KorAP: Find »[drukola/base=râie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...57 58 59 ...67 >

1,663 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

perioadă interbelic? �n dou? p? r? i. Prima, de la 1918 la 1930. �n ace? ți doisprezece ani, cele dou? p? s?ri de prad? , Germania ? i Rusia � numit? acum Uniunea Sovietic? � erau amor? ițe. Există speran? a democra? iei ? i a redres? rîi economice. Dup? aceea, a urmat cea de a doua faz? , diferit? de primă: criza ? i �ntoarcerea lui Carol al ÎI? lea �n Rom�nia. Germania, sub Hitler, ? i Rusia, sub Stalin, ? i?au revenit, au atacat Acordul de la Versailles ? i au �nceput

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ia rom�neasc?. �ncuraja? i de Ungaria, nu f? ceau altceva dec�ț s? a?tepte momentul potrivit 3. Pe l�ng? ei, mai erau ? i ucrainenii, bulgarii ? i lipovenii (ru? i de credin?? pravoslavnic?) din Moldova ? i din Delta Dun? rîi. Erau aproape o jum? țațe de milion de germani, să? îi ardeleni, ? i de ? vabi din Banat. Să? îi au f? cut pace cu administra? ia rom�n?; ? vabii din Banat erau mai pu? în conciliatori; nu au existat probleme deosebite

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ț? țări �n Dobrogea, unde se vor stabili arom�nii (rom�nii din regiunile Greciei); r? m?seser? c�teva grupuri izolate de s�rbi �n Banat ? i de austrieci ? i polonezi �n Bucovina. ?iganii puteau fi g? și? i pe tot cuprinsul ?? rîi. Se spune c? siguran? a na? ional? este pentru na? iune cum este cancerul pentru individ; c�ț timp nu se afl? acolo, nu te po? i g�ndi la nimic altceva. Siguran? a na? ional? a Rom�niei era bine

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Era u? or de aplicat o reform? agrar? �n Bucovina ? i Transilvania, deoarece majoritatea mo? ierilor nu erau rom�ni. �n sf�r? it, �n 1921, reforma p? m�ntului s? a extins ? i asupra Regatului. ??rănii de acolo nu aveau experien?? �n administrarea gospod? rîilor lor. Erau lipsi? i de cuno? țin? ele moderne ? i de credite care s?? i ajute s? se pun? pe picioare. Creditele agricole au constituit principalul subiect al demagogiei politice interbelice. �n loc s?? i ajute pe noii ?? răni individuali, liberalii

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ar fi reu? it s? se instaureze. �n rest (mai ales �n Rom�nia), democra? ia, că s?? l cît? m pe Maiorescu, r? m�nea o �form? f? r? fond�. Cum spunea Iorga, democra? ia nu era �organic� bazat? pe tradi? iile ?? rîi. Nu există nici un precedent istoric de democra? ie �n Rom�nia. Prima ei �ncercare, criza, ? i fluxul �n plin? cre? tere al fascismului au spulberat? o. Rom�nia nu avea o burghezie autohton? , nici un standard viabil de contracarare a demagogiei politice, nici un

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
c? oamenii de rea credin?? pot spune c? exist? un Iorga istoricul, un Iorga omul de cultur? ? i un Iorga politicianul. Dar acest lucru este pur ? i simplu neadev? rat5. Dar, prin 1921, ? ansele politice ale lui Iorga, �n ciuda ocup? rîi �n 1931 a postului de prim? ministru erau compromise, ca ? i rolul pe care �l va juca �n timpul Dictaturii Regale. Tot ce a f? cut el din punct de vedere politic �n anii imediat postbelici nu va constitui dec�ț o ? ans? pierdut?. Prin

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
interesele personale ? i aspiră? iile na? ionale. Br? tianu era con? tient de faptul c? absen? a lui Iorga la Versailles urma s? fie o absen?? mai mult dec�ț remarcabil? , dar toat? elocin? a maghiar? nu putea face nimic �mpotriva autodetermin? rîi ? i a validit?? îi tratatelor secrete. �n ce m? sur? au fost aplicate aici principiile wilsoniene? Tratatele de pace l? sau circa trei milioane de unguri (care deveneau acum cea mai numeroas? minoritate aflat? sub st? p�nire str? în? din

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
at�? ia rom�ni de dreptul lor la autodeterminare. Acest lucru a fost f? cut �n 1940, c�nd, �n urma Dictatului de la Viena, Transilvania a fost �mp? r? it?. Era oare Ungaria din perioada interbelic? mul? umit? de aplicarea principiului autodetermin? rîi, care �i l? să numai teritoriile cu o majoritate maghiar? incontestabil?? Autorul c? r? îi de fă?? , educat �n Ungaria, are unele �ndoieli. Spiritul general era: �Nem! Nem! Soha! (Nu! Nu! Niciodat?!) Ungaria nu va accepta niciodat? Acordul de la Versailles! � Ideea general

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Partidul Social Democrat (? i chiar de ilegalul Partid Comunist). Pierderea a dou? treimi din Ungaria istoric? ? i a unei pozi? îi de importan?? european? (elementul maghiar domină �n Imperiul austro? ungar) �n schimbul uneia de relativ? insignifian?? , ? i toate acestea �n numele �autodetermin? rîi� at�ț de cinic aplicat?! Datorit? acestui e? ec al autodetermin? rîi pentru unguri va deveni revizionismul maghiar at�ț de puternic. Iorga sus? inea c? nu autodeterminarea, ci restitutio ad integrăm era scopul urm? riț de unguri. Versailles era locul unde

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
dou? treimi din Ungaria istoric? ? i a unei pozi? îi de importan?? european? (elementul maghiar domină �n Imperiul austro? ungar) �n schimbul uneia de relativ? insignifian?? , ? i toate acestea �n numele �autodetermin? rîi� at�ț de cinic aplicat?! Datorit? acestui e? ec al autodetermin? rîi pentru unguri va deveni revizionismul maghiar at�ț de puternic. Iorga sus? inea c? nu autodeterminarea, ci restitutio ad integrăm era scopul urm? riț de unguri. Versailles era locul unde acest lucru putea fi verificat! Dar nu s? a �nt�mplat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s? fac? parte din delegă? ia rom�n?. La Conferin? a de Pace s? a declan? at disputa dintre Rom�nia ? i Iugoslavia asupra Banatului. �n 1916, Antanta, supus? unor presiuni puternice, a cedat Rom�niei �ntregul Banat, ca pre? al într? rîi ei �n r? zboi. Mai multe variante de grani? e au fost prezentate delegă? iei rom�ne la Versailles. Cea francez? ? i cea englez? erau cele mai favorabile revendic? rilor rom�nilor, grani? ele propuse de americani erau mai pu? în

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
men? în�ndu? se ferm �n ultimii 70 de ani24. P? r? sirea de c? tre Br? tianu a Conferin? ei de Pace a dus la demisia lui ? i la formarea unui guvern sub conducerea generalului Artur V? itoianu �n vederea organiz? rîi primelor alegeri conform principiului votului universal din Rom�nia Mare. ?inute la �nceputul lui noiembrie 1919, acestea au fost primele alegeri libere. �n timpul vot? rîi au fost organizate multe greve, dar toate acestea nu au influen? at caracterul liber al

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
demisia lui ? i la formarea unui guvern sub conducerea generalului Artur V? itoianu �n vederea organiz? rîi primelor alegeri conform principiului votului universal din Rom�nia Mare. ?inute la �nceputul lui noiembrie 1919, acestea au fost primele alegeri libere. �n timpul vot? rîi au fost organizate multe greve, dar toate acestea nu au influen? at caracterul liber al alegerilor. Iorga candida mai departe pe o list? comun? cu Cuza �n cadrul Partidului Na? ionalist Democrat. Liga Poporului a generalului Averescu nu a participat la alegeri

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
condi? iile erau departe de a fi normale. Dr. Lupu era surprinz? tor de necorespunz? tor pentru sarcina această. Temerile Palatului au fost exploatate de Br? tianu ? i de presă liberal?. Cealalt? personalitate? cheie care a contribuit la e? ecul guvern? rîi democrate a lui Vaida a fost ministrul de finan? e, Aurel Vlad. Ardelean de origine, bancher de la Or?? ție, provenit dintr? un mediu patriotic, el era practic incapabil s? organizeze finan? ele �n �mprejur? ri at�ț de turbulențe. Normalizarea situa? iei

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ainte de r? zboi, cititori ai �Neamului rom�nesc�, iar �n perioadă de la Ia? i, to? i priveau spre Iorga că la un conduc? tor. ??rănii nu mai erau pe jum? țațe robi, ci veterani m�ndri, ? țiind c? bun? starea ?? rîi depindea de sacrificiul lor. St? p�ni acum pe propriul lor p? m�nt, ei erau oameni care?? i dovediser? valoarea ? i c? rora li se promisese dreptul de a participa la via? a politic? a ?? rîi. At�ț cei pasivi c

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
țiind c? bun? starea ?? rîi depindea de sacrificiul lor. St? p�ni acum pe propriul lor p? m�nt, ei erau oameni care?? i dovediser? valoarea ? i c? rora li se promisese dreptul de a participa la via? a politic? a ?? rîi. At�ț cei pasivi c�ț ? i cei activi din genera? ia tran? eelor tr? iser? pe propria lor piele �n r? zboi efectele corup? iei ? i ale ipocriziei claselor conduc? toare. Acum aspirau cu to? îi la ceva total nou �n Rom�nia

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
pe drept cuv�nt un �lupt? tor�, un intelectual de o anvergur? extraordinar? , ceva mai mult dec�ț incoruptibil (fenomen rar la Bucure? ți). Ei apreciau patriotismul lui �nfl? c?raț ? i ? tiau c? era un du? man �nver? unat al restaur? rîi Rom�niei reprezentat? de Br? tianu. Iorga posedă toate calit?? ile pe care adep? îi lui din genera? ia tran? eelor i le atribuia, cu excep? ia uneia singure: nu era deloc politician. Din cauza aceasta, a? tept? rile genera

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s? le pun? la dispozi? ia lui Averescu ? i a partidului s? u. ? i s? nu uit? m de r? pitorii eficien? i ? i cu circulă? ie �n mas? ai presei liberale. La 13 martie 1920, s�ntem deci martorii dizolv? rîi Adun? rîi prin decret regal, sub pretextul c? Averescu ? i partidul s? u nu participaser? la alegeri. Atunci c�nd edictul regal a fost citit �n Camer? , aproape to? i deputa? îi au avut o reac? ie violent?; mul? i dintre

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
pun? la dispozi? ia lui Averescu ? i a partidului s? u. ? i s? nu uit? m de r? pitorii eficien? i ? i cu circulă? ie �n mas? ai presei liberale. La 13 martie 1920, s�ntem deci martorii dizolv? rîi Adun? rîi prin decret regal, sub pretextul c? Averescu ? i partidul s? u nu participaser? la alegeri. Atunci c�nd edictul regal a fost citit �n Camer? , aproape to? i deputa? îi au avut o reac? ie violent?; mul? i dintre ei s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
buit? dexteritate politic? , a introdus proiectul de lege al Reformei Agrare. Mihalache, ministrul agriculturii, a ezitat, dar Iorga a �n? eles c? timpul nu era de partea lor. �n ultima să cuv�ntare că purt? tor de cuv�nt (r? spunz�nd amenin?? rîi unei posibile instaur? ri a dictaturii), l? a avertizat pe rege: �Pere? îi Palatului Regal vor fi �mpro? că? i cu s�nge�44. La 13 martie 1920, generalul Averescu a fost numit de c? tre rege s? formeze noul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de Partidul ?? r? nesc. Dar, �n ciuda deficien? elor ei, Legea Reformei Agrare din 1921 a �mp? r? it �n sf�r? it ?? rănilor majoritatea marilor propriet?? i funciare chiar ? i �n Regat. A fost elaborat? ? i o alt? m?sur? foarte necesar? unific? rîi, reforma monetar?. Fostul adversar al lui Iorga, acum aliat politic, Take Ionescu, f? cea parte din guvernul Averescu ca ministru de externe. Acest lucru i? a oferit unele posibilit?? i politice lui Iorga, care era tot mai izolat. Cuza fusese

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
rolul lui Iorga �n via? a public? , numind �Neamul rom�nesc� �un ziar murdar, un organ al anarhiei�. Atunci c�nd Iorga a protestat, Argetoianu i? a promis c? �o s?? i v�re pumnul �n gur? �48. �n martie 1920, dup? dizolvarea Adun? rîi Na? ionale, Iorga e considerat drept purt? torul de cuv�nt al �Opozi? iei Unite�, numit? ? i �Federa? ia�. Erau de fapt dou? opozi? îi: liberalii (care pretindeau c? i se opun lui Averescu) ? i cei �nl? tură? i de la putere

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga a sesizat efectele, dar nu a prea �n? eles cauzele: cum de protec? ionismul pauperiza circa 80% din populă? ie, dar era necesar pentru o industrializare for? at? ? i rapid?. Totu? i, nu există nici un plan sistematic pentru implementarea industrializ? rîi. Povară industrializ? rîi rapide a fost clar pus? �n spinarea ?? r? nimii 60. �n aceste �mprejur? ri, �sistemul liberal� nu consideră Constitu? ia ? i votul universal drept ceva sacru, ci mai cur�nd drept un obstacol care trebuie s? fie �nv? luit

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
efectele, dar nu a prea �n? eles cauzele: cum de protec? ionismul pauperiza circa 80% din populă? ie, dar era necesar pentru o industrializare for? at? ? i rapid?. Totu? i, nu există nici un plan sistematic pentru implementarea industrializ? rîi. Povară industrializ? rîi rapide a fost clar pus? �n spinarea ?? r? nimii 60. �n aceste �mprejur? ri, �sistemul liberal� nu consideră Constitu? ia ? i votul universal drept ceva sacru, ci mai cur�nd drept un obstacol care trebuie s? fie �nv? luit ? i evitat. Constitu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
o asemenea atmosfer?; Cuza se sim? ea bine, deoarece avea prilejul s??? i lanseze vorbele de duh ? i aforismele. Chiar ? i Iorga s? a adaptat la atmosferă Camerei ? i r? spundea cu aceea? i moned?. Era �nc? membru al Adun? rîi ? i participa la lucr? rile acesteia, dar era permanent ocupat cu preg? tirea cursurilor sale universitare sau a unei noi c? r? i � ? i c�nd nu avea Iorga �n preg? țîre o carte nou?? �, urm? rînd dezbaterile doar cu o

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]