3,386 matches
-
Umbra lui Țepeș Tot răsucindu-se-n mormânt frigară, A evadat, să afle ce-i prin țară; De ce-a văzut, e-atât de indignat, Că s-a întors mai trist ca un păcat. Puși doar pe hărtănit bravi patrioți, Cum să le-ascuți o țeapă la toți? De-am masacra toți codrii seculari, N-ai cum ciopli de-odată atâția pari. Sau să îi strângi pe toți sub o zidire, Să îi afumi, unde
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93456]
-
păru să o privească drept în ochi, clipi din gene, dădu din coadă, dar când o mângâie, Ingrid simți doar o bucată de carton acoperită cu firișoare pufoase. - Vai, e de carton! - Ți-am spus eu. E doar o văcuță pusă să vândă ciocolată. - Și mie îmi place ciocolata, mami! - Tuturor copiilor le place ciocolata. Dar știi de ce? - De ce, mami? - Pentru că e dulce. Dar nu tot ce e dulce e și bun pentru copii. Vezi tu, ciocolata nu e bună
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
Și totuși poetul rămâne mușcat de întrebări: „Pentru ce te acoperă până la buze/ sublima răceală a valului?” Se-mpacă el, cumva, cu ideea morții, dacă i se pare sublimă răceala valului? De altfel, întreaga lecție de pe Ostrov abundă în întrebări puse sau nepuse, sugerate de atmosfera gravă ce se degajă din imersiunea cuvântului în structura misterioasă a aparențelor. Da, un mister metafizic se degajă din textul poemelor, elemente cosmice se combină cu lucruri pământești, se completează reciproc, se grefează pe mituri
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93026]
-
am așteptat la gară. M-a strâns în brațe și mi-a vorbit atât de prietenos ca și când n-am fi fost niciodată certați. M-a mișcat gestul lui. L-am condus la cuibul nostru unde ne aștepta Mihaela cu masa pusă. Tata era un fel de arbitru al eleganței, aș zice un Petronius contemporan, scrupulos în arta de a se îmbrăca până la prețiozitate. Purta haine de tăietură clasică din stofă englezească, mănuși tot englezești, guler răsfrânt (Take Ionescu) chiar pe arșița
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
trebuiau înjunghiate jertfele. 42. În fața meselor pentru jertfe, mai erau pentru arderile de tot patru mese de pietre cioplite, lungi de un cot și jumătate, late de un cot și jumătate și înalte de un cot, pe mesele acestea trebuiau puse uneltele cu care se junghiau vitele pentru arderi de tot și pentru celelalte jertfe. 43. Pe dinlăuntru, casa avea de jur împrejur pervazuri de un lat de mînă, care slujeau ca mese pentru carnea jertfelor. 44. Afară din poarta dinlăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
nu înseamnă vechime, noblețe și obligație aristocratică, mândrie și răspundere, rădăcini moș tenite, temeinicie, chibzuință, reinvestire pentru refacerea țesutului social. Precum kitsch-ul, care azi jignește simțul estetic pentru ca mâine-poimâine să devină artă, tot așa trufașii bogătași de acum, cei puși exclusiv pe acumu lare, exclusivism și autosuficiență, pot să capete cu vremea men talitate de oameni bogați cu adevărat. Naturi ira diante din toate punctele de vedere. Căftăniți sufletește și spiri tual, nu doar economicește. În ce măsură se simt aceștia din
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
vorba că aș fi fost dat afară din toate școlile din lume. Oricum nu de necazul meu a intrat tata în compania unor mari cheflii, jucători de cărți și nu din cauza mea certurile, bătăile și umilințele la care era su pusă familia s-au întețit. Cu dorul de ai mei, de mama și surori, am luat drumul pribegiei, mai exact al căutării unui rost. Și iată-mă angajat la Fabrica de cherestea “Raux et Lalu” la Cosmești. Câte 9 kilometri la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
directorul școlii am semnat eu iar la rubrica învățători, soția. Noi doi eram toate cadrele didactice din școală. Despre atmosfera din sat este greu de scris ceva. Era atâta bucurie și mulțumire la părinți, neamuri și vecini de parcă fusesem cu toții puși paznici la cea mai mare comoară a pământului. Și această comoară exista. Copiii. * În una din zilele lui iulie sînt chemat la revizoratul școlar de revizorul Cezar Stratula. La Marineanca, dumneata și doamna Brumă ați făcut minuni. Ați făcut adevărat
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
lumea umbrelor. E imposibil să te lămurești din povestea Pandorei dacă zeii au amestecat speranța cu lucrurile bune pe care au ținut să le dăruiască muritorilor ori, dimpotrivă, cu nenorocirile abătute asupra lor. Singurele amănunte clare sunt că speranța era pusă ultima, tocmai la fundul cutiei Pandorei, și că ea a rămas pe pământ. Povestea lui Endymion, care mi s-a părut, la început, limpede, acum mi se pare de neînțeles, fiindcă, după ce aflăm că Endymion l-a rugat pe Zeus
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Iliada. Aceasta m-a silit să admit că, pentru mine, "emigrările antice" sunt, mai degrabă, un pretext de care am nevoie ca să-mi țin în frâu impulsurile pesimiste. De altfel, mi-am explicat în felul meu faptul că speranța era pusă ultima în cutia Pandorei. Mi-am zis că ea era antidotul. Fără ea, relele cu care zeii au umplut cutia ar fi devenit fatale. În aceste condiții, aproape nu-mi mai pasă ce-au pus grecii în idealul clasic. Găsesc
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
America e plină de simulacre. Aproape toate muzeele au spații comerciale unde se vând simulacre sub formă de bijuterii, de statuete, de postere. Există o întreagă industrie a simulacrelor și se cheltuiesc miliarde de dolari pentru reproduceri, cât mai fidele, puse uneori în valoare mai bine decât originalele din Europa.) Mitul reușitei. (Credința în "succes" face această societate să prospere. Orice poate fi pus în cauză, nu succesul. Pentru "dezmoșteniții soartei", americanul are compasiune, nu și înțelegere.) Mitul performanței. (Nu întîmplător
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
T. Săvescu V. I. Castan C. I. Știubei M. Eminescu I. A. Darzău XII Nr. 10 anex. catal. Proces-verbal Astăzi, duminecă, în 13 iuliu 1875, subsemnații au examinat eu deamăruntul lucrările înscris ale candidaților de la câte și opt obiectele; notele puse acestor lucrări se pot vedea atât pe ele cât și în catalogul anexat la acest proces-verbal sub rubicele respective. Rezultatul examenului oral din limba română s-au trecut sub rubrica "Romîna-oral". Făcîndu-se calculul cuvenit pentru aflarea medielor generale, au rezultat
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
copci de aramă, cu care să se împreune acoperișul cortului, ca să alcătuiască un întreg. 19. Au făcut pentru acoperișul cortului o învelitoare de piei de berbeci vopsite în roș, și o învelitoare de piei de vițel de mare, care trebuia pusă pe deasupra; 20. scîndurile pentru cort, le-au făcut din lemn de salcîm, așezate în picioare. 21. Lungimea unei scînduri era de zece coți, și lățimea unei scînduri era de un cot și jumătate. 22. Fiecare scîndură avea două urechi, unite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
ele la 100 ruși, ba „boiarii caimacani” au oferit lui „fertmarșal” cheile porții așezate pe blidul de argint „poleit cu 4 evangheliști”. Asta nu-i singura și nici ultima biserică jefuită cu bună știință, în cele mai multe cazuri chiar de către cei puși să aibă grijă de ele. „ Iar ai dreptate, fiule. Asta însă nu înseamnă să ne oprim din treaba la care am pornit.” Spunând vorbele acestea, mi-a strecurat în față, pe nesimțite, un nou manuscris: „ Hai să vedem ce se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
se vede limpede din ce am citit, unde se spune că: „făptura bisericii să fie după cum este cea vechi”. Bătrânul nu are liniște măcar o clipă. Mereu îmi întinde câte un manuscris sau, pur și simplu, mă trezesc cu hârțoaga pusă dinainte fără nici o vorbă. Așa s-a întâmplat și de astă dată, când îmi întinde un manuscris, pentru care, însă, mă face atent: „ Citește acest permis de liberă trecere dat preotului Basilius Frenk, misionar apostolic în Moldova și profesor de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
este faptul că școlile făcute de dascăli de loc sau de aiurea „nu numai că sparg școala cea mare domnească, încă hulindu și pe dascali, înstrăinează și inimile părinților ca să nu-și dea copiii la școala cea mare domnească”. Cei puși să cerceteze aceste pricini „au găsit doao mijloace îndreptătoare;...întâi: ucenicii până nu-și vor plini șase ani, cel mai puțin, din școală să nu lipsească ca cu necurmata...împlinirea anilor, acestora, să poată ucenicul a ajunge la priceperea învățăturii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
procedarea. Le obicei însă femeile se purtau cu el așa cum îi plăcea lui.. Dacă îi trebuia un mic împrumut, îl găsea, și totdeauna găsea un ospăț fin, fără de care amorul nu ar fi fost complet. Lică nu avea numai tacâmul pus, ci și patul așternut pretutindeni, fie ca oaspe, fie ca amant. Din toate aceste peregrinări, rezultă că anume stradă era legată pentru el de un anume fel de ospătare si culcuș. Acest trai aventuros căpătase totuși, prin repețire, un fel
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
surpriză de preț. Maxențiu avea multă afecțiune pentru Marcian. Fu bucuros că-1 revede. Rămași singuri, muzicantul făcu însă elogiul Adei. Atunci prințul nu mai cuteză să-și arate doleanțele casnice. De-acolo înainte totul decurse bine. Marcian își avea tacimul pus, întrucît, între mesele la birt și dineurile mondene, îi convenea 194 să se poată repauza cu bucătărie de familie. Maxențiu lua parte numai ca spectator. Mesele lui speciale, din trei în trei ore, permiteau serviciul separat și izolarea. Deși cam
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
acela grav, care de profil îi părea străin si îsi recunoștea cu plăcere, din față, capul cu micn freză pe frunte. Făcea astfel repetiții folositoare, dar nu cuteza încă să-și înlocuiască vestonul secret ce-i făcea crupă, cu buzunarele puse sus ca să-și afunde în ele mâinile fără lucru. Se lăsase însă ispitit să comande un rând de călărie și unul de oraș, tot sportiv, la fel cu al lui mister Whip, cu diferența că jocheul era urât ca o
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ce ar fi fost oare bine să facă! N-avea încredere •-• și pe bună dreptate - în energia ei. Furtuna, care face vârtej pe locul necurat, nu se dezlănțuise, așa că răul mocnea pe loc. Nory, chemată pentru a fi consultată și pusa încă de la poartă în curent de babă, intrase cu: "Să-ți trăiască'" și rămăsese la: "Dă-o afară!'' Refuzase însă să se amestece: -Eu cu mojica aia nu vorbesc!" Așa că buna Lina urmase a-și rumega înainte gândurile necă-V-1?, pe când
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
lăsa nici o îndoială. Fără să aștepte altă Invitare, Mika-Le plecă. Feciorul, omul vechi de casă, se apropia cu precauțiune de Drăgănescu: - O telegramă pentru doamna! Cu ochii congestionați în ziua aceea, Drăgănescu îl fulgeră, apostrof îndu-1: - Nu știi unde trebuie pusă corespondența doamnei? - Din Elveția! cuteză cellalt. în adevăr, Maxențiu își declarase la Leysins două domicilii, prin una din acele fantezii exaltate, corectată de mențiunea tristă și prevăzătoare "în caz de accident". La vreun accident de bob-sleigh se va fi gândit
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
și Independenței, urmăritorii l-au ajuns, descoperit și asasinat, în Martie 1946, s-a întâmplat ca și poarta metalică dinspre bulevard să fie încuiată. Era din Botoșani de loc și de existența lui mai amintește doar o placă de marmură pusă, după 1989, pe peretele umbrit de tei al clădirii cu etaj, utilizată de Universitatea de Medicină. Cei care s-au rânduit la șefia Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat la Iași, ahtiați de funcții și alergători după..., s-au luat
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
-l primise îl duse într-o rezervă,în care mai erau patru pacienți. Lache se ridică din scaunul cu rotile. Întreabă: și-acum, ce fac? Stai pe patul acela, până când va sosi, cineva, care să-ți dea răspuns la întrebarea pusă. Ce-ai pățit, fu întrebat, de careva, dintre cei prezenți. Nimic. Păi, atunci, de ce ești aici? M-au apucat, niște nebuni, din garaj, și m-au adus aici. Zicând că-s înghețat și beat. Dar, după câte se vede, nu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
mafiei politice locale a momentului. în felul acesta, s-a ajuns, ca, totul, să fie în mâinile acestui, autointitulat, Hoțelea Mijlociul. De ce, măi nălucule, Mijlociul? Pentru că, și sub mine, și sub atâția alții, asemeni mie, sunt, valuri-valuri, de funcționari sus puși; doar, că, unii dintre ei au altă putere de a înțelege, pe când, alții, ca mine, de pildă, nu. Hai, tacă-ți fleanca și nu mai mânca la... Nu mai mănânc. Bine. Vă cedez vouă, locul, la mâncat. În public și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
văd de ce mai am a-mi vedea, pomana primăriei, cu mila-n poartă, sub forma unei făclii. Da. Mai bine așa! NĂVODARII Era pe vremea când armata română tradițională era distrusă, sistematic, cu program dinainte făcut, ordonat, de către străinătate, și, pus, sub papucul NATO. Unitatea 001122 urma să dispară într-un timp scurt. Militarii, de orice calibru - soldați, subofițeri și ofițeri - să fie disponibilizați, contra unor sume care să-i atragă să subscrie la acest act. Doar câteva zile mai erau
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]