25,611 matches
-
filozofie și literatură, în așa fel încît virtuților filozofiei să li se adauge vitalita--tea și infinita capacitate a atenției impuse de specificitatea literaturii. Doar astfel filozofia ar putea să supraviețuiască propriei sale morți anunțate de sute și sute de pieze rele, doar astfel filozofia ar putea să redobîndească încrederea oamenilor, încercînd să-i convingă că în joc e tocmai nevoia de a smulge alte și alte măști ale neantului, că în joc e o meditație asupra rostului vieții lor și asupra
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
că, dacă vreau, pot chiar să vorbesc la Europa Liberă. Ceea ce am și făcut, o singură dată, intervievat pe o temă ce nu-mi putea aduce pieirea - stricarea limbii, în patrie. Răspunsesem cu precauție și floricele. Pe exilanți îi uluise reaua vorbire a actorilor Naționalului, în turneu parizian. Prestația mi se achitase pe loc, părăsind clădirea R.F.I.-ului i-am făcut o poză Monicăi, cu turnul Eiffel în perspectivă. Am toată încrederea că microfonul parizian a fost unul în funcție. Curios
Adio, Olga! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8254_a_9579]
-
Naratologul de serviciu și o să ne explice, încă o dată, diferențele dintre cei doi), cu viciul lui solitar și cu fața oarecum dezagreabilă ("Cearcăne, vinișoare sparte pe obraji și pe gât, coșuri, dinți stricați"), este antieroul perfect. "Delicios de pasiv", "gaga rău", alcoolizat și melancolizat, dacă nu idiotizat de atmosfera provincială și de propria-i neputință în toate cele. Doriți cumva amintiri din comunism? Autorul oferă un capitol întreg, calificându-l ca "obligatoriu" pentru a ne arăta că menține o distanță ironică
Zero-proză by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8262_a_9587]
-
un roman în bătaie de joc, o zero-proză supralicitată ca o cacealma la poker. Mihai Iovănel, în Cultura, și Cosmin Ciotloș, în România literară, au înghițit-o, cum se spune, și și-au lăsat jos cărțile care nu erau deloc rele. Iar Pascal Bruckner - nu știu dacă s-a înțeles - e aici pe post de mână moartă.
Zero-proză by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8262_a_9587]
-
pierdută, oricum, "este decent, pe cît de van și de ridicol". Ba, după cum merg lucrurile, sunt nimerite și pentru un alt politician bucureștean, zelos întru populism vulgar, ce-ar dori să- i "sufle" locul prezentului number one. Posesor de "limbă rea", cum se recunoaște, Barbu Cioculescu se pricepe într-adevăr "să aibă totdeauna dreptate", chiar în avans.
Ultimul mohican (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8284_a_9609]
-
îmi permit să adaug alte câteva alăturări de cuvinte, mai "deranjante" decât banalele cacofonii: "îi fu teamă" (de 4 ori)... "Pavel fu tentat". îmi închipui râsul în cascadă a lui Șerban Cioculescu citind exemplele mele. Concluzia articolului lui Șerban cel Rău e însă net favorabilă. Nu sunt fraze convenționale, ci ele reprezintă sincera convingere a marelui critic, cu care sunt de acord: "întoarcerea din rai e o carte desigur foarte interesantă, vioaie, cerebrală în structura ei fără uscăciune, însuflețite de o
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
citatele, în sânul clanului, lăsând bucuria cinică a celorlalte descoperiri cititorilor. Iată o mostră de probozire a capodoperei locale: "Mama a ținut cu tot dinadinsul să i-o procur; comparând-o cu scumpele ei manuscrise originale, a murit de inimă rea. Nu ți-am propus niciodată s-o citești, fiind convins că îți pierzi timpul - narațiunea se desfășoară în capitala București, în jurul anului 1911 și are ca motto cuvintele lui Poincaré: Que voulez-vous, nous sommes ici aux portes de l'Orient
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
Cleopatra DAVID În 29 ianuarie, pe ninsoare și viscol, cu un anunțat cod portocaliu de vreme rea, Formațiile Muzicale Radio au ales sa-și respecte calendarul de concerte. Astfel că am avut plăcerea de a audia în interpretarea Orchestrei de Cameră Radio (la pupitru Cristian Brâncuși) un program al cărui traseu stilistic pleca de la barocul târziu, ajungând
La Sala Radio by Cleopatra David () [Corola-journal/Journalistic/83305_a_84630]
-
aduci aminte, doamnă?”, “Să nu-ți spui dorul nimănui”, “Dorul meu a-nnebunit”, “Smaranda”, “Mi-e dor”, “De ce m-ați dus de lângă voi?”, “Numai una”, “O adoram de-o vreme- ntreagă”, “De ți-ar spune poarta ta...”, “Dragoste, buruiană rea”, “De tine nu-mi mai este dor” și alte piese intrate în conștiința marelui public. Ca un corolar, la final toți participanții au interpretat laolaltă cu publicul un vechi cântec de Crăciun și “Ciobănaș cu 300 de oi”. A fost
Parfum de crizanteme by Fulvia MIcu () [Corola-journal/Journalistic/83416_a_84741]
-
1882, într-o zi de martie, 28. Nimic despre 1 aprilie, care e doar joia necurată de după Paști, zi de tunete și vifor. Ziua de Sf. Gheorghe, cînd se împarte fie liliac, fie leuștean. 29 aprilie, și ea o joie rea. De-ntîi mai sînt Armindenii, o zi a purificării prin aer. Încep plimbările, soațele modernelor promenade de vară. Pe 16 mai cad Rusaliile, cînd nu este bine să călătorești. Și două vineri după Rusalii, la fel de cumplite ca și joile lui aprilie
Cronica anului 1882 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8434_a_9759]
-
părțile contractante împuternicesc instituțiile: din partea - Uniunea economică "Semințe de soi și material R. P. Bulgaria săditor", Sofia din partea - Institutul pentru fitotehnie și încercarea șo- R. P. Ungare iurilor (I.F.I.S.), Budapesta din partea - Direcția centrală pentru încercarea și omologa- R. D. Germane rea soiurilor, Nossen din partea - Centrul pentru încercarea soiurilor de culturi R. P. Polone agricole, Slupia Velka din partea - Comisia de stat pentru încercarea și omologarea R. S. România soiurilor, București din partea - Comisia de stat pentru încercarea soiurilor de U. R. S. S. culturi
HOTĂRÎRE nr. 137 din 4 august 1988 pentru aprobarea Convenţiei cu privire, la protecţia juridică reciprocă a soiurilor de plante de cultura, încheiată la Moscova la 21 ianuarie 1988. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106728_a_108057]
-
de concentrații alcoolice la recomandări vag băbești e de-a dreptul cuceritor... Obiectele de îmbrăcăminte, în limbajul neaoș al începutului de secol, plantele medicinale, denumirile din popor, cu mitologizarea aferentă, ale cîte unei boli - svîcnituri, oprirea udului, lâncezeală, beșica cea rea etc. - iau loc, într-o logică mai curînd a poveștii decît a științei, pe paginile dicționarului. Întîlnirea dintre bonjuristul subțire și giubeaua tătîne-su, una din temele epocii, se poate lesne vedea și în felul cum e alcătuit un dicționar de
Numai vorbe și descîntec... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8457_a_9782]
-
diavolii apar și dispar fără să lase vreo urmă în conștiința sau sensibilitatea lectorului; precum acele personaje translate din Biblie, dar vidate de conținut și cu trăsături convenționale, din lirica pe stoc a gândiriștilor. Schematică, simplistă este și reprezentarea omului rău, în unități versificate ce se vor emblematice, dar sunt numai sămănătorist-puerile: "să nu mai audă/ plânsul câinilor/ din fața blocului/ omul rău/ își acoperă urechile/ cu ziduri/ de beton" (Omul rău). Penultima "povestire" din cartierul de Est este, tot așa, compromisă
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
vidate de conținut și cu trăsături convenționale, din lirica pe stoc a gândiriștilor. Schematică, simplistă este și reprezentarea omului rău, în unități versificate ce se vor emblematice, dar sunt numai sămănătorist-puerile: "să nu mai audă/ plânsul câinilor/ din fața blocului/ omul rău/ își acoperă urechile/ cu ziduri/ de beton" (Omul rău). Penultima "povestire" din cartierul de Est este, tot așa, compromisă printr-o dulcegărie cum n-am mai întâlnit de la concursurile cu desene pe asfalt organizate, în anii �80, pentru pionieri. "Viziunea
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
pe stoc a gândiriștilor. Schematică, simplistă este și reprezentarea omului rău, în unități versificate ce se vor emblematice, dar sunt numai sămănătorist-puerile: "să nu mai audă/ plânsul câinilor/ din fața blocului/ omul rău/ își acoperă urechile/ cu ziduri/ de beton" (Omul rău). Penultima "povestire" din cartierul de Est este, tot așa, compromisă printr-o dulcegărie cum n-am mai întâlnit de la concursurile cu desene pe asfalt organizate, în anii �80, pentru pionieri. "Viziunea" poetică este a unei eleve-model, poate chiar comandantă de
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
Ce este aici "turnătorie"? Ori M. I. (Mihai Iovănel?) nu prea stăpânește sensul cuvintelor pe care le aruncă pe hârtie, ori a ținut să dea neapărat notiței sale un titlu șocant prin care însă cineva e acuzat de o faptă rea necomisă. Cineva care, din nefericire, nu se mai poate apăra singur de calomnie.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8484_a_9809]
-
ecologiștii n-au cerut încă interzicerea bătăilor de clopot, din cauza poluării sonore! Obiectul în sine apare în epoca bronzului, cunoscând ulterior, la chinezi, o largă răspândire. La popoarele primitive, într-o formă rudimentară, era folosit pentru a avertiza împotriva spiritelor rele, pentru a anunța schimbarea vremii sau pentru sărbători. Degeaba le vei spune că acest instrument sonor nu e o invenție creștină și că, de altfel, creștinismul nu are dreptul de folosință exclusivă a clopotelor. Activitatea în mânăstirile budiste este reglementată
De ce trag clopotele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8486_a_9811]
-
an la a patra ediție. Consemnându-l publicistic, îmi fac datoria de martor și participant. Merită semnalat ca atare în presa culturală, pentru că el înseamnă un prilej de comunicare a vieții academice (de obicei, închistată și imobilă, conservatoare în sens rău) cu actualitatea cea mai vie și mai dinamică (indiferentă spațiilor aulice), un mod fericit de intersectare a două sfere intelectuale ce trebuie, necesarmente, să se stimuleze reciproc. Fiind eu însumi implicat ca profesor în viața universitară, observ că este din ce în ce mai
Ce s-a întâmplat de curând la Brașov? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8535_a_9860]
-
să intre deplin în convenția jocului devenit terifiant și să accepte existența lumii invizibile tot mai palpabile. Juan Antonio Bayona a reușit să creeze o atmosferă victoriana a unei Bleak House, si nu de puține ori ai sentimentul de vraja rea pe care ți-l creează micul român al lui Henry James, The Turn of the Screw. Dacă regizorul apelează la o serie de clișee ale suspansului, pînă la urmă indispensabile, cel putin nu le trivializează menținînd filmul pe latura să
Jocul și umbra by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8520_a_9845]
-
de abuzuri cu altul, ilustrînd contrariul propovăduirii cu ardentă încărcătură sufletească a lui Noica: "România nu se afla sub har, remarcă Sorin Lavric, iar legionarii, departe de a fi înfricoșător de buni, reușiseră în acele zile să fie înspăimîntător de răi. Spectrul acestor crime îi va urmări pe legionari de-a lungul întregii lor istorii, iar propaganda comunistă va ști să exploateze atît de bine faptele acestea, încît memoria românilor asociază automat imaginea legionarilor cu crimele din luna noiembrie 1940". E
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
și stilistică, aceste romane de sute de pagini publicate, în ultimii cincisprezece ani, își așteaptă încă lectorii. Inclusiv pe cei ce se prezintă drept critici literari și care afirmă - sancta simplicitas! - că n-au citit nimic de Radu Aldulescu. Gurile rele, de serviciile cărora niciodată nu ne putem lipsi, i-au și lipit scriitorului "nouăzecist" o etichetă: un autor cu vână, dar scriind numai din talent și din "redarea" numeroaselor experiențe de viață prin care a trecut. Un prozator fără cultură
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
de ceară, care le joacă pe rînd și, neapucînd s-o trăiască pe nici una, le anunță, totuși, pe toate. Corespondențe, a la Baudelaire, s-ar putea numi, pe altă parte a poeziei, această incantație către dezastre. Corespondențe ca între semne rele, ca între coșmaruri și încă mai fioroasa lor întrupare din vîntoasele lumii. Zonele de întuneric zdrențuit din ilustrațiile Marcelei Cordescu, schițe de basm fără acțiune, în care șuieră golul, instantanee de țară părăsită, "peisajele stranii ale dragostei nostalgice și exasperate
Les trois Grâces by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8543_a_9868]
-
ilustrațiile Marcelei Cordescu, schițe de basm fără acțiune, în care șuieră golul, instantanee de țară părăsită, "peisajele stranii ale dragostei nostalgice și exasperate". Superstițioșii, și nu numai ei, știu cît pot fi de neliniștitoare descoperirile acestor potriviri purtîndu-și, prin lume, reaua menire. Asociațiile pe care le iscă priceperea de-a prinde firul, dincolo de impresia de devălmășie avangardistă, în care toate cuvintele și școlile sînt neamuri, a lui Bogza străpung cortine de istorie cu pintenul romantic al nelipsitului, neocolitului memento mori. În
Les trois Grâces by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8543_a_9868]
-
fie că era în Germania, s-a reîntors la Istanbul. Cine citește volumul Istanbul vede că Pamuk nici nu poate trăi în altă parte. El își confundă destinul personal cu viața orașului ăstuia, cu părțile lui bune și părțile lui rele. Nu are imaginea unui tărâm mirific, dar i se pare că este legat inextricabil de destinul orașului. Îl descrie într-o lumină crepusculară, de oraș care a fost cândva mare capitală de imperiu, dar care continuă să fie un oraș
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8545_a_9870]
-
a dezorganizării eului ce nu-și încape în matcă? Așa ceva peste ani nu se va mai putea, ca ființa lucrurilor, ca ființa tuturor / lucrurilor să se bîlbîie în limbajul meu, / pe țărmi și pe ape și în grădini / lucrul cel rău și lucrul cel bun / prind să se roage unul de altul". Un caz particular al acestui peisaj convulsionat e oferit de punerea în chestiune a limbajului. O dată cu ființa scindată, fragmentată, "elocvența de altădată" suferă și ea, căci "în adîncuri totul
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]