pare să nu fie capabil în identificarea tipului (pui viu) și a ocurentei (pui
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]