1,658 matches
-
Articolul 18 (1) Dacă autoritățile competente ale unui stat membru descoperă operațiuni care constituie sau pot constitui încălcări ale legislației vamale sau agricole și prezintă o importanță deosebită la nivel comunitar, și în special: - dacă acestea au sau pot avea ramificații în alte state membre, - dacă autoritățile menționate anterior consideră că în alte state membre s-au efectuat operațiuni similare, acestea comunica Comisiei cât mai repede posibil, fie la inițiativa proprie, fie ca răspuns la o cerere întemeiata din partea Comisiei, toate
jrc3400as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88559_a_89346]
-
care materialul suferă o autoliză. Dacă rezultatul examenului histopatologic nu este concludent sau negativ sau dacă materialul suferă o autoliză, țesuturile sunt supuse unei examinări prin una dintre metodele de diagnosticare stabilite în Manualul menționat anterior (imunocitochimie, imuno-blotting sau demonstrarea ramificațiilor caracteristice ale fibrelor cu ajutorul microscopului electronic). 1.2.2. Animale examinate în cadrul programului anual de monitorizare Bovinele examinate în cadrul programului anual de monitorizare, conform anexei III capitolul A pct. 1, și în programul de supraveghere controlată prevăzut în anexa III
jrc5274as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90443_a_91230]
-
de cele prevăzute la pct. 1 și 2 constau cel puțin în examenul histopatologic al țesutului creierului. În cazul în care consideră necesar acest lucru, autoritatea competentă mai poate solicita unele teste de laborator, precum imunocitochimia și imuno-diagnosticarea pentru depistarea ramificațiilor de fibre asociate scrapiei. În orice caz, în conformitate cu teza anterioară, dacă rezultatul examenului histopatologic este negativ trebuie efectuat cel puțin un alt examen de laborator. Cele trei teste trebuie efectuate în cazul primei apariții a bolii. 4. Teste rapide În
jrc5274as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90443_a_91230]
-
în celulele mamiferelor . Activitatea fungicidă a caspofunginei a fost demonstrată față de fungii tip drojdie din specia Candida . Studiile in vitro și in vivo demonstrează că expunerea Aspergillus la caspofungină duce la liza și moartea capetelor hifelor și a punctelor de ramificație unde se produce creșterea și diviziunea celulară . Caspofungina are activitate in vitro față de speciile de Aspergillus ( Aspergillus fumigatus [ N=75 ] , Aspergillus flavus [ N=111 ] , Aspergillus niger [ N=31 ] , Aspergillus nidulans [ N=8 ] , Aspergillus terreus [ N=52 ] și Aspergillus candidus [ N
Ro_163 () [Corola-website/Science/290923_a_292252]
-
în celulele mamiferelor . Activitatea fungicidă a caspofunginei a fost demonstrată față de fungii tip drojdie din specia Candida . Studiile in vitro și in vivo demonstrează că expunerea Aspergillus la caspofungină duce la liza și moartea capetelor hifelor și a punctelor de ramificație unde se produce creșterea și diviziunea celulară . Caspofungina are activitate in vitro față de speciile de Aspergillus ( Aspergillus fumigatus [ N=75 ] , Aspergillus flavus [ N=111 ] , Aspergillus niger [ N=31 ] , Aspergillus nidulans [ N=8 ] , Aspergillus terreus [ N=52 ] și Aspergillus candidus [ N
Ro_163 () [Corola-website/Science/290923_a_292252]
-
amigdalele, limba fiind degajată astfel încât să permită o examinare detaliată a gurii și a părții posterioare a acesteia. După inspecție, amigdalele trebuie scoase; c) plămânul, artera traheală, esofagul, ganglionii bronșici și mediastinali (Lnn. bifurcationes, eperteriales et mediastinales), traheea și principalele ramificații bronșice fiind tăiate longitudinal, iar plămânul incizat la nivelul lobului pulmonar bazal, perpendicular pe axa mare; d) pericardul și inima, aceasta din urmă fiind incizată longitudinal, pentru a se deschide ventriculele și a se pătrunde în septul interventricular; e) diafragma
jrc160as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85295_a_86082]
-
incizii practicate pe fața stomacală a ficatului în apropierea canalelor biliare, precum și printr-o incizie adâncă la baza lobului lui Spiegel. C. morvei la solipede, printr-o examinare atentă a mucoasei traheale, a laringelui, a cavităților nazale, a sinusurilor și ramificațiilor acestora după crăparea capului în plan median și ablațiunea septului nazal. CAPITOLUL VIII RECOMANDĂRI PRIVIND CARNEA PROASPĂTĂ DESTINATĂ TRANȘĂRII 29. Tranșarea în bucăți mai mici decât jumătatea sau sfertul de carcasă, precum și dezosarea nu sunt autorizate decât în secțiile de
jrc160as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85295_a_86082]
-
ale râurilor; ... d) bălțile și lacurile naturale lipsite de instalații hidrotehnice pentru alimentarea, reținerea și evacuarea apei; e) lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri; ... f) rețeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigație și hidroenergetice și ramificațiile acestora; ... g) apele maritime interioare, marea teritorială, zona contiguă, zona economică exclusivă ale României; ... ------------ Pct. 3 al art. 2 a fost modificat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 317 din 13 octombrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
cu munții Poiana Ruscăi și munții Zarandului în vest, cu munții Apuseni în nord, cu Măgura Uroiului în est. Spre sud, când condițiile atmosferice sunt propice, se zăresc în depărtare munții Parâng și masivul Retezat. Dealurile din apropierea orașului sunt ultimele ramificații nordice ale munților Poiana Ruscăi (înălțimea lor maximă este de 697 metri) și cuprind orașul că într-un semicerc ferindu-l de excese climatice. Vârful Piatră Cozia (din satul Cozia) are altitudinea de 686 metri. Conform recensământului efectuat în 2016
Deva () [Corola-website/Science/296946_a_298275]
-
care mai deține companiile Boromir Ind Vâlcea, Panmed Mediaș și Comcereal Sibiu. Buzău este un important nod feroviar, legând București și Ploiești de Focșani, Galați și Constanța. Gara din oraș a fost deschisă în 1872, împreună cu calea ferată București-Galați. O ramificație a acestei căi ferate, de la Buzău la Mărășești a fost deschisă după câțiva ani, pe 13 iunie 1881, devenind prima cale ferată proiectată de ingineri români. Linia Buzău-Nehoiașu, deschisă în 1908, leagă Buzău de multe din localitățile de pe valea Buzăului
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
lansat acțiuni legale împotriva României, citând situația din Iași, Brașov și București ca example de neconformitate cu legislația de mediu comunitară. Iași este un nod feroviar aflat la intersecția dintre Magistrala Făurei - Tecuci - Iași - Ungheni, linia principală Iași - Pașcani și ramificațiile Iași - Dorohoi, Iași - Hârlău. În oraș sunt patru gări: Gara Iași, Gara Internațională Nicolina, Gara Nicolina, Gara Socola și o stație de triaj la Socola. Municipiul Iași este conectat prin legături directe cu principalele orașe ale țării și cu Republica Moldova
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
DN7, DN64 și DN67) și unul european (E81). Acestea fac ca municipiul să fie legat direct cu traseul București - Pitești - Sibiu - Cluj - Oradea - Budapesta (E81), cu municipiul Târgu-Jiu (DN67) și municipiile Drăgășani - Caracal (DN64). Tot odată acestă infrastructură națională prin ramificațiile ei, drumurile județene (DJ), leagă reședința județului de restul localităților. De asemeni, calea ferată face legătura cu Sibiu (la nord) și Piatra Olt (sud) și apoi Craiova sau Caracal-Roșiori de Vede-București. Municipiul Râmnicu Vâlcea se află așezat pe partea dreaptă
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
pe podul ei se întinde cea mai mare parte a vetrei orașului (zona centrală, cartierele Sâhla, Valea Seacă și Capu Satului). De-a lungul timpului, odată cu dezvoltarea sa, localitatea s-a extins dincolo de perimetriul terasei, către versantul sud-vestic și prin ramificațiile pe văile principalilor afluenți ai râului Moldova, rezultând un exemplu de adaptare a vetrei la condițiile reliefului local. Rețeaua hidrografică este formată din râul Moldova, afluent de dreapta al râului Siret. Moldova izvorăște din Obcina Mestecănișului, de pe versantul sudic al
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
legată la rețeaua de căi ferate. În 1938, este inaugurată linia ferată Vatra Dornei-Cluj-Napoca, prin Floreni și Ilva Mică. În perioada 1888-1918, orașul Câmpulung Moldovenesc cunoaște o evoluție puternică, fiind influențat de construirea căii ferate principale și a celor două ramificații: una de la Vama spre Moldovița și alta de la Pojorâta spre Fundu Moldovei. Ca urmare, în această perioadă apar în zonă numeroase fabrici de cherestea pentru prelucrarea materialului lemnos. De asemenea, se începe exploatarea subsolului comunei Fundu Moldovei, extrăgându-se minereuri
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
1449-1555, când a luat naștere Colonia Simeria sub denumirea de "Piskitelep", după numele unor proprietari de viță nobilă, care au trăit în această perioadă. În anii 1862-1869, pe Valea Mureșului s-a construit prima cale ferată din Transilvania: Arad-Alba-Iulia, cu ramificațiile Simeria-Petroșani și Simeria-Hunedoara. Amplasarea în zona de vărsare a Streiului în râul Mureș a atelierului pentru reparat locomotive și vagoane, precum și a unei gări de călători a dat naștere în acest loc Coloniei Simeria, unde locuiau muncitori români, germani, maghiari
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
în direcția nord-sud; A8 (Saarbrücken-Rosenheim), care se află la est de Karlsruhe. Pe partea cealaltă a Rinului se află autostrada A65, care merge înspre nord la Ludwigshafen și autostrada franceză A35, care duce în direcția sud-vest spre Strasbourg (cu o ramificație care duce spre Paris) și Basel. Următoarele drumuri naționale traversează orașul Karlsruhe: B3, B10, B36. Tangenta din sudul orașului începe de la autostrada A5, devine B5, iar pe partea cealaltă a Rinului devine A65. Sistemul de tramvaie din Karlsruhe este unic
Karlsruhe () [Corola-website/Science/301029_a_302358]
-
E cu hotarul satului Șușca,la N cu hotarul satelor Câmpia și Zlatița,la V cu satul Divici,iar în partea de sud are ieșire la Dunăre, în sectorul de frontieră cu Serbia. Prin sat trece drumul 57/ A,o ramificație a DN 57 care face legătura între orașele Oravița și Orșova,care duce spre comuna Socol.După construcția hidrocentralei Porțile de Fier I,după formarea lacului de acumulare,drumul a primit un nou traseu,vechiul drum rămânând sub ape,noul
Belobreșca, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301070_a_302399]
-
bisericii din valea apei Borlova, iar pe Sebeșel și acum se mai păstrează o fântână zidită, „fântâna din bătrâni”. Locurile unde au fost case sunt și azi împrejmuite cu ziduri de piatră, iar în mijlocul fostului sat e un drum cu ramificații, care poartă denumiri ca: „Ulița bătrână”, „Puntea Murgului”, „Vadul Văranului”. Vorbind despre istoricul satului, preotul Elisei Dragalina în "Condica comunei, a bisericei, a învățătorilor și a preoților din comuna Borlova; precum și începutul și sfârșitul războiului mondial (1914-1918)" , redactată în anul
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
către nord și sud, ca niște puternice contraforturi de piatră, un mare număr de spinări prelungi (picioare de munte) dispuse aproape perpendicular pe creastă. Ele au lungimi și mai ales înfățișări diferite, după cum sunt orientate spre nord sau spre sud. Ramificațiile nordice sunt în mare parte abrupte și stâncoase în apropierea crestei, domolindu-se numai sub mantia pădurilor de conifere, care apar imediat ce înălțimea scade sub 1.700 m. O altă caracteristică a acestor ramificații constă în aspectul lor de muchie
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
orientate spre nord sau spre sud. Ramificațiile nordice sunt în mare parte abrupte și stâncoase în apropierea crestei, domolindu-se numai sub mantia pădurilor de conifere, care apar imediat ce înălțimea scade sub 1.700 m. O altă caracteristică a acestor ramificații constă în aspectul lor de muchie foarte îngustă și pe alocuri zimțată (de exemplu "Muchia Albota"). În contrast izbitor cu ramificațiile nordice, spinarile ce se desfac din creastă spre sud (Muntenia) sunt mai lungi și mai domoale, în parte acoperite
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
sub mantia pădurilor de conifere, care apar imediat ce înălțimea scade sub 1.700 m. O altă caracteristică a acestor ramificații constă în aspectul lor de muchie foarte îngustă și pe alocuri zimțată (de exemplu "Muchia Albota"). În contrast izbitor cu ramificațiile nordice, spinarile ce se desfac din creastă spre sud (Muntenia) sunt mai lungi și mai domoale, în parte acoperite de pășuni întinse. Creasta principală și ramificațiile nordice ale Făgărașului supuse acțiunii curenților, precum și dezagregărilor produse de îngheț și dezgheț, formează
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
foarte îngustă și pe alocuri zimțată (de exemplu "Muchia Albota"). În contrast izbitor cu ramificațiile nordice, spinarile ce se desfac din creastă spre sud (Muntenia) sunt mai lungi și mai domoale, în parte acoperite de pășuni întinse. Creasta principală și ramificațiile nordice ale Făgărașului supuse acțiunii curenților, precum și dezagregărilor produse de îngheț și dezgheț, formează în unele locuri custuri foarte înguste, șei crenelate, cum sunt :"Portița Arpașului" cu "Fereastra Zmeilor", șeile dintre văile "Șerbotei" (nord), izvoarele "Scara" și "Negoiu" (sud). O
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
fost atribuite aceleiași asocieri în septembrie 2014. În cele din urmă, lucrările au fost finalizate în luna iunie 2015, iar în luna următoare segmentul a fost dat în folosință odată cu autostrada maghiară M43, cu care s-a conectat. O scurtă ramificație a autostrăzii A1 există lângă Arad, unde aceasta se leagă spre nord de DN7, traversând o cale ferată și completând sfertul de centură a orașului deservit de autostrada A1. Acel scurt segment este etichetat ca autostrada A11. Sunt proiecte de
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
de extindere a autostrăzii de la Pitești la Budapesta în Ungaria, via Curtea de Argeș, Sibiu, Deva, Timișoara, Arad și Nădlac (la granița româno-ungară), pe traseul Coridorului IV pan-european. La capătul ei vestic, A1 se conectează cu autostrada M43, care este o ramificație a autostrăzii M5 din Ungaria. Această secțiune de autostradă maghiară a fost inaugurată în iulie 2015. Aceste proiecte au fost aprobate de Uniunea Europeană, 85% din costuri fiind finanțate de către UE, prin Programul Operațional Sectorial Transport. Tronsoanele al doilea, al treilea
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
torenților, de-asemenea lipsa podurilor de legătură cu terenurile situate pe malul stâng al văii Geoagiului. Alimentarea cu energie electrică a localității se face din stația de transformare 110 - 20 Kw Aiud prin axa Aiud -Geogel -Abrud- Gura Roșiei prin ramificația Râmeț -Valea Mănăstirii. Alimentarea abonaților din localitate se face prin intermediul a trei posturi de transformare PTA 220-04 Kw-63 Kw, ce deservesc 42 gospodării, având un consum mediu anual de 30 Mwh. Distribuția energiei de joasă tensiune de la transformatoare la abonați
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]