2,010 matches
-
îl văzură ieșind. Își scoase un fel de batic din buzunar să-și șteargă anevoie nasul, căci folosea o singură mână, cealaltă ținea cu îndărătnicie punga la piept. Ce-o fi având în ea ? șopti Jenică. — Niscaiva bilete de loterie, rânji Maca. Nu glumi cu așa ceva, se înfioră Jenică. — Nici nu trebuie să aibă cine știe ce, spuse Tili, fără să-l slăbească din ochi. Niște chei, ceva mărunțiș... Ne caută și nu ne găsește. Știe că îl căutăm... Se apără... De ce nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Împinse castronul mai spre mijlocul tejghelei, de teamă ca o mișcare stângace să nu-l răstoarne. Ar fi trebuit, atunci, să culeagă numerele, unul câte unul, de pe jos și asta ar fi însemnat, deja, o alegere. Pentru că cifrele păreau că rânjesc spre el, sfidătoare, acoperi castronul cu o foaie de hârtie. Privirile îi căzură apoi asupra mapei din care ieșeau, verzui, capetele lozurilor, ca niște peștișori, gata să sară din ascunzișurile lor și să se zvârcolească, holbând ochii țintă spre el
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
la ușă și număr câte bucăți de hîrtie igienică rupe. Asta e important, îi repet mereu, pentru că în primul rând, așa se face economie, și pe urmă e primejdios când hîrtia se amestecă cu un scaun rău, lipicios. Dar Herrmann rânjește mereu și își bea mai departe bitterul lui. GRETE (Interesată, către Mariedl): Ce aruncă în closet oamenii ăștia de soi, de li se înfundă closetele în halul ăsta? MARIEDL: Într-un rând a fost un borcan de marmeladă cu viermi
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
o să arate ca Hasi și ca Schweindi luați împreună. Copilul o să lase impresia că ne-ar fi dat cineva pe amindoi prin tocător și din carnea așa tocată ar fi lipit la loc pe micul Schweindihasi. KARLI (se ridică și rânjește cu subânțeles): Domnu' Schweindi, știți d-voastră care e cea mai mare porcărie de pe fața pământului? Cea mai mare porcărie de pe fața pământului e pâinea. Pâinea e porcărie. Fiecare pâine trebuie aruncată. SCHWEINDI (se înroșește tot, se ridică): Porc murdar
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
are dreptate.. nu-i așa ușor, nu, cu adevărat nu-i așa ușor. HASI (detașată): Nu, nu este ușor, dar altfel nici nu este. (Cârciumăreasa vine cu mâncărurile comandate și servește cu atenție Frumoasa Pereche. Cei doi încep să mănânce rânjind) SCHWEINDI: Poftă bună, dacă îmi permiteți, foarte orginal... cu adevărat. HASI: Acu' înfundă-ți singur odată botul ăla idiot, bucată de rahat impotent ce ești. (Schweindi devine nesigur și își reia croșetatul, după ce mai întâi mușcă cu lăcomie dintr-o
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pe ăsta în vecii vecilor... niciodată. COMPOZITORUL (impresarului): Și tu nu o să pupi niciodată seria ta de figurante pizdoase în corpul tău obscur și șvăbuit în cel mai înalt grad... în vecii vecilor... niciodată, haha. (cântăreața plânge în hohote, pianista rânjește răutăcios) MECENA: Liniște, acum trebuie să deviem totul, rogu-vă frumos, să lăsăm să răsune, trebuie să putem să lăsăm să răsune muzica din gâtlejele răgușite de doliu. Noi voiam chiar azi să ne scoatem din restaurantețimea Graz-ului. Azi Graz-ul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pot să am. Nici o frică, rămân totuși jos... rămân la sol, dacă vrei, atunci când vrei să ai câmpia cea joasă... totul, numai să vrei tu să vrei. (se apropie extrem de încet cu rochia ridicată de compozitor, el se întoarce și rânjește la pianistă) Știu... pentru mine există micile turnuri... dar cele mai înalte m-au întărâtat. (îl arată pe impresar) Franz era un mic turn. Călduroasă și credincioasă sunt eu însămi, mie. În câmpia mea adâncă poate să fie pentru tine
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Este posibil să îți învingi propriile prejudecăți? Scena se petrecea într-un orășel român și ne-a fost povestită de un prieten. Aștepta singur autobuzul și brusc s-a trezit înconjurat de patru-cinci țigani cu figuri prea puțin amabile care, rânjind, i-au cerut să tragă un fum din țigara sa. În mod vizibil, încercau să îl umilească (ei înșiși fiind umiliți în alte circumstanțe). Prietenul a avut destul sânge-rece încât să caute pachetul în bu-zunar și să le ofere o
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
aga a spus cu asprime: Sultanul a aflat că încerci să scoți țara de sub stăpânirea luminăției sale. De aceea a poruncit să fii mazilit. Sunt gata a-mi apăra țara, cu arma! a răspuns Brâncoveanu cu demnitate. Nu poți, a rânjit aga. Zece mii de soldați turci și tătari stau gata să se repeadă asupra Bucureștiului. Amenințarea a speriat pe boieri. Au prins a șovăi. Aga s-a arătat atunci și mai aspru. L-a pus domn pe un boier dușman al
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
reduse cu 25%, de muncitori și de sindicaliști, de câinii trimiși la eutanasiere, de țepile din Piața Victoriei, de țânțarii de Nil... Aceștia, fără să ia în seamă „binele" pe care premierul spune că l-a făcut țării, îl huiduie rânjind sardonic, pe unde îl văd prin țară, deși Boc le spune sus și tare, ce bunăstare a preconizat el pentru România. Ascultați-l numai! După câte ne spune cu atâta patos și convingere Emil Boc, ar trebui mai degrabă să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
deodată, fără să iau seama la imensul vuiet de schimbare, care se aude dinspre Cotroceni. Măria Sa, Traian Băsescu I-ul trage cu mâna sa proprie clopotele, că vrea schimbarea Constituției, zice el vorbă mare, cu una care să consolideze Parlamentul, rânjind apoi spre cei „care au pus botul": Am glumit, bă, ha-ha-ha, vreau una care să dea puteri mai mari președintelui. Dar în sinea lui, se zbate ca peștele pe uscat, storcind zi și noapte gândul, cum ar putea să facă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
învățați, bătuți de soartă, care din prea multă carte a luat-o razna. L-a dat aici jos conductorul de la ultimul tren de aseară, un bucureștean negricios și rău al dracului. L-a îmbrâncit din tren și mi-a strigat rânjind grețos cu dinții lui lungi și îngălbeniți: „Ia-l cucoană să-ți țină de urât la noapte. Un bătut se soartă, asta-i”, conchise ea oftând. Femeia venită, rămasă cu mâna la gură și cu ochii ațintiți la cel de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pe timp de vară”. Am deschis ochii și am văzut că eram dus pe o targă de doi oameni spre o mașină a Salvării, înfiorător de albă, cu crucea aceea mare, roșie, care atunci mi s-a părut că-mi rânjește amenințător. În jur erau mulți oameni, uitându-se spre mine cu ochi mari și curioși ca ai copiilor, vorbeau șușotind, cred că despre mine. Am sărit jos, am rupt lanțul acela de oameni care s-au dat temători la o
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
se uita după el fără un cuvânt, de parcă îi secaseră deodată toate cuvintele pe care le-o fi știut vreodată. De abia când Mitrică urca treptele casei ca să intre, zise înfundat și răgușit. - Dar sunt eu, Ion, fratele tău. Mitrică rânji deodată întorcându-se numai pe jumătate spre poartă. - Ion a murit demult, ce spui tu străinule, în fiecare an l-a pomenit popa la pomelnic. Cine mai știe ce golan ai fi și tu de prin lumea asta largă fiindcă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
din colțul gurii. Cică odată, doar unul singur, a zis ceva, dar nici măcar aceluia presa a hotărât să nu-i dea numele, pentru a-l proteja... de eventuale „poșete” ministeriale în cap! „Da, bună întrebare și plină de substrat”, a rânjit la televizor un pedelist prins cu ziua târgului pe acolo. Exact același lucru s-ar fi putut citi și pe buzele fostului interlop, convertit într-un fel de impresar, numitul Rudel Obreja, exact același cuvânt imediat după repriza a 4
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
le-a smuls de sub labele lor păroase și prădalnice o părticică din țara asta pe care ei doreau s-o facă scrum. Muzica de Vivaldi pusă pentru vacile de lapte la ferma sa de la Târzii sună pentru copoșii cu dinții rânjiți de un sentiment vindicativ, atroce, exact ca niște clopote de înmormântare și de aceea scheaună de câte ori au prilejul ca niște căței unși sub coadă cu terebentină. Vezi cum tâlhari proveniți tot din rândul acelorași copoși se plâng în presa centrală
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
o lume devenită din ce în ce mai mică, au aruncat rapid umanitatea în brațele celui de-al Doilea Război Mondial, care cu bombele sale atomice putea să-i aducă pieirea. Europa a trăit spaima morții, văzând chipul hidos al sinuciderii care i-a rânjit grotesc. Nimic nu s-a dovedit mai fals decât a pune progresul în serviciul ideologiei. De atunci s-a instalat o pace stranie asigurată numai de frica răspunderii fiecărui om față de lumea căreia îi aparține. Nimeni nu are curajul să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
partener; părere; părinte; persoană dragă; perversitate; piață; plăcea; plăceri; plăcut; plecăciune; popor; populație; prețui; prieten; prietenie; primi; profesor; profesorilor; proști; punte; puțin; raritate; răscumpăra; a răscumpăra; a răspunde; răspuns; reale; a recompensa; a recunoaște; refuza; rele; reușite; a respecta; revanșă; rînjit; rudelor; rugăciune; satisfacții; satisfăcător; sărac; săruta; serviciu; sfătuire; simpatie; social; sponsoriza; stadion; stare de bine; străini; strîngere de mînă; sufletește; sufocare; timp; toate; tot; pe toți; trebuie; ție; unul; viață (1); 765/297/96/201/0 muncă: bani (84); lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Talleyrand pentru cinismul său practic este totuna cu cel care-i iubește pe evrei, pentru „visarea lor continuă la o condiție diferită” (III, 304). Conștiința acestei contradicții, a acestei „sinteze irealizabile” ș„Am fost oare făcut ca să exclam sau ca să rânjesc?” Ă se întreabă Cioran (III, 342), sau, în alt loc, constată: „Trăiesc între rânjet și urlet. / La mijloc: un suspin sfărâmat” (II, 308)ț îl duce cu gândul la o frază a lui Simmel, pe care ar fi citit-o
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
neplăcută și prea actuală, care zgândăre, provoacă și agresează. O permanentă autopersiflare și neliniște definește meta-teatralitatea spectaculară creată de Alexa Visarion. [...] Spectacolul lui Alexa Visarion, pe textul lui Leonid M Arcade, ne pune în față o oglindă în care realitatea rânjește prin diformități degradante și farsă bălțată. Cred că așa arată un spectacol de atitudine în zilele noastre: înconjurat de suspiciuni, disconfort, neplăcere. Dar demascând răul care ne macină. E greu să-l privim. Dar prin acesta se validează și se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
erau două silabe, sacrifica una), te mai ziti? (la el, c-ul devenea t). Nimic deosebit, am venit să-mi văd colegii de facultate... Îmhî! Aia pe care venisi t-o vezi, nu fu colegă cu tine, mă, tap bătîn!... (rînji libidinos). Mă rog.... Bău coniacul. Audi (z-ul devenea d)... te mă sfătuieti să mai monted? Teva tă meargă ti la tcoli... Păi... cel mai sigur, Caragiale. E și-n programă... e și genial... Caradiale? Audii de el! Aici, am
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
pe violatorul și ucigașul fiicei lui de zece ani. Sentința dată de tribunal n-ar fi fost suficientă. Ar fi ieșit după un timp, pentru bună purtare sau chestii din astea, și ar fi luat-o de la capăt. Cu siguranță rînjea încă atunci cînd a fost prins. Așa fac toți. Nu o sentință la fel de blîndă a căpătat de la tatăl fetei, care l-a așteptat pînă ce acela a rămas singur, ca să-i zdrobească fața cu lovituri de bîtă. De-acuma nu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
a uitat neputincios în urma lui, cum se pierde în cădere. Atît de mic era că nimeni dintre trecători n-a părut deranjat, încît să protesteze spre balcon. Așa Cornel ar fi putut afla locul căderii. Și acuma sîntem chit, a rînjit Radu. Oricum, poți să spui că ți-am făcut un serviciu. Te-am scăpat de chestia aia care te făcea de rușine. Ce băiat mare se mai joacă cu soldăței? Și mai ales la școală. În ciuda încercărilor disperate de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
o odaie ca oricare? Erau crăpăturile pereților crăpături adevărate? În care colț mă uitam regăseam craniul, interiorul de ivoriu și oase, crăpăturile pereților nu erau decât încheieturile cu care se strângeau oasele. Și rândul acela de obiecte galbene și lungi, rânjind la mine. Erau cărți sau dinți? Erau dinți, cu adevărat dinții calului și eu eram în craniu, în craniul lui378. CAPITOLUL VI DINCOLO DE GRANIȚA TEXTULUI 6.1. Incursiuni în imaginarul blecherian Primul și mai ales ultimul roman al lui Blecher
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
amintiri urcate în dintâia clipă/ Edenul e încărcat cu Frunze care cad întruna/ acoperind toți șerpii/ o talpă de femeie uitată printre fructele fără înțeles pentru nimeni/ așteaptă bărbatul care să o privească (...)/ la un colț/ verbul a nu fi rânjește din toate literele". Starea funciară este dictată de o conștiință ardentă a camuflării sacrului în banalitatea cotidiană, căci pentru Marius Chelaru a exista presupune a căuta și a revela misterul imuabil, sensurile adânci ale lumii esențelor, încă ocultate în oglinzile
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]