1,588 matches
-
și cu niște plasturi de sfârcuri în formă de pană de scris. Vivian le comandase special pentru toate fetele. — Îmmm, nu, mulțumesc. Sunt în regulă. Nu aveam de gând să stau destul ca să termin un bellini 1. Un bass țeapăn pulsa în boxe, ținând ritmul pentru bruneta cu sânii goi de pe scenă, care se unduia în jurul unei bare. Eu am privit prin încăpere. Bietul David stătea îngrămădit alături de alți câțiva asistenți, care arătau ca și cum se simțeau teribil de inconfortabil. Nici unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
bucluc, am simțit că adulmecai către ceva care era al meu, chiar de sus de la amvon, citeam ce aveam eu pe hîrtiile mele, dar nu te aș fi scăpat pentru nimic în lume de sub observație, îți simțeam inima bătînd, venele pulsînd, mă omori cu sinceritatea ta copilărească, Părințele, din păcate eu n-am de făcut asemenea confesiuni. — Despre ce vorbești? îl întrerupe Roja nedumerit, bagă la cap, eu n-am venit să despicăm firul în patru, se uită la pereții văruiți
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
din centrul buzei superioare, chiar sub nas. Apăsați puternic, mențineți apăsarea puțin, dați drumul presiunii și repetați de trei-patru ori. Acesta este capătul Canalului de Control (figura 4.17). Beneficii: presiunea exercitată în acest punct stimulează Canalul de Control să pulseze energia în sus spre cap dinspre coloana vertebrală. De asemenea, deblochează obstacolele din calea fluxului de energie. c) Puneți palmele pe cap, cu degetele încrucișate și folosiți degetele mari pentru a găsi cele două puncte vitale localizate la ceafă, acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
vi se vor îmbunătăți sănătatea și vitalitatea. Aspectul minunat oferit de tao este că dovezile sunt evidente prin ele însele și nu e nevoie de argumente. La început, este posibil ca exercițiile să vă facă ochii să lăcrimeze sau să pulseze puțin, dar acest lucru e cauzat, în primul rând, neglijarea îndelungată a țesuturilor epiteliale din retină și de atrofierea mușchilor oculari. O săptămână sau două de practică ar trebui să elimine aceste simptome, dar dacă persistă, trebuie să încetați exercițiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
de fard care Îi sublinia aerul inexpugnabil de castel teuton. Iolanda pur și simplu, Înainte de a se hotărî să fie cumva pentru Încă o zi. Lenevind sub cearceaf, cu tâmpla lipită de umărul lui, părea un vâsc vermion În care pulsa egal o inimă de Împrumut. Închise ochii. Își pipăi obrazul țepos, pomeții ascuțiți, buzele cărnoase. Cu vârful limbii obtură pentru o clipă fisura dureroasă dintr-o plombă veche pe care ar fi trebui să o arate unui dentist și Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
era textul scris de mână cu o caligrafie nesigură, căznită și care Îmbrăca nudul Într-un fel de plasă cu ochiuri inegale, căci cuvintele ocoleau prudente organele vitale colorate În roșu, În care, printr-o ciudată iluzie optică, părea să pulseze viața. Deasupra capului era scris: Corp de vânzare cu o scurtă autobiografie. „Subsemnatul Bejan Iustin declar despre mine următoarele: sufăr numai cu tensiunea pe bază nervoasă. Încolo sunt sănătos tun drept care anexez și buletinul de analize de la Rombell. N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mică cât un petec de pantalon rupți În genunchi. Capitala Austriei e Viena. Ce urmează după asta? În mintea sa se făcu un gol În care cădea de la Înălțime același cuvânt: Viena, Viena. Îngroșa conturul țării sufocând astfel viața ce pulsa Înăuntrul ei. El Însuși se Învârtea În golul propriei sale memorii ca Într-o gaură neagră gata să Îl Înghită pentru totdeauna. Îl cuprinse un soi de amețeală. Creionul Îi alunecă Într-o parte și, printr-o Întâmplare, se opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și care lasă astfel În umbră sensul Însuși pe care forma Îl făcea vizibil. Un text din cele trei Îi atrăgea atenția În mod deosebit. Ceea ce părea să conteze cu adevărat În cazul lui era sugestia unei vieți secrete care pulsa cu vigoare În curgerea continuă a cuvintelor scrise fără nici o pauză Între ele. Textul era un singur cuvânt. Desenele acopereau aproape un perete. În total, cincizeci și două. Închipuiau În dispunerea lor o uriașă tablă de șah pe care rămăsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
stătea bine. Așa de bine Încât Întunericul, prea mult Întreținut, o făcea agresivă, irascibilă ca după nopți În șir pierdute În companii selecte. Primul care trebuia să-i suporte agresivitatea era tocmai Coriolan, Întâmplător tatăl fiului ei adorat, În care pulsa Însă și sânge din rasa Koblicska, o rasă de iepe de prăsilă și de armăsari de montă. În momentele ei de reverie, i se părea că aude venind din pustă nechezatul lor de animale libere, care nu fac altceva decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
acum tatăl său și pe care le va purta Într-o zi... Cine știe? Numele Însă nu se făcu auzit pentru că era Încă prea Îndepărtat... Îi era Într-adevăr cald. Se simțea bine. În buzunarul pentru batistă al sacoului său pulsa, ca o perlă caldă, inelul opalin al durexului pe care Eleonora i-l Înapoiase spunându-i: După calendarul meu, azi e o zi norocoasă. Îl sărută prelung, Îi potrivi fularul În jurul gâtului, apoi urcă În autobuz. Fiind zi de sărbătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Nash împușcat de un polițist de la LASD care ieșise din tură după ce acesta jefuise o băcănie japoneză, ucigându-i pe proprietar și pe fiul lui de paisprezece ani. — Suntem celebri, Dwight. Kay stătea în hol. Am râs. Articulațiile zdrobite îmi pulsară. — Poate notorii. Unde-i Lee? Nu știu. A plecat ieri după-amiază. — Știi că are necazuri, nu? Știu că l-ai zvântat în bătaie. M-am apropiat. Răsuflarea lui Kay duhnea a țigări și femeia avea fața umflată de plâns. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ca să știe că nu suntem decât noi doi. Kay își feri privirea și mi-am dat seama că a văzut dincolo de ei. Am vrut să încetinesc puțin ritmul și să continui mai blând, mai tandru, dar imaginea unei vene care pulsa cu putere pe gâtul lui Kay m-a făcut să o pătrund cât de tare am putut. Am terminat mormăind: — Îmi pare rău! La naiba, îmi pare rău! Oricare va fi fost replica lui Kay, ea a rămas înăbușită în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
care îi născuse. N-a pronunțat nici măcar o dată numele lui Hamor, iar Shalem parcă nu s-ar fi născut niciodată, nici nu m-ar fi iubit și nici n-ar fi sângerat de moarte în brațele mele. Tăcerea lui Re-nefer pulsa de durere, dar când m-am întins s-o iau de mână, ea și-a reluat zâmbetul vesel și s-a întors să sporovăiască despre frumusețea palmierilor sau despre poziția înaltă a fratelui ei ca scrib-șef și supraveghetor peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
noi, dar nopțile erau mereu la fel. Mă luptam cu visele care mă lăsau transpirată, udam cearșafurile așa cum sângele lui Shalem udase patul nostru, căutând aer și cu frică să nu scot vreun sunet. Dimineața, mă dureau ochii și îmi pulsa capul. Re-nefer era neliniștită din cauza mea și se consulta cu cumnata ei. Mi-au impus să mă odihnesc după-amiaza. Mi-au legat un fir roșu în jurul taliei. Mi-au dat să beau lapte de capră amestecat cu o licoare galbenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
spună lui Zafenat Paneh-ah că e tatăl unui băiat frumos. Eu am fost dusă într-o cameră liniștită și m-am cufundat într-un somn întunecat, fără vise. M-am trezit a doua zi dimineața plină de transpirație, cu capul pulsând, cu gâtul în flăcări. Întinsă pe saltea, am întrezărit lumina care curgea prin ferestrele înalte și am încercat să-mi amintesc ultima dată când fusesem bolnavă. Mă durea capul și am închis ochii din nou. Când i-am deschis, lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Eram" deci se întâmplase deja. Fără intenție, gândire, pur și simplu eram. Ne doream. Și exista acel impuls. Acel impuls. Acel impuls era viață, energie. Puritate. Viteză. Acel impuls era un I mare. În esența ființei mele (și a lui) pulsase ceva. Senzația era unică și intimă. Un sărut, urmat de altul, priviri peste clipiri, toate fără înregistrare cronologică, încât nu știam de începuse sau se terminase și începuse imediat iar. Și probabil că nu conta. Ce se întâmplase? Cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
mai regăsește pe nici o hartă. Doar actualii dezgropători ai rețelelor de canalizare ai I.C.A.B.-ului mai înțeapă, când și când, cîte-o vână de pământ viu, gras, miezos, îndopat cu împuțiciunile asimilate, semn că, pe sub scoarțele pavajelor centrale ale Bucureștiului, mai pulsează ceva din inima pârâiașului care circumscria punctele descântate ale orașului. 98 DANIEL BĂNULESCU - Dar de ce, fă? De ce-mpietrește?... Ce le-arăți? Din încăperile podidite de întuneric și de răcoare ale imobilului se prelinse un clănțănit dulce de clopoțel. Năsoasa își
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a unei Endimiunse și totuși rămâne ascunse de ea ar putea împinge Obiectul până la dezintegrare. Am dori ca acest Concept ridicol să fie dizolvat pe loc. Asta e tot. Te poți întoarce. Am simțit cum partea de eu-Grimus din mine pulsează furioasă la auzul reproșului lui Dota. Apoi mi-am dat seama că existau unele întrebări care-și puteau găsi răspunsul aici mai bine decât oriunde altundeva. Dota, am gândit. — Da? Gândul a fost tăios - expresia unei minți căreia i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
cu grijă la un capăt. Scoase din interior o hârtie la fel de albă ca și plicul, pe care erau scrise câteva rânduri. Se sprijini de peretele din spatele ei după ce le citi. Mâna în care ținea hârtia căzu inertă pe lângă corp. Inima pulsa sângele în vene cu o viteză nebună. Pieptul părea mult prea mic pentru forța ei, de parcă ar fi vrut să evadeze din închisoarea aceea incomodă. Lacrimile își făcură brusc apariția în ochii care-și pierduseră imediat veselia. Prietenele ei veniseră
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
EminescuOpIV 244} Dar te-ai trezi... păcat! și nu mă-ndur. Dormi liniștit c-un braț pe după cap. Din când în când cu ochiul eu te fur, Din când în când din mână cartea scap. {EminescuOpIV 245} Și-s fericit... Pulsează lunga vreme În orologiu cu pașii uniformi... De ce te temi? Cu mine nu te teme! De nu te culci, te culc cu sila... Dormi! {EminescuOpIV 246} ÎN FEREASTRA DESPRE MARE În fereastra despre mare Stă copila cea de craiu - Fundul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
a suta, a mia oară când se întreba asta și, deodată, înțelesese că n-o mai durea. Iubirea lui Sebas topise junghiul care îi rupea inima pe din două. Peste rană crescuse o punte neagră de carne care nu mai pulsa... Sebas era un nufăr răsărit din cenușă. În schimb, bunică-sa ajunsese o moartă care clipea și mânca cu lingura, la o masă, în trei. Omul pe care îl iubise mai presus de orice însămânțase o alta, căreia îi creștea
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
creativității sale, Într-un «narcisism idealizant», conform căruia subiectul nu spune «Mă iubesc așa cum sunt», ci «Sunt sau trebuie să fiu așa cum mă iubesc».”1 Așadar, o iluzie? O simplă proiecție? Nu altfel o interpretează Jean d’Ormesson atunci când detectează pulsând În dandy, ca de altfel și În snob și arivist, egolatria. Chiar dacă e orientată spre țeluri diferite, obsesia imaginii de sine Îi face pe toți „sclavii unei proiecții pentru care sacrifică totul și chiar propria fericire”2. Adevărat moralist el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
coborârea vertiginoasă. Marie avea să străbată în curând hățișul de bare de aliaj și de butelii, cu cablurile corespunzătoare, coborând pe lângă luminile orbitoare, prin întuneric și apoi, în sfârșit, pe scenă. Numai la gândul acesta și simții cum adrenalina îmi pulsează în vene. —Thierry, coregraful, o să se ocupe de toate astea. De ce? —Pen’ că dacă coboară oblic, o să mai fie nevoie de cineva pe punte. Unul care s-o coboare și unul care s-o tragă dintr-o parte în alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
fum care se prelingeau prin țevile de eșapament, așa cum se întâmpla cu fabricile în timpul Revoluției industriale. În mod ciudat, îmi cam plăcea rezultatul. Aveam o teorie cum că, dacă tot trăiești la oraș, măcar să alegi unul pe cinste, o capitală pulsând și palpitând de viață și mizerie, acolo unde până și cei mai puternici supraviețuiesc cu plămânii contaminați permanent. Spre dezamăgirea mea, până la urmă, toți, în afară de mine, trebuiau să ajungă undeva și să se întâlnească cu cineva. Succesul Visului unei nopți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
dând cu șutul într-o minge și bârfind. Nu își trădau bucuria: prea mulți dintre profesorii lor erau baathiști, susținători ai regimului, ca să riște așa ceva. Chiar și așa, Salam simți o anumită energie nervoasă, o încărcătură electrică ce părea să pulseze înăuntrul lor. Era un sentiment nou, pe care nici unul din ei n-ar fi fost în stare să-l exprime. Dacă ar găsi cuvintele și dacă s-ar putea elibera de teama care crescuse în ei, ar spune că, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]