28,736 matches
-
unul dintre cei mai fervenți susținători ai prozei mele. Cu doar cîțiva ani în urmă mi-a dedicat numere-ntregi din revista pe care o conducea, ba chiar la un moment dat și-a intitulat un articol, jenant de laudativ, pur și simplu Cărtărescu. La rîndul meu, i-am admirat întotdeauna cărțile, cea despre Eminescu mai ales, ca și verva și vioiciunea de foiletonist. Dar după ce-am publicat Postmodernismul, cu sau fără legătură cu asta, vechiul meu prieten și-a
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
să-i fie mai familiară această terminologie decât ziaristului. Nu pentru că ăsta ar fi trend-ul impus de luminații într-ale didacticii de la București, ci pentru că orice profesor, înainte de a fi profesor de educație fizică sau de geografie, e profesor pur și simplu și e obligat să știe, prin specificul meseriei sale, diferența dintre programă analitică și curriculum diferențiat. Dacă acești termeni buclucași ar fi avut o normală și o nepolitizată întrebuințare, multe dintre disputele sterile și păguboase pentru învățământul românesc
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
punctele slabe ale scriitorului. Alunecarea în astfel de aberații, îndulcirea miroznelor sexuale cu arome aparent mai nobile, mitologie, hermeneutică, alchimie. Nu era nevoie și ar fi fost chiar infinit mai bine dacă modelul lui Gălățanu ar fi rămas un Creangă pur, acela din poveștile pentru adulți, și nu un Creangă care l-a citit și l-a ascultat pe misteriosul său comentator de mai tîrziu. Mai captivante ar fi pasajele în care scriitorul folosește rețeta discursului de registru științific. Modelul pare
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
rețete tehnice, în fond lucrurile se schimbă decisiv. Pictura nu mai este nici un mijloc de consacrare a unei anumite realități, nu mai este nici o glosă pe marginea idealității sau o formă de acces în spatele materiei, acolo unde așteaptă bucuriile spiritului pur, ci, pur și simplu, o continuă negociere cu limbajul și o tehnică de eliberare a tensiunilor existențiale. Chiar dacă fac expoziții și lucrează la șevalet, în atelier sau în spațiul liber, dorința artiștilor de a scăpa din captivitatea genurilor și din
Mișcările unei generații (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15661_a_16986]
-
decît să simplifice pînă la schematizare un fenomen a cărui evoluție este infinit mai complexă și, în esență, rebelă față de orice retorică. Așa cum tipologiile sexuale din demonstrațiile lui Weininger sînt doar categorii abstracte, ele neputînd fi găsite niciodată în stare pură, nici artiștii români care populează anumite intervale istorice nu sînt niciodată singuri și cu atît mai puțin angrenați într-un unic circuit al fatalității. în anumite doze, toate comportamentele și toți vectorii coexistă în aceeași unitate de timp, numai că
Mișcările unei generații (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15661_a_16986]
-
baroc al celor trei mame. Dintre sursele epicului: pulp fiction, senzaționalul din ziare. În general libertatea fanteziei, ficțiunea sunt salvatoare și s-ar putea considera că acestea servesc delectării de dincolo de orice scop ideologic sau de redempțiune în sens metafizic. Pură gratuitate: "Din fericire, eu doar relatez un soi de poveste modernă, deci nimeni nu trebuie să se supere sau să mă ia prea în serios. Și nici nu e nevoie de măsuri prea drastice." E un posibil răspuns pentru Ayatolahul
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
mele le spun rugăciuni păgîne le pun înainte foarte flămînd fiind să pască întîmplări sălbatice cu munți și păduri îndepărtate poate chiar de neatins/ apoi mă-mbrac încet încet ca un nabab cu insolitul meu costum din stofă de țărînă pură sticloasă inconfundabilă cu guler cu manșete cu buzunare cu căptușeală de iarbă tînără zglobie frunzoasă/ pornesc la-ntîmpalre pe străzi prin cartiere sărace prin parcuri obscure prin care doar paraliticii dorm cu bezna impenetrabilă-n brațe/ îmi imaginez că sînt bun
Un postavangardist (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15674_a_16999]
-
și poezia mea seamănă în genere cu gura larg deschisă a tigrului (...) gura tigrului are undeva într-un colț patul de diamante și perle pe care vine moartea și doarme din cînd în cînd umflîndu-și la maximum plămînii cu viață pură" (gura tigrului adîncă și sălbatică precum gura diavolului). Avem impresia că o sumă de imagini ,,trăznite" își au izvorul nu doar în dorința de ,,a-l epata pe burghez", ci și în cea a manifestării euforic-infantile, care transcende cu naturalețe
Un postavangardist (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15674_a_16999]
-
care le-a îmbrăcat intervenția directă a comenzii politice în dinamica și în metabolismul creației. Așadar, pe lîngă interogația de ordin metafizic, pe lîngă indecizia abisală între corporalitatea formei artistice și puterea de seducție a idealității, a spiritului acorporal și pur, artistul român a fost constrîns să facă față și unei alt fel de indecizii: între a picta la comanda unor agenți ai terorii politice sau a refuza colaborarea cu riscul identificării ca dușman, al interdicției și al exilului din viața
Mișcările unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15682_a_17007]
-
o confuzie de preocupări, încît nu știe omul unde să te așeze. În fond e o carte științifică fiindcă aplici o metodă urmărind obiectiv rezultatele. Critica e un gen independent, care deși presupune preparația științifică, se desprinde ca și literatura pură de mișcarea strict investigativă, făcîndu-și un scop nu dintr-un adevăr abstract, cît din unul viu"... (Scrisori către Tudor Vianu, vol II, 1994, p. 280). Cum se vede, Călinescu îi reproșa, și în noiembrie 1945, că n-a scris o
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
mai puțin completă decît aceea care se exercită asupra datelor naturii moarte." Și, cu toate aceste precizări conjuncturale, repet, cred că, azi, putem considera vestita carte a lui Vianu drept o istorie literară, nu critică, ci științifică, călăuzită de aspectul pur și primordial aici al stilisticii. Viziunea sau metodologia cărții, examinînd proza românească timp de un secol de manifestare, e perfect unitară, cum se și cuvenea. Heliade, ca și Bălcescu și Russo, oricît de deosebite ar fi temperamentele lor individuale, coincid
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
dialog" cu un alt filosof român de anvergura lui, pentru simplul fapt că acesta din urmă nu există. Frumos, dar, în același timp, un verdict serios, cu implicații grave. O astfel de afirmație își așteaptă încă demonstrația. Nu poți "proclama", pur și simplu; înainte trebuie să fi existat o încercare de "dovedire" a "mărimii" lui Noica (un studiu bine argumentat, spre exemplu). O altă conjunctură specială în viața lui Gabriel Liiceanu a fost întîlnirea cu Emil Cioran. Are un text despre
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
și anume în aceea a modernității. Tot ceea ce pare însușit a posteriori, asumat după o serioasă deliberare, este născut din acea nevoie imperativă, oarecum inocentă și romantică, a conștiințelor moderne de a-și regăsi și exersa libertatea pe spații expresive pure, necenzurate și nesupuse unei ordini artificiale de către normele abstracte ale pedagogiilor academiste. Dar, dincolo de posibile apropieri și de repertoriile comune ale unui interval dat, pictura Wandei Sachelarie se identifică limpede și pregnant. Chiar dacă unele dintre temele sale pot fi regăsite
Un expresionism melancolic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15716_a_17041]
-
tot poet!) Daniel Corbu a fost agresat și i s-a furat manuscrisul unui volum subvenționat de Ministerul Culturii. Cum de n-avea poetul decît exemplarul cu pricina, în era computerelor și a xeroxelor, asta nu mai știm. * Printr-o pură întîmplare - dar care are meritul unei rememorări necesare - Observatorul cultural nr. 90 și Ateneu/ nr. 10 aduc vorba, după ani buni de uitare, despre Alice Botez (1914-1985). Observatorul publică mai multe scrisori de la Jeni Acterian către autoarea romanului Iarna Fimbul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
fost reintroduși în limbă și oferiți uzului public mult mai tîrziu (în secolul al XIX-lea). Foarte utilul Dicționar al împrumuturilor latino-romanice în limba română veche (1421-1760), apărut în 1992, oferă numeroase exemple de termeni pe care, bazându-ne pe pura intuiție și fără verificarea surselor, i-am crede mult mai noi (chiar în primele pagini apar: academic, argument, armonie, atom - atestat la 1694 - etc.). Dacă prin limitările citate conceptul de neologism se depărtează destul de mult de sensul său etimologic și
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
adînc filosofice, care banale exclamații, fiecare cu paranteza ei atentă la numele autorului. Dar cu totul altul este regimul intertextualității în Adolescent sau Spovedania, mijloacele sînt mult mai rafinate, mai puțin demonstrative, iar autorul mult mai atent la problematica vieții pur și simplu. Aici pare să fie punctul de rezistență. Aceste proze rămîn cu adevărat tinere, dincolo de teorie și experiment și aici Ioan Groșan e cu adevărat un scriitor de anvergură internațională, renunțînd să fie un postmodern atît de român. Un
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
umăr cu disprețul aristocrat, insuportabil, al celor liberi din născare, părând a fi legați ca niște sclavi de propriile lor opreliști de castă, orgolioasele caste îngrădind cursul viu și întortocheat al vieții, cum este ea, nici sclavă, nici liberă: viața, pur și simplu, capricioasă, parșivă, vicleană, măturând orice înjghebare, fie ea cât de semeață în aparența ei de nezdruncinat. Fiindcă, asta era - realitatea, jertfită pe altarul mincinos al aparenței... Fusese o idee de sclav. O răzbunare de sclav, eliberat în fine
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
lui Petru. Alexei fu pus la cazne la Petru și Pavel. Se povestește că țarul asistă la aceste cazne. A fost numită o curte de judecată. Dar caznele continuau fără istovire, deși complotul de care era acuzat țareviciul era o pură născocire. Torturat fără milă, e un fapt dovedit că țarul, înfuriat, a pus mîna pe knut și l-a lovit fără milă pe fiul său. Țarul, înduioșat totuși, îngenunchie înaintea muribundului, sărutîndu-l. Țareviciul muri, nu înainte de a fi cerut să
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
alb de sus și pînă jos. Iar eu îmi repet în străfundurile memoriei: Măcelarul de la Verdun, spaima lumii, asta a fost bărbatul ăsta în alb, tînărul ăsta, vechiul meu prieten, făgăduială de veșnică amiciție, în ciuda tuturor, făgăduiala de a rămîne puri, de neatins. O planetă de care se va aminti". În casă, unde se vorbea engleza, doar un singur personaj, un aghiotant. "Toată suita redusă la acest ins. Simbol a ceea ce a fost". Și după ce află statutul obscur al Kronprințului, abia
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
de convingătoare e, în acest context, ieremiada d-sale? Cultura română e din nou tratată în chipul cel mai puțin măgulitor, văzută ca un pustiu, ca și cum dl Marino ar fi fost un Dragoș, descălecătorul ideatic, punîndu-i piatra de temelie în pură sălbăticie și incurie: "Păcat, cum repet mereu, că în cultura noastră nu s-a creat încă deprinderea de a construi, de a edifica, de a da lucrări fundamentale". Obsedat, uneori pe o irecuzabilă intonație cazonă, de "spiritul de sinteză și
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
divagații autoarea amestecă rău lucrurile. Balzac, Heidegger, Sf. Augustin, Ulici, Dali, Homer, Cicero, Th. Hardy, Bacovia, Hesse, Breban (evident) etc. etc. se succed cu repeziciune, confuz, aproape superficial, într-o supărătoare și obositoare etalare orgolioasă de cunoștințe literare: "La Blaga "pura veșnicie absolută", - imponderabilul, - e sufletul ce este greu. "Nemurirea sufletului", cum scrie în Vorbiri însingurate fiul lacrimilor fericitei Monica, Sf. Augustin. Îngustarea vederii, convertirea la religia eului, o exersează fichteanul Novalis "Nu este oare universul în noi [...]"" (p. 108). "Ce
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
se învață la vreo vârstă, ci se impune din copilărie. Așa că nu există nici un motiv valabil ca să nu mâncăm. Eu, care gustasem din țipar înainte de a ști ce era, am rămas pentru totdeauna cu o senzație contradictorie: avea un gust pur, chiar dacă ușor melancolic, dar imaginea șarpelui țintuit de buiandru era mai puternică decât pofta mea de mâncare. Fratele meu făcu o sforțare supremă cu prima înghițitură, dar n-a fost în stare să îndure și a vărsat. - Te duci la
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
acest tip nu scapă de condiționarea istorică, totuși nici Dostoievski, nici Broch, nici Zola, nici Thomas Mann nu au nevoie de atîta cunoaștere extraliterară pe cît au nevoie romanele românești din ultimii patruzeci de ani pentru a putea fi citite pur și simplu. Aceste romane, și în special cazul Nedelcovici, nu sînt nici romane istorice, care să ceară evident o minimă documentație din partea cititorului, dar nu sînt nici cu totul parabolice, așa încît cadrul să nu conteze. Și cu siguranță nu
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
nu și studii". "Text de referință", "a răspunde la toate problemele", "studii" iar nu biete "lecturi" alcătuiesc stafidele cozonacului ideatic cu care ne tratează, magnanim, dl Marino... Îl atrage cumva Noica? Așa ar fi fost normal, măcar pentru tehnica ideii pure, pentru visul unei abstracțiuni care să sancționeze odată pentru totdeauna impuritatea empiriei celei producătoare de atîtea neajunsuri, între care "literatura". Și totuși, asistăm la o nouă execuție: Faptul că peisajul ideologic românesc actual a fost ocupat de mitul Păltiniș mă
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
converg. în ceea ce privește creația plastică propriu-zisă, G. Tzipoia a traversat, de-a lungul anilor, întregul parcurs de la experiențele figurative, de la glosele pe marginea unui model, pînă la disoluția formei clasice și reconstrucția ei prin mutarea accentului de pe realitatea exterioară pe realitatea pură a limbajului. Modern fără a părăsi convenția tabloului, diversificat fără a trăda continuitatea unor motive, riguros în construcția imaginii fără a neglija forța de seducție a culorii, exact ca un geometru în reprezentare, dar de o mare sensibilitate în realizarea
Portrete paralele by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15789_a_17114]