2,886 matches
-
Mi-e inima-cântec, scăldată-n auroră Și în lumină aurie mă-nveșmânt Iar seara, în pacea Ta adâncă mă cufund! 58 Întinde-ți aripile peste mine iar Că-mi simt din nou câmpiile sub jar Adie-mă cu dragoste și cu răcoare Eu sunt iubita Ta, gata să-nfloare. Creatorul: 59 -În delta fermecată am s-ajung și însetat De tandră, unduioasă îmbrățișare, am să fac Vijelios să te inunde și urce-n tine dorul de suit În miraculosul, pomul vieții, veșnic înflorit
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
cu mai bine de un veac, iar o fotografie de epocă îmi este termen de comparație. Înapoi, în parc, printre muzicieni Trec podul Elisabeta și intru din nou în parc. După efortul provocat de urcușul spre monumentul lui Sisi, simt răcoarea arborilor asemeni unei mângâieri binefăcătoare. Mă îndrept spre vest, spre bolta de lumină conturată de coroanele copacilor care se deschide la extremitatea parcului. Pe partea stângă a aleei, primul pe care îl întâlnesc este Antonin Ciolan. Bustul său pare a
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
cu băncuțele circulare, pare a-i ademeni pe trecători sub imensa pălărie a ciupercii sale, spre a-i pune la adăpost de vipia amiezii. Nu refuz „tăcuta invitație” și fac un scurt popas de o țigară, pe băncuța lui, în răcoarea arborilor, la adăpostul uriașei ciuperci. Cu oarecare greutate renunț la tihna oferită de „gazda” mea de lemn și pentru că tot sunt pe partea stângă a Aleei stadionului, mă îndrept spre hotelul Sport. Construit în a doua decadă a secolului XX
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
și-a întins crengile cât mai aproape de casă...”. De altfel, într-un interviu, autoarea sublinia cu emoție:„Nucul din curte, cu ani mulți de viață (peste patru decenii), ne-a adăpostit în zilele toride de vară și ne-a dat răcoare, a primit ani de-a rândul nepoți și strănepoți, care urmăreau dansul frunzelor la cea mai mică adiere a vântului... Este locul meu cel mai drag...”, în timp ce povestea din poezie este la fel de precis direcționată: „auzi.../ e cântecul frunzelor de nuc
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
trudă și sacrificii. Acasă, sufletul meu este al meu și timpul îmi aparține, și fiecare piatră, și fiecare fir de iarbă, fiecare pom care înflorește, odată cu mine, pentru că legătura este pe viață. Acasă, sub nucul maiestuos, dătător de liniște și răcoare în arșița verii... Cu cele mai scumpe daruri ale vieții sale - sufletul și inima, gânditoarea și visătoarea artistă cutreieră lumea. Față de ele nu are nici un secret, nu le-a trădat niciodată și nici ele nu au trădat. Ele sunt acelea
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
Publicat în: Ediția nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului MOTO: „În visuri și în dragoste nu există lucruri imposibile.” Janos Arnasy 12. Când dragostea intră pe fereastră Când Ana părăsi plaja devenită prea fierbinte și ajunse la răcoarea camerei protejată de umbra plopilor ce-i mângâiau ferestrele cu crengile lor foșnitoare, era încă marcată de cele întâmplate în apa mării între ea și Emilian. Se gândea că parcă citise undeva niște versuri care se potriveau foarte bine cu
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
Poeților Să împlinesc ritualul Schimbării anotimpurilor. Cum încep ele noimele Cu o noapte magică Cloșca cu puii de aur Cățărându-mi -se Pe brațele goale. Arome se rotesc în juru-mi Într-un miraculos noptatic dans. Ursa Mare urcă Până în ochiul răcorii Steaua Polară zeița luminii nocturne Vine până în înfrigurarea mea Sunt aici ca un ecou Verigă într-un lanț al poruncilor! Stoluri de porumbei albi, Se scaldă -n veghea mea Apele memoriei lovesc țărmul Descătușărilor. Aici te aștept, în noaptea magică împlinind
DINTOTDEAUNA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347452_a_348781]
-
înseamnă că te prețuiește. Mare iubitoare de păsări, mama mea l-a examinat atent și a concluzionat : ,, este băiat” și așa i-am spus de atunci..,,băiatul rândunica”. În cea de-a șaptea zi, de comun acord cu Dino, în răcoarea dimineții i-am dat drumul. Se înzdrăvenise. S-a ridicat sus, a plecat în viteză trecând de colțul blocului. Îi urmărisem reacțiile cu privirea și considerăm că plecase unde îi era locul. Eram fericită ! Surpriză! În clipa următoare s-a
BAIATUL RANDUNICA de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347492_a_348821]
-
05 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Hai să ne iubim Hai să ne iubim sâmbătă seara Pe canapea, sau pe un site pe undeva. Bezmetică ți se trezească vrăbioara Aplaudând din aripi reînvierea ta. S-adun cu buzele din sfârc răcoarea, Să pitrocesc secretul fragedului sân, Să-ți strecor în trup toată alinarea Și-n beznă grea, să te consum ca un păgân. Mușchiul coapsei tale alb și moale Să îl încing, cu flăcări din obrazul meu. Focul lăcomiei curge-n
HAI SĂ NE IUBIM de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347515_a_348844]
-
studenți veniți la o bere sau la o cafea. La masă nu au vorbit prea multe despre activitatea profesională a lui Mircea. Părinții nu îndrăzneau să-l întrebe, lui parcă îi era teamă să deschidă discuția. Toți așteptau ca, la răcoarea grădinii de acasă, înconjurată de pomi fructiferi și plină cu flori de toate culorile și soiurile, stând în chioșcul de afară la o cafea, vor putea să refacă legătura firului rupt cu ceva timp în urmă, între fiu și părinții
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
să achite nota, îndreptându-se apoi spre casă, în aceeași liniște, apăsătoare, care a domnit și în timpul servirii cinei. În oraș a început să se aprindă iluminatul public. Se lăsase seara parcă mai devreme ca pe litoral. Era și mai răcoare. Cerul era acoperit de nori. Stătea să plouă. Părinții au coborât din mașină și l-au lăsat pe Mircea să bage Fordul în garaj. De când nu a mai condus el bătrâna mașină a tatălui său! Era un model vechi, care
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 759 din 28 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Anotimpurile Acum, mai spre bătînețe, mi-am propus, de ceva timp, să iubesc și să observ fiecare anotimp. Să fug de căldură VERII în pădurea cu răcoare și trecînd peste câmpii să mă minunez de floare. TOAMNĂ să nu mă-ntristez nici cînd cerul e de smoala să mă bucur că aud glasuri de copii la scoala. Despre IARNĂ ce să spun sînt atîtea sărbători ca precis
ANOTIMPURILE, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348870_a_350199]
-
vizduri, uită-mă pe deal, uită-mă-ntre ziduri, lasă-mă pe mal. uită-mă fântână ca să mai visez, să dorm într-o rână, și să mai cutez. uită-mă la pomul teiului în floare, să mă odihnesc vara pe răcoare. apa ta cea rece, cearcănul de vânt, cumpăna cea dragă îmi cad în cuvânt. cerurile toate au căzut în tine luna îți străbate ape cristaline. stelele se-adună în buchet de flori, și-n adânc de ape mie-mi dau
FÂNTÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348884_a_350213]
-
adâncă, Ana auzea cum târșindu-și pașii de pluș, se furișa tot mai aproape tristețea. O tristețe adâncă ce se lipea de pereți ca o mâzgă, ce speria până și muștele ce îndrăzniseră să se aventureze pătrunzând în încăperi, atrase de răcoarea camerelor, pentru că în liniștea în care parcă și firele de praf încremeneau neîndrăznind să zboare, bâzâitul lor răsuna asurzitor. Degeaba aducea bunicul, cu barca, ierburi de baltă și mentă, multă mentă, pe care sub privirile uimite ale Anei, o împrăștia
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
din 26 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Titina Nica ȚENE Când vine primăvară... Acum, mai spre bătrânețe, mi-am propus de ceva timp să iubesc și să observ fiecare anotimp. Să fug de căldură VERII în pădurea cu răcoare și trecând peste câmpii să mă minunez de floare. TOAMNĂ să nu mă-ntristez nici când cerul e de smoala, să mă bucur că aud glasuri de copii la scoala. Despre IARNĂ ce să spun!? Sunt atâtea sărbători că précis
CÂND VINE PRIMĂVARA..., POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346845_a_348174]
-
fi ajuns cu stelele din sectorul lui. Eu însă cred că n-am ajuns la două sute! Și mai departe, în ce mă privește, nu știu ce s-a mai întâmplat. * ...Răsărise soarele. Culai mă găsise încovrigat ca un cățel când doarme. Simțisem răcoarea dimineții și mă strânsesem grămadă să-i fac față. Alături, Vasile, trezit și el înaintea mea, își freca ochii. Ne uitam la Culai și-l întrebam din priviri dacă au venit bursucii pe acolo pe unde veghease el, că pe la
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
un moment dat însă urechile sale cam înfundate receptară un fel de chemare:- Băi, fraiere, bă, n-auzi, vino bă, acili-șa!- Cariii eșt’ uăiii, c-acu-ț’ dau o ghiogî-n cap, uăiii! Răspunse cât se poate de tradițional Costel simțind totuși o răcoare pe șira spinării, mai ales că nu avea nici o ghioagă la el.Din pământ se ridică un fel de abur luminos iar Costel se pomeni alături de un fel de pitic de grădină, așa cum îi știm noi, deoarece el nu văzuse
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
această durere, le-am spus absolut totul, inclusiv convingerea mea că am contractat această răceală dormind într-un spațiu descoperit și fără să am ceva pe cap. Parcă ar fi de acord cu toate, mai puțin cu acest val de răcoare și apoi de răceală pe care-l simt plimbându-mi-se prin cap dintr-o parte în alta. Ca și cum aș fi un scriitor, iar dânșii, juriul în fața căruia am prezentat manuscrisul, manuscrisul vieții mele, iar ei după ce l-au citit
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (31) de ION UNTARU în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346378_a_347707]
-
te însuflețește. Semnificația din spatele acestei zăpezi, o afli dacă sapi adânc în tine, până la extazul suprem. Puțină candoare, puțină decență, puțină nebunie, ingrediente absolut necesare... Și cui nu i-ar place, cu ochii spre cer și cu spatele simțindu-i răcoarea, să stea așa, să viseze... Ori să mediteze. Ori să plângă... Și lacrimile să se confunde cu steluțele albe. Să plângi cu fulgi mari, fierbinți, alunecând pe relieful obrazului... Sunt desfătări care ai vrea să nu se termine niciodată. Rătăcești
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
voi Mă cutreierau nevoi Dar acum din lut și ceară Zborul se înalță iară Să vă ocrotească clipa S-o atingă cu aripa Pasăre din cer Domnesc În genunchi să vă slujesc Vântul n-o să-mi stea în cale Nici răcoarea de pe vale Și nici roua zorilor Ori scamele norilor Pe copii și pe nepoți Îi îmbrățișez pe toți Jinduiesc un dor aprins Ca o lacrimă prelins O veghere - stea nestinsă Și de nimenea atinsă Scut încins și ochi de vultur
RUGĂ ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346465_a_347794]
-
ochii lui, apoi matasea atingerii... roșul buzelor arse de soare și-apoi mărul.mărul însuși din care-ți dorești cea dintâi mușcătură; apoi mustul ce-ți curge dulce printre dinți pe bărbie, pe gât, pe umeri și-apoi toată acea răcoare umezire pătrundere simțire trăire icnetul mărului strivit și-apoi că o muzică desăvârșită însuși geamătul, întâi puternic apoi treptat, treptat, stingându-se... Referință Bibliografica: Femeia (1). / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 273, Anul I, 30 septembrie
FEMEIA (1). de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346460_a_347789]
-
Nu era chiar plăcut, dar pe malul lacului Techirghiol, era multă lume și prin anomalia vieții, multe femei singure. Era în vara anului 2008. Masa de seară se servea de regulă între 18,oo-19,oo, așa că timp de plimbare pe răcoare era destul, iar zăpușeala de peste zi încă se mai simțea în camere. Bănci pentru odihnă nu prea erau libere, dar ici colo câte un loc se mai găsea. O briză ușoară aducea dinspre lac un aer umed cu gust de
O IUBIRE PÂNĂ DINCOLO DE MOARTE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348273_a_349602]
-
de peste zi încă se mai simțea în camere. Bănci pentru odihnă nu prea erau libere, dar ici colo câte un loc se mai găsea. O briză ușoară aducea dinspre lac un aer umed cu gust de sare și o binemeritată răcoare. - Nu v-ați mai așteptat colega ? m-a întreabat o doamnă pe care o cunoscusem la masă, împreună cu sora ei. Amândouă aveau un puternic accent moldovenesc, nimic mai firesc din moment ce veneau de undeva de pe lângă Bacău. - Am așteptat-o un timp
O IUBIRE PÂNĂ DINCOLO DE MOARTE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348273_a_349602]
-
Nu era chiar plăcut, dar pe malul lacului Techirghiol, era multă lume și prin anomalia vieții, multe femei singure. Era în vara anului 2008. Masa de seară se servea de regulă între 18,oo-19,oo, așa că timp de plimbare pe răcoare era destul, iar zăpușeala de peste zi încă se mai simțea în camere. Bănci pentru odihnă nu prea erau libere, dar ici colo câte un loc se mai găsea. O briză ușoară aducea dinspre lac un aer umed cu gust de
FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/348281_a_349610]
-
de peste zi încă se mai simțea în camere. Bănci pentru odihnă nu prea erau libere, dar ici colo câte un loc se mai găsea. O briză ușoară aducea dinspre lac un aer umed cu gust de sare și o binemeritată răcoare. - Nu v-ați mai așteptat colega ? m-a întreabat o doamnă pe care o cunoscusem la masă, împreună cu sora ei. Amândouă aveau un puternic accent moldovenesc, nimic mai firesc din moment ce veneau de undeva de pe lângă Bacău. Citește mai mult (Strict autentic
FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/348281_a_349610]