1,534 matches
-
marginea unei păduri. Specialiștii au parcurs imediat la analiza fotografiei și, practic , este vorba doar despre prima poză în care era surprins chipul acestei enigmatice vietăți, toate celelalte fotografii anterioare arătând doar urme, adâncite în noroi sau zăpadă. Dată fiind raritatea situațiilor în care a fost văzut, specialiștii au tras concluzia că Yeti are o mobilitate excepțională, putând parcurge câțiva zeci de kilometri într-o zi, precum și o abilitate diabolică în a se feri de prezența oamenilor. Trăiește doar în munți
Yeti () [Corola-website/Science/316097_a_317426]
-
original recuperate din Pacificul de Sud. Pentru a putea fi considerat o "restaurare", constructorii au utilizat și o mică parte din trenul de aterizare la reconstrucție.. În prezent (2010) avionul se află expus la Muzeul Farago din Fargo, North Dakota. Raritatea unor exemplare Zero capabile de zbor au determinat modificarea exteriorului unui avion cu un singur loc T-6 Texan și vopsirea acestuia în semnele și culorile specifice japoneze pentru a reda avionul de vânătoare Zero în filmele "Tora! Tora! Tora
Mitsubishi A6M Zero () [Corola-website/Science/320300_a_321629]
-
vremii sunt doar câteva detalii ce alcătuiesc un tablou sinistru pe care orice privitor îl poate constata în momentul de față"". Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Ilișești este un monument arhitectonic moldovenesc din secolul al XVIII-lea. Ea reprezintă o raritate între bisericile din zona Moldovei prin adaptarea, în spiritul caracteristic al arhitecturii moldovenești tradiționale, a tipului de plan muntenesc cu două turle pe pronaos, ca la biserica Mănăstirii Dealu. Ea a fost construită din piatră masivă (gresie adusă probabil din
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
ornată cu un mozaic de ceramică cu motive de plante și doi lei care sprijină o menoră. Deoarece în cultul mozaic este permisă folosirea figurilor animale, prezența mozaicului cu cei doi lei deasupra intrării face ca sinagoga să fie o raritate din acest punct de vedere. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea "Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul
Sinagoga Ortodoxă din Brașov () [Corola-website/Science/317409_a_318738]
-
incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Pe malul stîng, vizavi de Stînca lui Ciuntu, în paduricea de foioase și conifere, grupul expedițional "Lopatnic-2003" al Mișcării Ecologiste din Moldova și al revistei "Natura", a văzut două perechi de cocostîrci negri, o raritate pentru nordul Moldovei. În bazinul rîului Lopatnic se mai află, pe lîngă speciile rare de floră si faună, arbori seculari luați sub protecția statului (ocolul silvic Briceni), sectoare de pădure declarate monumente ale naturii (parcela 47 de 1,2 ha
Râul Lopatnic () [Corola-website/Science/321449_a_322778]
-
nu mai putea fi tratat cu acupunctură sau cu medicamente. Ca o ultimă soluție, Jang-Geum a sugerat intervenția chirurgicală (pentru care ea deja a descoperit o anestezie). Oficialii curții au fost îngroziți de abordarea ei revoluționară, care a fost o raritate, în plus, Regele fiind considerat prea sacru pentru a i se permită să sângereze. Deși Regele a crezut în ea, el a fost preocupat de faptul că ar trebui să nu se intervină chirurgical, caz în care Jang Geum ar
Giuvaierul palatului () [Corola-website/Science/316878_a_318207]
-
-a - zone protejate" și are o suprafață de 3 hectare. Aria naturală este inclusă în situl de importanță comunitară - Cușma și reprezintă un masiv stâncos acoperit parțial cu pădure de molid ("Picea abies"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice, dintre care unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă; printre care: cupa-vacii ("Linnaea borealis"), un relict glaciar cu o deosebită importanță științifică, vulturică ("Hieracium rotundatum"), unghia păsării ("Viola dacica"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), stupiniță
Piatra Cușmei () [Corola-website/Science/325337_a_326666]
-
din stâncării, abrupturi și poiene; ce conferă locului un pitoresc aparte. Versanții sunt acoperiți în mare parte cu pădure de foioase (întreruptă pe alocuri de formațiuni erozionale) în amestec cu molid ("Picea abies"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care: colțișor ("Dentaria bulbifera"), cupa-vacii ("Linnaea borealis"), mălaiul cucului ("Luzula pallescens"), mierluță ("Minuartia verna"), poroinic (Orchis ustulata) sau darie ("Pedicularis exaltata"); specii protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea
Stâncile Tătarului, Munții Călimani () [Corola-website/Science/325376_a_326705]
-
întinde pe o suprafață de 20 ha. Aceasta este inclusă în situl de importanță comunitară - Borzont. Aria naturală reprezintă o zonă cu fânețe și mlaștini ce adăpostește arborete de mesteacăn ("Betula pendula") și salcie ("Salix alba"); și conservă mai multe rarități din flora spontană a estului Depresiunii colinare a Transilvaniei. La nivelul ierburilor vegetează câteva specii floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună
Piemontul Nyíres de la Borzont () [Corola-website/Science/325400_a_326729]
-
unui val de alunecare) acoperit în mare parte cu plaur (o pătură plutitoare de stuf ("Phragmites australis") formată din rădăcini și rizomi legate între ele de aluviuni și humus). La nivelul ierburilor (în arealul ce împrejmuiește lacul) sunt întâlnite câteva rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: gălbășoara de turbărie ("Lysimachia thyrsiflora"), otrățelul de baltă ("Utricularia vulgaris
Lacul Rat () [Corola-website/Science/325407_a_326736]
-
specii de brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"), tisa ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra") și zada ("Larix"); arbuști de jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). Vegetația ierboasa de pajiști și stâncărie este alcătuită din rarități floristice cu specii de: sângele voinicului ("Nigritella rubra"), floare de colț ("Leontopodium alpinium Cass"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"), iedera albă ("Daphne blagazana"), gențiana ("Gențiana clusii"), rușulița ("Hieradum aurantiacum") sau omagul galben ("Aconitum anthora"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de
Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru () [Corola-website/Science/325519_a_326848]
-
Quercus frainetto"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), migdal pitic ("Amygdalus nana"), scoruș ("Sorbus domestica"), dârmoz ("Viburnum lantana"). Rezervația adăpostește și conservă un habitat natural de tip "Vegetație forestieră ponto-sarmatică, cu stejar pufos". La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice cu elemente balcanice, continentale sau pontico-submediteraniene; printre care: stânjenel de stepă ("Iris pumila"), stânjenel de pădure ("Iris pseudocyperus"), clopoței ("Campanula sibirica"), sipică ("Cephalaria uralensis"), pesmă ("Centaurea orientalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), miruță ("Anchusa ochroleuca"), mărgelușe
Pădurea Bădeana () [Corola-website/Science/325907_a_327236]
-
zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), zâmbru, frasin ("Fraxinus"), jneapăn ("Pinus mugo"), salcie pitica ("Salix retușa"), afinul sau merișorul de munte ("Vaccinum myrtillus L."), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"); La nivelul ierburilor și pe stâncării sunt întâlnite rarități floristice; dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992: floarea de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), iedera albă ("Daphne blagayana"), argințica ("Dryas octopetala"), sângele voinicului ("Nigritella rubra
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
au condamnat cartea veche, expresie a culturii „burghezo-moșierești”. Profesorii de atunci ai liceului „au furat” ceea ce au putut din grămada de cărți destinate dispariției, le-au ascuns și apoi le-au redat proprietarului legitim, bibliotecii liceului. Aceste relicve salvate sunt rarități bibliografice și au intrat în patrimoniul național de carte veche, ca de exemplu: Dicționarul în patru limbi (greaca vulgară, greaca literară, latina și italiana), 1761; „Histoire du Bas- Empire” par M. Le Compte De Segur, Paris, 1858; „Cronicele României” sau
Colegiul Național „Unirea” din Focșani () [Corola-website/Science/325950_a_327279]
-
Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 1,10 hectare. Aceasta se suprapune sitului de importanță comunitară: Ferice - Plai. Rezervația naturală reprezintă o zonă acoperită cu fânețe piemontane nealterate unde vegetează rarități floristice protejate prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care specii de: anemone ("Anemone narcissiflora") și carlina ("Carlina acanthifolia"). Arealul rezervației asigură
Ferice Plai și Hoancă () [Corola-website/Science/324918_a_326247]
-
Fărăgău - Glodeni" și reprezintă o zonă naturală (luciu de apă, iazul, eleșteul și terenul ce înconjoară lacul) ce adăpostește o gamă diversă de vegetație higrofilă și faună specifică turbăriilor și lacurilor de câmpie. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care: cruciuliță ("Senecio paludorus"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), pufuliță (cu specii de: "Epilobium hursutum" și "Epilobium palustre"), susai mare ("Sonchus palustris"), săgețică ("Geranium pratense"), joiană ("Oenanthe silaifolia"), "Lathyrus palustris" o specie rară din familia Fabaceae, orhidee ("Hammarbya paludosa"), șopârliță
Lacul Fărăgău () [Corola-website/Science/324432_a_325761]
-
care revelează adevărul despre originile și istoria celor două organizații. Călătoriile spațiale cu viteză superluminică se realizează folosindu-se ca și combustibil australul, un element greu care permite aceste peformanțe datorită stabilității nucleului și energiilor degajate în reacția de fisiune. Raritatea sa a determinat monopolul imperial, singurele rezerve semnificative care nu se află sub controlul Împăratului fiind cele depozitate în vechime în Abație pentru propulsarea Ouălor, precum și cele descoperite de Crey pe planeta Praxtor. Comunicațiile subluminice se realizează cu ajutorul consolelor de
Trilogia Abația () [Corola-website/Science/327419_a_328748]
-
la studii de doctorat în cadrul Universității de Stat ”Ivan Franko” din Livov. La finile anului 1970 susține cu brio teza de doctor în științe geografice și devine în republică cel mai tânăr doctor în științe geografice. Acest fact e o raritate: puțini susțin teza în așa termini restrânși, deoarece numai pentru obținerea rezultatelor ce prezintă o teză de doctor, de regulă, sunt necesari 3 - 4 ani. Însă capacitățile intelectuale, munca încordată de zi cu zi și dragostea față de Codrii natali au
Mihai Coșcodan () [Corola-website/Science/323635_a_324964]
-
care se termină superior cu capiteluri cubice sculptate, portalul fiind străjuit pe părți de către două arcade oarbe. Deasupra intrării se mai pot vedea astăzi urme de pictură ornamentală de culoare roșie. Prezența acestui portal construit în acele timpuri, denotă o raritate și un fapt excepțional pentru acele vremuri în Transilvania, deoarece este asemănător unei biserici burgunde a secolului al XII-lea de la Saint-Paul-de-Vaux sau cu portalul din catedrala de la Strigoniu. Poate fi menționat aici și faptul că în anul 1940, au
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara () [Corola-website/Science/323818_a_325147]
-
stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), arin (arin negru - "Alnus glutinosa" și arin alb - "Alnus incana"), salcie albă ("Salix alba"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Rosa canina"), coacăz negru ("Ribes nigrum"). La nivelul ierburilor rezervația naturală găzduiește trei rarități floristice protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); astfel: ligularia ("Ligularia siberica"), ciucurași ("Adenophora liliifolia") și moșișoare ("Liparis loeselii"). Acestea vegetează alături de: stânjenel mic de munte "(Iris ruthenica"), firuță ("Poa
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
de apă), cursuri de apă, mlaștini și turbării, terenuri arabile cultivate și necultivate, fânețe și pășuni. Rezervația naturală dispune de elemente floristice (păpuriș, stufăriș, vegetație ierboasă) și faunistice (păsări, mamifere, reptile, pești) specifice zonelor umede. La nivelul ierburilor sunt întâlnite rarități vegetale cu specii de: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), odolean ("Valeriana simplicifolia"), ligularia ("Ligularia sibirica"), șapte-degete ("Comarum palustre"), trifoiște ("Menyanthes trifoliata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), precum și o orhidee din specia "Dactylorhiza incarnata". Situl adăpostește și asigură condiții de viețuire, hrană și
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]
-
strâns legat de câțiva muzicieni profesioniști cărora le-a transmis o parte din repertoriul său. S-a născut la 21 martie 1821, în comuna Cerneteaz, județul Timiș, într-o familie de plugari evrei din apropierea Timișoarei. A terminat 4 clase (o raritate într-o familie simplă a vremii). După ce studiază vioară până în 1832 cu un violonist din comună, este trimis de către părinți ucenic la un lăutar țigan din Timișoara. Din 1835 se angajează la o orchestră din Timișoara, părăsind-o după câteva
Nică Iancu Iancovici () [Corola-website/Science/324284_a_325613]
-
anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), trifoiașul de baltă ("Marsilea quadrifolia") și ouăle-popii ("Himantoglossum caprinum"). Alături de acestea vegetează și alte rarități floristice din speciile: bujor românesc ("Paeonia peregrina Mill. var. romanica"), dedițel vânăt ("Pulsatilla montana"), pătlăgină (din speciile: "Plantago tenuiflora" și "Plantago cornuti"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), orhidee (din speciile: "Platanthera chlorantha", "Epipactis purpurata", ), broscariță (din speciile: "Potamogeton lucens" și "Potamogeton perfoliatus
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
și flori. Specii arboricole: fag ("Fagus sylvatica"), stejar, ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin), ("Fraxinus excelsior"), scoruș ("Sorbus dacica"), mojdrean ("Fraxinus ornus") sau măceș ("Roșa canina") sau alun ("Corylus avellana"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice de pajiște și stâncărie; printre care: floarea-de-colț ("Leontopodium alpinum Cass."), firuța ("Poa nemoralis"), șoaldina mare ("Sedum maximum"), iarbă roșioara ("Silene acaulis") sau gușa porumbelului ("Silene viridiflora"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și
Cheile Gălzii () [Corola-website/Science/325611_a_326940]
-
sp."), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), alun turcesc ("Corylus colurna"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), afin ("Vaccinium myrtillus L."), cornișor ("Ruscus hypoglossum"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice (de pajiște și stâncărie); printre care: garofița pitica ("Dianthus nardiformis"), tămâioara ("Violă joói"), lăcrămioara ("Convallaria majalis"), brândușa galbenă ("Crocus flavus"), stânjenel de munte ("Iris graminea") sau săbiuța ("Gladiolus imbricatus"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de specii; dintre
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]